Revista presei românești

Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) - Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) - Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) - Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă)

Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW)

CSAT a stabilit protocolul de reacție în cazul unei încălcări a spațiului aerian al României. Distrugerea este soluția de ultimă instanță, a precizat ministrul Apărării.

Președintele Dan a convocat CSAT după ce, în urma mai multor incidente aeriene provocate de Rusia în Polonia, România și Estonia, Alianța Nord-Atlantică a anunțat lansarea operațiunii militare ”Santinela Estică”, o misiune flexibilă de supraveghere și protecție a granițelor de răsărit ale NATO în absența unor ”desfășurări fixe” și prin rotirea resurselor în funcție de amenințările punctuale, reamintește DW.

Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit ”zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic.

Măsurile militare discutate la nivelul celor două mari organizații euro-atlantice vizează și un echilibru financiar: se caută soluții pentru a evita recursul la arme prea costisitoare pentru eliminarea mult mai ieftinelor aparate de zbor autonome.

 

Cele trei scenarii aflate pe masa lucru a Coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD (Libertatea)

Așa-zisă reformă a administrației publice, în condițiile în care ținta este doar eficientizarea în teritoriu prin concedieri, este tergiversată de aproximativ o lună, iar în prezent Coaliția are trei variante de lucru, care ar putea însemna fie 13.000 de disponibilizări, fie doar în jur de 6.500.

Al treilea scenariu este cel avansat de UDMR, potrivit informațiilor Libertatea. Președintele Kelemen Hunor chiar a vorbit public de posibiliatea ca disponibilizările să fie de 7-8% din numărul total de posturi ocupate, în timp ce 2-3% să reprezinte o mai bună drămuire a banului public prin reducerea unor bani de la oprirea investițiile nenecesare, carburant, întreținere etc. Practic, numărul concedierilor ar fi unde de aproximativ 10.000.

Sursele Libertatea, inclusiv cele din partidul lui Ilie Bolojan, văd varianta înaintată de UDMR ca pe cea mai acceptabilă și cu cele mai mare șanse de reușită, pentru că reușește și să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor publice în UAT-uri unde au fost angajări excesive, dar nici să nu afecteze sistemic întreaga administrație publică.

 

Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul)

Măsura prelungirii plafonǎrii prețurilor la alimentele de bază a fost luată la insistențele PSD, după un compromis făcut de Ilie Bolojan. Măsurile privind reforma administrației stagnează, iar decizia CCR pe tema pensiilor magistraților poate sa șubrezească stabilitatea Guvernul. Mai mult, criticile constante dintre partidele care formează Coaliția tensionează colaborarea din interiorul Executivului. Cu toate astea, atrag atenția analiștii, PSD, PNL și USR și UDMR trebuie sǎ mențină, împreună, stabilitatea țării.

Profesorul Radu Carp subliniază că „atâta vreme cât AUR e undeva la 35-40%, coaliția este nevoită să lucreze împreună. Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare”.

Analistul politic Ion M Ioniță, redactor-șef Historia, subliniază că actuala coaliție nu poate funcționa perfect, însă adoptarea a două pachete de măsuri fiscal-bugetare în Parlament cu asumarea răspunderii Guvernului arată că cele patru partide, deși diferite și într-un moment greu pentru guvernare, pot să ajungă la consens.

Integral în ziarul Adevărul.

 

Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia)

Acei oameni politici care au trecut la dreapta oligarhilor, la dreapta președinților pro-ruși, dacă vă spun că sunt pro-europeni, nu-i credeți, nu sunt pro-europeni, vor face din Republica Moldova o nouă Georgia.

Federația Rusă știe că acum este ultima șansă de a opri integrarea europeană a Republicii Moldova. Mai mult, cu o Moldova pro-rusă, Rusia ar putea face mult deranj în Ucraina. Dacă în Republica Moldova am avea un guvern care nu ar respecta reguli europene, nu ar respecta legi europene, nu ar respecta valori europene, atunci Uniunea Europeană nu va mai avea legal posibilitatea de a ajuta Republica Moldova, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un interviu acordat Spotmedia, pe tema alegerilor de duminică, din Republica Moldova.

 

Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă)

Un serial puternic inspirat din evenimentele care au traumatizat Republica Moldova în ultimii treizeci de ani face furori la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare vitale de pe 28 septembrie. Cum a apărut „Plaha” și de ce acum? Europa Liberă a vorbit cu regizorul Igor Cobileanski și cu doi dintre actorii principali – ambii români.

Serialul TV prezintă ascensiunea oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, unul dintre personajele care au influențat cel mai mult Republica Moldova în deceniile de după prăbușirea Uniunii Sovietice.

A costat peste 30 de milioane de lei moldovenești (în jur de 1,6 milioane de euro), spun producătorii.

Serialul are 10 episoade. Este disponibil și pe YouTube.

Cum întârzie statul român modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului, deși există bani europeni pentru asta (PressOne) - MAREA ELIBERARE Justiția a reabilitat mai mulți condamnați de calibru în cadrul unor căi extraordinare de atac (G4Media) - Moldova, mai pregătită ca România să facă față atacurilor hibride ale Rusiei - Interviu video (SpotMedia) - INTERVIU Irina Rimes, despre alegerile din Moldova: Tradițiile sunt folosite ca arme în contextul politic / Până şi Biserica mi se pare că este politizată / Democraţia trebuie apărată, e tot ce avem” (Context.ro) - Fără exit-poll la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Singura cerere de la un institut de sondaje, respinsă / Care a fost motivul (HotNews)

CSAT se reunește joi la Palatul Cotroceni, la convocarea președintelui României (Adevărul)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se reunește joi, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, la convocarea președintelui României, Nicușor Dan.

Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi figurează stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor reprezentate de aeronavele fără pilot și definirea persoanelor care pot ordona sau aproba intervenții împotriva aparatelor aeriene ce utilizează neautorizat spațiul aerian național.

Vor fi analizate, de asemenea, cerințele tehnice ale echipamentelor și procedurile de informare în astfel de cazuri, precum și alte subiecte de actualitate în domeniul securității naționale.

Ziarul Adevărul amintește că Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a dat asigurări că România are „toate procedurile și capabilitățile” necesare pentru a reacționa la incursiuni aeriene, inclusiv în cazul dronelor. El a amintit incidentul din 13 septembrie, când două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă rusească intrată în spațiul aerian românesc, subliniind că aprobarea doborârii dronelor aparține comandantului militar al operațiunii.

 

Cum întârzie statul român modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului, deși există bani europeni pentru asta (PressOne)

De 5 ani, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor încearcă să extindă și să modernizeze infrastructura care monitorizează calitatea aerului din România.

Proiectul, finanțat din fonduri europene, ar fi trebuit să fie finalizat în 2023, însă pentru că a fost fazat, termenul s-a extins la noiembrie 2027.

În tot acest timp oamenii respiră smog care pe măsurătorile oficiale figurează ca „verde” .

Într-un final, MMAP a optat pentru a-și reactiva vechii colaboratori care au construit inițial, în urmă cu mai bine de zece ani, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

PressOne a obținut o parte din lista contractelor semnate de statul român pentru extinderea și modernizarea pe bani europeni a rețelei care măsoară calitatea aerului din România.

Se remarcă firmele abonate la bani publici destinați proiectelor de calitate a aerului și faptul că aceeași firmă are contracte cu mai multe instituții ale statului.

 

MAREA ELIBERARE Justiția a reabilitat mai mulți condamnați de calibru în cadrul unor căi extraordinare de atac (G4Media)

Eliberarea din penitenciar a medicului Lucian Duță, fost președinte al CNAS pe vremea PDL, este ultima decizie dintr-un șir mai lung de hotărâri judecătorești recente care au anulat sentinţe definitive de condamnare la ani grei de pușcărie și de confiscare a unor sume uriașe care ajung până la aproape 1 miliard de euro.

Este vorba de cazuri precum Puiu Popoviciu (prejudiciu de 700 de milioane de euro), Ovidiu Tender (prejudiciu de peste 30 de milioane de euro) sau Maricel Păcuraru (prejudiciu de 3 milioane de euro). Şi inculpaţi precum Dan Voiculescu (prejudiciu de 60 de milioane de euro) sau Lucian Duţă (mită de 6,3 milioane de euro) aşteaptă să le fie anulate sentinţele de condamnare.

Toate aceste decizii din ultimii 2 ani indică un trend în Justiție de reabilitare a condamnaților de top. Miza – au explicat experţi în drept pentru G4Media.ro – o reprezintă, în primul rând, anularea deciziilor de recuperare a prejudiciilor întrucât inculpaţii condamnaţi au executat pedepsele şi au făcut puşcărie, însă banii nu s-au recuperat decât în mică măsură.

 

Moldova, mai pregătită ca România să facă față atacurilor hibride ale Rusiei - Interviu video (SpotMedia)

Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic, a explicat ce obiective are Rusia pe termen scurt și de ce Kremlinul vrea să preia controlul politic la Chișinău. O majoritate parlamentară pro rusă ar aduce o puternică instabilitate în țara vecină, cu efecte negative asupra întregii Uniuni Europene.

Cetățenii Republicii Moldova se vor afla duminică în fața unor alegeri parlamentare decisive, după o campanie marcată de presiuni externe, de dezinformare și încercări repetate ale Rusiei de a destabiliza țara prin rețeaua Șor.

Citate sugestive din interviul Spotmedia:

Pericolul cel mai mare nu este militar, ci politic și economic: un guvern pro-rus ar bloca integrarea europeană și ar arunca țara în haos.

Un executiv condus de Igor Dodon nu ar respinge total integrarea europeană, dar nici nu ar promova-o: ar merge pe relații privilegiate cu Rusia și Belarus.

Populația din Republica Moldova este mai rezilientă la dezinformare decât cea din România, pentru că se confruntă cu ea încă din 1991.

Scopul Federației Ruse nu este neapărat să câștige alegerile, ci să provoace o mare criză politică în Republica Moldova.

Votul din diaspora poate aduce în Parlamentul de la Chișinău cel puțin zece deputați dintr-un total de 101, iar aceștia pot înclina decisiv balanța.

 

INTERVIU Irina Rimes, despre alegerile din Moldova: Tradițiile sunt folosite ca arme în contextul politic / Până şi Biserica mi se pare că este politizată / Democraţia trebuie apărată, e tot ce avem” (Context.ro)

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, de la Chișinău, cântăreaţa şi compozitoarea Irina Rimes a vorbit despre importanţa democraţiei şi a exercitării dreptului la vot, despre importanța tradițiilor, dar și despre cum sunt ele folosite în prezent în scop electoral, despre parcursul european al Republicii Moldova şi informarea corespunzătoare în acest context plin de dezinformare.

Principalele declaraţii:

“Noi ne alegem viitorul, aşa că trebuie să mergem la vot. Democrația trebuie apărată”;

“Eu ţin foarte mult la tradiţiile frumoase (…) Pe de altă parte, mi se pare că în ultimii ani tradițiile sunt folosite ca arme în contextul politic și asta mă nelinștește profund”;

“Mă neliniștește faptul că tradiția și temele religioase sunt folosite pentru a sensibiliza populația, pentru a simpatiza cu anumite partide politice. În general, extrema dreapta face treaba asta”;

“Până şi Biserica în momentul ăsta mi se pare că este politizată şi e un lucru trist”.

Interviul video, pe Context.ro.

 

Fără exit-poll la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Singura cerere de la un institut de sondaje, respinsă / Care a fost motivul (HotNews)

Alegerile parlamentare din Republica Moldova de pe 28 septembrie nu vor avea exit-polluri. Singura companie de sondaje care a depus o cerere în acest sens la Comisia Electorală Centrală (CEC), iData, nu a fost autorizată pentru a face sondaje la ieșirea de la urne.

În cadrul ședinței, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că respingerea este argumentată prin „suspiciuni rezonabile” privind sursele de finanțare ale companiei, anunță HotNews.

Ultima dată un exit-poll în Republica Moldova a fost organizat în 2020, în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Zi crucială pentru Guvernul Bolojan (HotNews) - CCR va amâna miercuri verdictul privind pensiile speciale ale magistraților, proiect pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea – SURSE (Libertatea) - Spionii Rusiei amenință NATO. România are prima ocazie să arate că a învățat ceva în urma atacului hibrid al Kremlinului de anul trecut (SpotMedia)
 

Zi crucială pentru Guvernul Bolojan. CCR decide azi dacă validează modificările la pensiile speciale și celelalte proiecte din pachetul doi. Fără aceste reforme, premierul a sugerat o demisie (HotNews)

Nouă sesizări se află astăzi pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a României (CCR). Toate se referă la cel de-al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. În total, vorbim despre cinci legi, iar dintre acestea cea mai discutată în spațiul public fost cea cu privire la modificarea pensiilor magistraților. Ședința judecătorilor începe la ora 10.00, informează HotNews.

Premierul Ilie Bolojan a dat de înțeles cu mai multe ocazii că dacă legea privind modificările aduse la pensiile magistraților pică la CCR, atunci va demisiona, spunând că Guvernul pe care îl conduce nu va mai avea legitimitatea de a impune și alte reforme. 

ICCJ a depus sesizare la CCR doar pe proiectul privind pensiile magistraților, în vreme ce opoziția a decis să nu atace acest proiect. 

Parlamentarii opoziției au depus sesizare la CCR în legătură cu cele patru proiecte pentru care au și inițiat cele patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, care în final au picat: 

• Proiectul de lege care prevede o serie de măsuri în domeniul Sănătății;
• Proiectul de lege privind guvernanța corporativă;
• Proiectul de lege privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE;
• Proiectul de lege privind măsurile fiscale.

CCR va amâna miercuri verdictul privind pensiile speciale ale magistraților, proiect pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea – SURSE (Libertatea)

Reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.

„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august. 

Șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, este judecător raportor în acest caz, potrivit informațiilor Libertatea. Judecătorul raportor este cel desemnat pentru a analiza în detaliu dosarul și cel care întocmește raportul asupra cauzei. Iar surse din Curtea Constituțională au declarat pentru Libertatea marți, 23 septembrie, că CCR va amâna verdictul „pentru a studia acest caz în profunzime”.

Decizia Executivului a stârnit proteste vehemente și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.

Riscă România să devină neguvernabilă? (G4Media)

O criză guvernamentală ar arunca în aer finanțele României, avertizează jurnlaistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. Finanțatorii externi – cei care cumpără datoria publică – urmăresc cu mare atenție deciziile pe care CCR și PSD le vor lua în următoarele zile. Opoziția față de reformele propuse de Ilie Bolojan – pensiile magistraților și administrația locală – ar putea duce la demisia premierului și declanșarea unei crize politice cu efecte economice certe.

Bolojan e acuzat de inflexibilitate dinspre PSD, UDMR, ba chiar și de președintele Nicușor Dan, dar nimeni nu vine cu soluții viabile pentru rezolvarea deficitului produs de guvernul Ciolacu. Președintele Nicușor Dan ne-a informat constant că nu a fost de acord cu creșterea TVA, dar nu a spus de unde ar fi luat rapid cele 4,6 miliarde de lei de care avea nevoie urgentă bugetul ca să nu fie oprite fondurile europene.

Adversarii și criticii îi reproșează lui Bolojan că are voluptatea concedierilor. Evident că lipsa lui de flexibilitate e o problemă. Fără dubiu că e nevoie de mai multă creativitate și de mai mult dialog când ai o astfel de responsabilitate politică. Dar să ne întoarcem la voluptatea furtului din bani publici ori la voluptatea minciunii PSD că bugetul e sac fără fund – asta nu e o soluție.

În cazul pensiilor magistraților, miza e clară. Majoritatea constituționaliștilor cu care am discutat spun că reforma e constituțională: e dreptul legitim al guvernului să facă politica fiscală și socială. Nu instanțele trebuie să decidă cuantumul și condițiile pentru pensiile și salariile magistraților, ci executivul.

Dacă guvernul Bolojan va pica în urma unei decizii CCR sau a refuzului PSD de a reforma administrația, problema de fond rămâne: noul premier trebuie să își asume reforma statului pentru a scădea deficitul bugetar-record, iar PSD să o accepte. Ceea ce e o imposibilitate logică, din moment ce PSD refuză acum orice schimbare structurală.

Și mai este o întrebare la care deocamdată nu avem un răspus clar. Ce-și dorește președintele Nicușor Dan? Să treacă reformele unui premier pe care l-a contrat deja public de mai multe ori sau să le submineze pentru a scăpa de Ilie Bolojan cât mai repede?

Spionii Rusiei amenință NATO. România are prima ocazie să arate că a învățat ceva în urma atacului hibrid al Kremlinului de anul trecut (SpotMedia)

Ieri, agenția TASS din Rusia a publicat un comunicat al SVR, Serviciul de Informații Externe al Kremlinului, condus de Serghei Narîșkin, în care acuza NATO că urmează să intervină în Moldova, în situația în care partidele pro-europene nu câștigă alegerile.

Spionii ruși nu prezintă niciun fel de dovezi pentru afirmațiile lor, întregul text fiind o însăilare de absurdități, cu scopul de a speria alegătorii și de a descuraja autoritățile de la Chișinău să acționeze și să elimine agenții Kremlinului care încearcă să preia puterea prin orice mod, de la cumpărarea voturilor și până la provocarea unor violențe de stradă.

Scenariul e același, a fost aplicat și în România. Comunicatul însă e important din perspectiva că Putin vede alegerile din Moldova ca fiind de importanță strategică, dar și faptul că e dispus să facă orice pentru controlul țării vecine.

Pentru țara noastră e vital ca alegerile din Moldova să fie libere, iar interferența Moscovei să fie descurajată, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. În condiții normale, forțele pro ruse n-ar avea nicio șansă să câștige alegerile și să formeze o majoritate parlamentară.

Integral pe pagina SpotMedia.

Guvernul Bolojan, la mâna CCR. „Sunt destui care, după o eventuală decizie negativă, o să-i ceară demisia” (Adevărul) - Economia României: stăm pe loc sau ne mișcăm imperceptibil? Un tablou pentru S1 și așteptările pe S2 (CursDeGuvernare) - Moldova își alege drumul: „Ai noștri” și „ai voștri”. Cum se vede Europa de la 25 de km de România, înaintea alegerilor parlamentare (PressOne)

Guvernul Bolojan, la mâna CCR. „Sunt destui care, după o eventuală decizie negativă, o să-i ceară demisia” (Adevărul)

Pachetul II de măsuri fiscal-bugetare ajunge pe masa Curții Constituționale a României (CCR). Judecătorii constituțională se pronunță, miercuri, asupra a nouǎ sesizări, între care opt depuse de opoziție. Aici se regăsește și proiectul pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților.  Aici se regăsește și proiectul pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților.

„Dacă se respectă legea și Constituția și practica Curților, acest proiect nu poate să treacă”, este de părere fostul președinte CCR Augustin Zegrean. Fostul judecător constituțional explică, pentru „Adevărul”, că indiferent de decizia CCR, Guvernul, în aceeași formulă, poate veni cu un nou proiect de reformă, „dar trebuie făcută cu cap, cu știință și cu bună credință”. 

Specialiștii explică faptul că, în afară de inițiativa care modifică vârsta și veniturile de pensionare ale magistraților, celelalte legi nu riscă să fie declarate neconstituționale.

„Cu siguranță că sunt destui care în secunda doi, după ce vine o eventuală decizie negativă de la CCR, o să-i ceară demisia, dar una e discursul public sau felul în care își formulează cei care așteaptă să scape de Bolojan punctele de vedere și alta e ce ar trebuit să întâmple în realitate. Acum, e o agenda extrem de încărcată, sunt foarte multe subiecte pe agenda, toate au greutate, nu toate ajung la CCR, dar toate au darul de a stârni controverse și nemulțumiri și dacă la fiecare dintre ele se pune problema demisiei și legitimității și mai știu eu ce, nu ajungem nicăieri”, explică politologul George Jiglău.

Nori negri deasupra Palatului Victoria. Scenariile privind viitorul guvernării și numele vehiculate ca premier (Libertatea)

Tensiunile din Coaliție ar putea duce la schimbarea premierului Ilie Bolojan, pe masă fiind mai multe scenarii în ceea ce privește persoana care ar putea să-i ia locul acestuia, în funcție de cum va reuși actualul titular de la Palatul Victoria să treacă două teste: constiționalitatea pensiilor speciale ale magistraților și angajarea răspunderii pe reducerea aparatului bugetar din administrația publică.

În Coaliție sunt mai multe scenarii. Primul este acela în care PSD se opune total reformei administrației publice, iar Bolojan face un pas în spate. În acest caz, privirile sunt orientate spre un interimat asigurat de Marian Neacșu (vicepremie din partea PSD) sau Alexandru Nazare (ministru de Finanțe liberal). Cei doi oameni sunt văzuți mai ales de social-democrați pentru un posibil interimat. În schimb, deja tradițional liberalii îl văd ca interimar pe Cătălin Predoiu, persoana care a mai avut această responsabilitate. În al doilea scenariu, Ilie Bolojan e dat afară prin moțiunea de cenzură care trece, în urma angajării răspunderii pe Guvern pe reforma administrației publice, ceea ce s-ar putea întâmpla doar cu sprijin în Parlament din partea PSD, fiind nevoie de 233 de voturi pentru demiterea Executivului.

În ceea ce privește continuarea guvernării, surse politice au precizat pentru Libertatea că favorit pentru premier cu puteri depline este Sorin Grindeanu, șeful interimar al celui mai mare partid parlamentar. În schimb, potrivit informațiilor Libertatea, Grindeanu are o relație mai bună cu Nicușor Dan decât actualul premier, Ilie Bolojan. O a doua variantă, care e văzută mai probabilă, este cea a unui prim-ministru tehnocrat, preferabil venit din zona finanțiștilor sau economiștilor.

Datele oficiale. Jumătate de an dură pe piața muncii: Angajatorii au anunțat concedieri colective a aproape 12.000 de salariați în primele șapte luni (Economedia)

În primele șapte luni ale anului, 77 de angajatori au notificat inspectoratele teritoriale de muncă cu privire la concedieri colective a aproape 12.000 de salariați. Numărul este mai mult decât dublu față de aceeași perioadă din 2024, când erau afectați de astfel de măsuri 5140 de salariați, conform datelor obținute de Economedia de la Inspecția Muncii. Potrivit informațiilor transmise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă privind disponibilizări colective, în prima jumătate a anului 2024 numărul persoanelor disponibilizate era de 4236, iar în perioada ianuarie-iunie 2025 acest număr a crescut cu aproximativ 45%, până la 6156. De asemenea, în creștere sunt și cifrele privind disponibilizările estimate raportate pentru perioada următoare, până la 30 iunie. Pe de altă parte, merită subliniat că există și cerere de forță de muncă: angajatorii au declarat peste 307.000 de locuri de muncă vacante în primele șase luni ale anului,  dar numărul e mai mic cu 30.000 față de S1 2024. ANOFM precizează că numărul celor concediați efectiv poate să fie mai mic față de primele notificări.

Economia României: stăm pe loc sau ne mișcăm imperceptibil? Un tablou pentru S1 și așteptările pe S2: Ce sectoare rezistă și ce ramuri trag în jos PIB-ul (CursDeGuvernare)

Datele pe prima jumătate a anului 2025 arată o economie aflată la limita stagnării (+0,3% creștere PIB), dar cu dinamici sectoriale contrastante.

Industria și serviciile au slăbit per total, în timp ce agricultura și construcțiile au adus și sunt așteptate să aducă în continuare contribuții pozitive.

Motorul tradițional al economiei, consumul privat, a fost grevat până acum de incertitudinea fiscală și de majorările de prețuri, în timp ce revenirea creditării de consum ar putea produce o surpriză în a doua jumătate a anului.

Atenția se mută acum pe evoluțiile din semestrul al doilea, unde exporturile, revenirea consumului și anul agricol bun pot aduce o pată de culoare în tabloul unei economii cenușii.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Moldova își alege drumul: „Ai noștri” și „ai voștri”. Cum se vede Europa de la 25 de km de România, înaintea alegerilor parlamentare (PressOne)

Mai sunt doar câteva zile până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, iar la Ungheni – orașul așezat la doar 25 de kilometri de România – plouă mărunt și totul pare acoperit de o nuanță de gri. Străzile sunt liniștite, oamenii merg în grabă, fără să lase impresia că urmează 28 septembrie, una dintre cele mai importante zile pentru viitorul țării.

Paradoxal, tocmai aici, în raionul care a primit printre cele mai consistente finanțări europene, atmosfera dinaintea parlamentarelor e calmă. Podul peste Prut, clădirile renovate cu bani veniți de la Bruxelles și afișele de campanie dau senzația că orașul e prins între două lumi: una pragmatică, a investițiilor, și una politică, a discursurilor despre „ai noștri” și „ai voștri”.

În această tăcere se ascund însă dilemele și așteptările unui oraș care, mai mult decât oricare altul din Moldova, trăiește zilnic cu Europa la câțiva pași distanță. La referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Ungheni a spus „NU”. Acum, la parlamentare, așteptările de la această zonă a Moldovei sunt mari și, pe alocuri, exagerate, notează PressOne.

Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) - Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) - „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews)

Săptămâna deciziilor cruciale. Intră România în criză politică? (G4Media)

Două decizii cruciale sunt așteptate săptămâna aceasta, care ar putea duce la o demisie a premierului Ilie Bolojan, ceea ce înseamnă de fapt încheierea mandatului actualului Guvern. Iar în contextul economic și social actual, menținerea actualei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR care să asigure o majoritate pro-europeană în Parlament și formarea unui nou Guvern cu cele patru partide sunt și mai dificile decât în iunie, când negocierile au durat circa o lună de zile. România ar risca să intre într-o criză politică, care ar agrava și mai mult situația economică.

Concret, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe, miercuri 24 septembrie, pe toate cele nouă sesizări care privesc proiectele din Pachetul 2 de reforme pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Cea mai așteptată decizie este pe legea pensiilor magistraților, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea. Celelalte patru proiecte din pachet – care vizează inclusiv reforma în sănătate, guvernanța corporativă, creșterea impozitelor pe proprietate și alte măsuri care să aducă venituri la buget – au fost contestate la CCR de partidele extremiste AUR, POT și SOS, care au depus câte două sesizări pentru fiecare lege, scrie jurnalista Ioana Câmpean pe pagina G4Media.

Decizia din 24 septembrie a Curții Constituționale ar putea hotărî soarta Guvernului Bolojan. Atât premierul Ilie Bolojan, cât și liderii USR și UDMR au declarat deja că, în cazul respingerii legii la CCR, Guvernul nu mai are legitimitate.

În paralel, o altă măsură importantă se discută cu demisia premierului pe masă: reforma administrației locale, unde Ilie Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați. Cea mai mare opoziție o manifestă PSD, partid aflat la guvernare atât acum, cât și în ultimii ani în care măsurile Guvernului Ciolacu au dus la deficitul bugetar uriaș care trebuie acoperit în prezent. PSD este însă un partid cu mulți primari, cei care ar trebui să opereze efectiv concedierile din primării și consilii județene. Prin urmare, o astfel de măsură este greu de acceptat în rândul social-democraților. Și UDMR s-a opus măsurii.

Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar)

Premierul Bolojan încearcă să termine anul “în picioare”, în condiţiile în care PSD, UDMR, USR şi chiar o parte din PNL pariază împotriva lui, având în vedere că toată administraţia publică centrală şi locală, tot aparatul de stat votează împotriva lui.

Cu un deficit bugetar care nu scade ci chiar creşte în ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii etc. -, premierul Bolojan încearcă să facă restructurarea administraţiei publice locale şi centrale, o restructurare care nu este susţinută de niciun partid din coaliţie, de niciun lider politic naţional şi local.

În retorică, toată lumea susţine reforma şi restructurarea statului, dar în realitate nimeni nu susţine tăierea reală a numărului de angajaţi, comasarea instituţiilor sau chiar eliminarea unora care nu-şi justifică existenţa, reducerea posturilor din companiile de stat etc.  

Poate să intre toată ţara în criză din cauza derapajului finanţelor publice, dar să nu se atingă cineva de aparatul de stat, observă Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

S-ar putea să ajungem în situaţia în care niciun medicament să nu mai funcţioneze. Şi atunci se va ajunge la bisturiu, cu toate consecinţele de rigoare, avertizează jurnalistul.

Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia)

George Scarlat a lucrat peste 9 ani la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Klaus Iohannis. La câteva săptămâni după anularea alegerilor prezidențiale, demisionează, devenind rapid un vocal susținător al lui Călin Georgescu și activist AUR, primind la jumătatea acestui an interdicția de a intra pe teritoriul Moldovei.

Cazul e interesant din perspectiva în care poate aduce puțină lumină pentru opinia publică asupra labirintului de complicități la nivelul statului, arătând cum au fost paralizate multe dintre instituțiile care aveau atribuții în domeniul siguranței naționale, permițând dezvoltarea atacului hibrid al Rusiei în urma căruia, la sfârșitul anului trecut, a fost compromis procesul electoral din România.

Integral pe pagina SpotMedia.

„Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews)

„Aceste alegeri sunt cele mai periculoase din istoria existenței Republicii Moldova ca stat independent, deoarece este un interes foarte mare atât din partea Federației Ruse, cât și a Occidentului”, spune politicianul Renato Usatîi, într-o discuție la Chișinău cu o echipă HotNews. Partidul fostului primar din Bălți este pe locul trei în sondaje, după socialiști și PAS, formațiunea aflată la guvernare. HotNews a mers înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova și a vorbit cu oameni și politicieni pentru a avea mai multe perspective asupra acestui scrutin considerat de analiști unul decisiv pentru parcursul european al țării. 

Principala acuzație la adresa actualei guvernări este aceea că nu a găsit soluții pentru a contracara creșterea prețurilor, în special la energie, cauzate de războiul din Ucraina. Vicepreședintele PAS, Radu Marian, susține că veniturile cetățenilor au crescut mai mult decât rata inflației.

Prietenul lui Călin Georgescu, în drum spre Moscova. Paralizia statului n-a văzut tentaculele Kremlinului (SpotMedia) - Vizită în Chişinău, oraşul florilor, muzicii şi al poeziei. Calea spre modernizare a Republicii Moldova este fără întoarcere, indiferent de rezultatul alegerilor din 28 septembrie. Cafeneaua Gustul Visului, covrigăria La Mămuca, magazinele de confecţii Dininimă sau farmaciile Mama sunt garanţia (Ziarul Financiar)

Președintele Nicușor Dan nu merge la Adunarea Generală ONU de săptămâna viitoare / România va fi reprezentată de ministrul de externe/ De ce absența președintelui este notabilă (G4Media)

Președintele Nicușor Dan nu va fi prezent la sesiunea Adunării Generale ONU din perioada 23-29 septembrie, unde participă în mod tradițional șeful statului sau șeful guvernului, deși a vorbit recent despre ”necesitatea ca România să fie bine reprezentată în plan internațional” ca fiind unul dintre obiective la început de mandat. Nici premierul Bolojan nu va fi prezent. Delegația României va fi condusă de ministrul de externe, Oana Țoiu.

De precizat că participarea la Adunarea Generală ONU de la New York nu echivalează cu o vizită în Statele Unite, ci reprezintă participarea la un eveniment de politică externă găzduit într-unul din marile orașe americane.

Chiar dacă Adunarea Generală ONU este o tribună internațioanlă controversată, criticată în plan politic din cauză că amestecă lideri democrați cu dictatori și autocrați legitimându-i pe cei din urmă, evenimentul reprezintă pentru orice șef de stat la început de mandat o ocazie importantă de a se afirma, scrie G4Media.

Mai importante decât discursurile oficiale ținute la Adunarea Generală ONU sunt întâlnirile tete-a-tete în marja adunării, discuțiile informle cu liderii occidentali. Pe lângă acestea, evenimentul reprezintă o bună ocazie pentru întâlniri bilaterale la nivel de șef de stat cu lideri din Asia, Africa sau America de Sud unde România are interese comerciale sau economice.

Prietenul lui Călin Georgescu, în drum spre Moscova. Paralizia statului n-a văzut tentaculele Kremlinului (SpotMedia)

În conferința de presă organizată de Alex Florența, procurorul general al României, în legătură cu trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și alte 21 de persoane pentru infracțiuni contra ordinii constituționale, oficialul a declarat că Horațiu Potra încearcă să primească azil politic în Rusia.

Anunțul oficialilor români că mercenarul a cerut azil politic confirmă legăturile lui, dar și ale fostului candidat la președinție, cu Kremlinul. Rămâne, totuși, un mare mister paralizia instituțională care a permis punerea în mișcare a unei conspirații de o asemenea amploare, care viza preluarea controlului politic al României de către Rusia.

Călin Georgescu nu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale doar în urma unei intense campanii pe TikTok, dar mai ales în urma unei paralizii instituționale pe mai multe paliere, provocate de agenții locali din rețelele de influență ale Rusiei.

Faptul că după aproape 10 luni de la acele evenimente nu există investigații despre eșecurile instituționale și politice petrecute înainte de alegeri nu arată decât că pericolul nu a trecut, iar România rămâne încă vulnerabilă, cu toate că ne aflăm în fața începerii unui proces timid de vindecare, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Vizită în Chişinău, oraşul florilor, muzicii şi al poeziei. Calea spre modernizare a Republicii Moldova este fără întoarcere, indiferent de rezultatul alegerilor din 28 septembrie. Cafeneaua Gustul Visului, covrigăria La Mămuca, magazinele de confecţii Dininimă sau farmaciile Mama sunt garanţia (Ziarul Financiar)

Mulţi se întreabă cu nelinişte care va fi rezultatul alegerilor din 28 septembrie din Republica Moldova, dar energia şi ambiţia care se văd astăzi în Chişinău nu vor avea ca rezultat decât modernizarea ţării – nu există cale de întoarcere.

Forumul de afaceri Moldova Business Week care se desfăşoară în aceste zile la Chişinău, la care a participat şi Ziarul Financiar, admirabil organizat, a dezvăluit ambiţiile practice ale unei ţări cu un PIB de doar 17 miliarde de euro, de 20 de ori mai mic decât al României: să atragă investitori şi să pună Republica Moldovei pe harta europeană.

Ce arată Republica Moldova astăzi: lideri fâşneţi, buni vorbitori de engleză, trecuţi prin joburi internaţionale, care se mişcă la Bruxelles şi alte capitale europene ca acasă.

Sunt 16.000 de companii moldoveneşti prezente în România şi doar 1.600 de întreprinderi cu capital privat românesc în Republica Moldova, deşi raportul de PIB între cele două ţări este în favoarea României cu 20 la 1.

Încă două dosare penale pe numele lui Călin Georgescu (G4Media) - A greșit președintele Dan refuzând ferm ideea Poloniei pentru o zonă de excludere aeriană în Ucraina? - analiză (SpotMedia) - Reporterii Libertatea au mers în tabăra deținută de Federația Rusă pe litoralul bulgăresc. Ce au descoperit dincolo de gardul pe care scrie „Obiectivul nu este operațional!” (Libertatea)
 

Rusia își perfecționează tactica de a „cuceri” România, fără niciun foc de armă. „Strategia lor e pe cât de perfidă, pe atât de abilă” (Adevărul)

Procurorul general, Alex Florența, a confirmat că România a fost vizată de o serie de agresiuni hibride ale Rusiei. Florența a prezentat concluziile unei anchete oficiale care arată că războiul hibrid al Rusiei, prin atacuri cibernetice, dezinformare și manipulare online, a vizat direct destabilizarea instituțiilor statului și influențarea alegerilor din România, în decembrie 2024.

Istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european, spune într-o analiză pentru „Adevărul” că serviciile secrete moscovite au obținut succese importante. Cu toate acestea, războiul ideologic declanșat de Moscova, ca parte a unui și mai complex război hibrid, nu a fost câștigat de ruși la București, așa cum susțin anumite voci, subliniază Popa.

„În momentul de față, faptul că instituțiile au început să investigheze legăturile toxice dintre anumiți politicieni și activiști publici români și părți din instituțiile românești și interpușii Rusiei, este un semn foarte bun. Însă cred că ce este important de făcut și urgent este ca instituțiile românești care se ocupă de contracararea războiului hibrid să fie urgent întărite. Pentru că iată, îmi este cunoscut cazul CNA-ului care încearcă să achiziționeze un software astfel încât să fie mai eficient în contracararea campaniilor online abuzive”, mai spune Popa.

Pe de altă parte, mai sunt foarte multe lucruri de făcut. „Statul român este foarte precaut în a angaja cheltuieli pentru contracararea Rusiei, deși aici este vorba despre securitatea națională, nu despre contabilitate. Cred că este important să se înțeleagă faptul că nu se poate lupta în războiul hibrid cu declarații ale politicienilor sau doar cu declarații ale politicienilor. Este nevoie și de instituții întărite, este nevoie de oameni competenți și este nevoie de un audit foarte amănunțit și bine condus în instituțiile care s-au comportat straniu pe timpul crizelor din ultimii ani”, adaugă Cosmin Popa.

Despre cum a reinventat Rusia războiul hibrid dus împotriva României și care este abordarea strategică a Moscovei citiți pe larg în ziarul „Adevărul”.

Încă două dosare pe numele lui Călin Georgescu: unul pentru comunicarea de informații false în interviurile acordate conspiraționistului Alex Jones și podcasterului Shawn Ryan și altul pentru instigare publică / Georgescu a declarat că NATO bagă România în al Treilea Război Mondial (G4Media)

Fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu s-a ales cu alte două noi dosare penale, pe lângă cele două trimise deja în judecată, potrivit rechizitoriului Parchetului General, consultat de G4Media.ro.

Un dosar vizează comunicarea de informaţii false şi a fost trimis la DIICOT.

Celălalt nou dosar vizează infracţiunea de instigare publică şi a fost trimis la Parchetul Sectorului 1.

În perioada 27 noiembrie 2024 – 10 februarie 2025, Georgescu Călin a făcut declarații publice, atât în mediul online, cât și cu ocazia unor apariții publice, în care a instigat populația la săvârșirea unor fapte de violență împotriva unor persoane publice, demnitari sau funcționari publici.

Potrivit declarațiilor sale, Georgescu Călin a făcut apel la manifestări, solicitând în mod explicit preluarea controlului unor instituții, invocând existența unui scenariu de ”lovitură de stat” și a promovat idei ce contravin principiilor constituționale, precum ieșirea din UE și NATO, afilierea cu actori și organisme străine și naționalizarea averilor și proprietăților.

A greșit președintele Dan refuzând ferm ideea Poloniei pentru o zonă de excludere aeriană în Ucraina? - analiză (SpotMedia)

Solicitarea pentru o zonă de excludere aeriană în Ucraina este una pe care Kievul o face încă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei. Nu s-a concretizat, argumentul din 2022 fiind același cu cel invocat de președintele român Nicușor Dan, cu diferențe care, însă, schimbă cu totul tonul și forța.

Președintele României a menționat că o astfel de măsură, propusă de Polonia imediat după gestul agresiv al Moscovei de a lansa drone în spațiul aerian polonez, ar putea fi interpretată ca un act de implicare directă în conflict.

Nicușor Dan nu a exclus, însă, o schimbare de poziție, în funcție de evoluția conflictului.

Profesorul de relații internaționale Radu Carp consideră că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să se poziționeze mai puternic și să dea de înțeles că există dialog, chiar și coordonare, între București și Varșovia.

Polonia spune un lucru foarte simplu: nu intervenim în Ucraina, dar în momentul în care știm traiectoria dronelor, atunci intervenim decisiv.

Miza este  una de poziționare regională a României, pe de o parte, mai ales că România ar trebui să aibă o responsabilitate crescută în contextul alegerilor de săptămâna viitoare de la Chișinău și să nu se arate nici verigă slabă, nici inabilă în a transmite Rusiei că provocările ei sunt descurajate.

Or, în această poveste a dronei care a zăbovit 50 de minute în România, problema reală nu a fost dacă am dat-o jos sau nu, ci toată degringolada ridicolă a explicațiilor, de la cea că drona a plecat apoi în Ucraina (acolo era rezonabil să ucidă?) la declarația de registru mic a președintelui că nu are habar dacă era încărcată, nepunând mâna pe ea.

Integral pe pagina SpotMedia.

Reporterii Libertatea au mers în tabăra deținută de Federația Rusă pe litoralul bulgăresc. Ce au descoperit dincolo de gardul pe care scrie „Obiectivul nu este operațional!” (Libertatea)

Pe litoralul din țara vecină, lângă localitatea Varna, Primăria Moscovei a cumpărat 31 de hectare de teren pe care a înălțat un adevărat orăşel: SOK Kamchia. Are hoteluri, şcoală şi un complex sportiv uriaş. Teoretic, locul a fost închis în 2020, iar acum e în conservare. Reporterii Libertatea au mers în SOK Kamchia şi au descoperit că, în realitate, există viață pe „planeta” ruşilor ce gravitează lângă frontiera bulgărească de la Marea Neagră. Serghei Lavrov spunea despre acest loc că ar trebui să devină o „putere soft” a Federației Ruse.

Concluziile anchetelor Parchetului General privind alegerile din 2024 sunt subiectul fierbinte dezbătut de toată presa locală. Rechizitoriul Parchetului obținut de Hotnews.ro arată cum a început planul lui Călin Georgescu de a candida la alegerile prezidențiale din 2024.

Demersuri discrete, orientate spre identificarea și consolidarea sprijinului politic, social și financiar necesar pentru susținerea unui proiect electoral de amploare națională. Georgescu și-a creat o rețea de sprijin, care a analizat din timp posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, „pentru destabilizarea ordinii constituționale, prin influențarea de o manieră nepermisă a climatului electoral”, spun procurorii în rechizitoriu.

Un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale și în mobilizarea resurselor l-a avut Horațiu Potra. Încă din 2022, Georgescu i-a cerut lui Potra să-l abordeze pe Frank Timiș pentru a-i finanța campania.

Procurorul general Alex Florența a declarat marți seară, la Antena 3 CNN, că dosarul Georgescu reprezintă „cel mai grav caz monitorizat în ultimii 35 de ani”. El a explicat că România este ţinta unui război hibrid de mai mulţi ani, un fenomen mult mai greu de identificat decât un conflict clasic.

Libertatea scrie că Georgescu a avut în 2019 o întâlnire de cinci ore cu magistratul Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara, timp în care i-a expus planul său de a ajunge președintele României și propunerea ca judecătoarea să ocupe funcția de ministru al Justiției.

Procurorii rețin că judecătoarea Adriana Stoicescu avea „un ton general aprobator” față de ideile lui Călin Georgescu și i-a acordat „diverse forme de sprijin intim legate de conceptul de asistență juridică”. Călin Georgescu a mai apelat la judecătoarea Adriana Stoicescu pentru a-l ajuta cu redactarea unei plângeri împotriva deciziei Curții Constituționale prin care au fost invalidate rezultatele alegerilor din noiembrie 2024, spulberându-se astfel și visul acestuia de a ajunge președintele României scrie Libertatea.

Din G4Media aflăm că George Simion a lansat un apel către simpatizanții AUR să vină la sediul IPJ Ilfov, în această dimineață de la 10:00 pentru a fi fie solidari cu Georgescu. Fiecare să își ia în serios sarcina, să aducă un membru în partid de pe strada pe care locuiește - sunt indicațiile din mesajul trimis de liderul AUR pe Facebook.

PressOne a investigat modul în care a înecat statul banii europeni pentru protecția în fața inundațiilor. În 10 ani, autoritățile au dus la capăt doar trei proiecte.

Din zece proiecte privind protecția împotriva inundațiilor și reducerea riscului la inundații, autoritățile române au reușit să termine, în aproape zece ani, trei. Din cele trei, doar unul singur a fost proiect nou depus în exercițiul de finanțare europeană 2014-2020. Celelalte două proveneau din perioada anterioară, 2007-2013.

Astfel spus, în aproape zece ani, perioada totală pentru exercițiul 2014-2020, România a reușit să implementeze de la zero doar un singur proiect privind reducerea riscului la inundații. În același timp, autoritățile au lăsat nefinalizate cinci astfel de proiecte.

Unul dintre acestea avea drept scop „apărarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții”. Nu este pentru prima dată când România pierde bani europeni pentru punerea în siguranță a localităților de pe cursul Dunării.

G4Media scrie despre cum a pierdut Guvernul 27 de milioane de euro, fonduri PNRR, destinate renovării propriului sediu – Palatul Victoria. Licitația pentru proiectare și execuție a fost anulată de două ori din cauza unor proceduri suspecte din timpul guvernelor Ciucă – Ciolacu și Bolojan.

Cursdeguvernare.ro prezintă dosarul economic cu care va merge Nicușor Dan în vizită la Donald Trump: Energie, resurse minerale, IT și AI. Și, bineînțeles, dosarul de securitate regională. În zona de energie, cel mai probabil este vorba de energia nucleară, dar domeniul poate fi extins în condițiile în care companiile americane sunt lideri mondiali în zona de petrol și gaze sau capacități de producere de energie electrică din arderea gazului.

Mulți dintre influenceri par să fi avut aceeași evoluție în ceea ce privește conținutul postat pe TikTok: devin activi cu mult timp înaintea alegerilor de anul trecut și adună fani/urmăritori prin clipuri care n-au nicio treabă cu politica, scrie PressOne.

Momente muzicale, dansuri, glumițe/meme despre relații și viață, tutoriale de make-up, reacții la evenimente din lumea muzicală, păreri despre vedete și alți influnceri etc.

Preocuparea pentru politică apare odată cu explozia fenomenului Georgescu, adică după ce acesta câștigă turul 1 al prezidențialelor de anul trecut. Anularea turului 2 nu face decât să le intensifice eforturile propagandistice, iar pierderea alegerilor din 2025 îi ațâță și mai tare.

Este un fenomen observat și de Expert Forum, într-un raport despre efectul „rețelelor inautentice” de pe TikTok asupra alegerilor prezidențiale din 2025.

De ce România nu interzice TikTok? Doi experți în comunicarea audio-vizuală și digitală vorbesc pentru SpotMedia despre efectele catastrofale ale războiului hibrid

Valentin Jucan, vicepreședintele CNA, și Cătălin Teniță, fost parlamentar, confirmă faptul că nu s-a întâmplat mare lucru de la anularea alegerilor și până acum în ce privește comunicarea strategică și dezvoltarea unui plan de apărare a țării împotriva atacurilor ostile lansate de Rusia.

La nivelul cel mai înalt al statului român s-a recunoscut faptul că țara noastră e ținta unor operațiuni subterane puternice, consistente și continue desfășurate de Kremlin de cel puțin un deceniu.

Programul de monitorizare aprofundată a rețelelor sociale costă în jur de 200.000 de euro, iar CNA așteaptă încă aprobarea Guvernului pentru realizarea achiziției. Valeriu Jucan, vicepreședintele instituției, întrebat în cât timp de la implementarea programului s-ar vedea rezultatele pe rețelele sociale, acesta a răspuns fără niciun fel de ezitare că efectele ar fi vizibile “imediat”.

“…nu cred că simpla interzicere a aplicației chinezești rezolvă problema. Oamenii s-ar muta imediat pe Telegram sau pe altă platformă spune Cătălin Teniță, expert în comunicare digitală și fost parlamentar. El precizează că România ar trebui să investească și în educație media, nu doar în religie, de exemplu. Dacă tot avem 12–13 ani de religie în școală, am putea avea și puțină educație media. Dumnezeu ne ajută, dar trebuie să ne ajutăm și noi singuri”.

Are România tot ce-i trebuie, inclusiv voință, să doboare dronele rusești care violează spațiul aerian național? E întrebarea la care încearcă să răspundă Anca Grădinaru în Europa Liberă.

La 48 de ore de la violarea spațiului aerian al României de o către dronă Geran, de proveniență iraniană, folosită de Rusia, autoritățile nu au anunțat clar motivul pentru care piloții avioanelor de vânătoare trimise să o doboare au decis să nu deschidă focul. Traian Băsescu, fost președinte al României, crede că neanihilarea dronei pune țara într-o situație proastă.

Din luna mai 2025, Armata Română are la îndemână o nouă lege care, teoretic, permite doborârea avioanelor fără pilot care intră ilegal în spațiul aerian al țării.

Este vorba despre Legea 73 din 19 mai 2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național. Aceasta a fost adoptată la mai bine de trei ani de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina și după ce partidele Alianța pentru Unirea Românilor, S.O.S. și Partidul Oamenilor Tineri au atacat la Curtea Constituțională actul normativ.

Practic însă, pentru ca militarii să poată doborî un avion sau o dronă care violează spațiul aerian, mai era nevoie de două acte normative. Care sunt acestea aflați din articol.

Ziarul Financiar explică de ce e nevoie de fabrici şi industrie: Investiţii de peste 300 milioane de euro au transformat România în cel mai mare exportator de espressoare din Europa şi al doilea din lume.

În doar un deceniu, exporturile de espressoare casnice s-au triplat, la peste 1 mld. euro.

Deşi maşinile de cafea au dus România în topul mondial al producătorilor şi exportatorilor, local se realizează şi alte electrocasnice.

Producţia autohtonă de frigidere, aspiratoare, aragazuri sau espressoare s-a dezvoltat puternic în special în ultimii zece ani, iar asta ca urmare a investiţiilor noi realizate de jucători deja existenţi sau de alţii care şi-au pus mai recent România pe hartă. Aceste companii pun umărul la a poziţiona România ca un hub de producţie şi de export.

În 2024, piaţa locală a fost al opta cea mai importantă sursă de electrocasnice pentru Europa.

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a declarat pentru G4Media că avioanele F-16 au avut contact vizual și radar intermitent cu drona rusească Geran intrată ilegal în spațiul aerian românesc. Piloții ar fi avut „aprobarea” de a doborî ținta, însă au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.

Referitor la cadrul legal pentru doborârea dronelor, Ionuț Moșteanu a spus că ”normele se află pe masa CSAT pentru aprobare la următoarea ședință. Până la aprobarea lor există o soluție legislativă, pe o lege mai veche care prevede că ministrul este cel care dă comanda de distrugere a unui avion străin cu pilot”.

Cum funcționează noul departament de propagandă al AUR, care face videouri suveraniste din clădirea Parlamentului României aflăm din investigația PressOne.

Răzvan Filip a documentat felul în care funcționează noul „departament de propagandă” al AUR. Potrivit surselor citate de PressOne, acesta ar fi coordonat de Mugur Mihăescu și un anume Robert-Mihail Uleia, membru AUR Tineret și patronul unei firme de transport din București.

Un editor video din București care a montat clipuri de TikTok pentru campania prezidențială a lui George Simion acuză că n-ar fi fost plătit pentru munca depusă.

„Departamentul” pentru care a lucrat ar cuprinde alți 5 editori video care montează la foc automat într-un birou din clădirea Parlamentului României, dar și o armată de influenceri racolați de pe TikTok.

Mulți dintre acești influenceri au devenit populari postând conținut video apolitic. Lucrurile s-au schimbat odată cu explozia „fenomenului Georgescu”, când au început să-i promoveze non-stop pe George Simion și Călin Georgescu.

Oameni care până mai ieri publicau conținut inofensiv/haios despre viață, relații și pop culture au devenit antisemiți virulenți și membri AUR cu acte-n regulă. Câțiva dintre ei, contactați de PressOne pentru un punct de vedere, neagă că ar fi fost plătiți să facă asta.

Sunt ani de când extremiștii transmit din Parlament mesaje xenofobe și neonaziste, fără nicio reacție. Strategia de ignorare e periculoasă spune pentru SpotMedia senatorul USR Irineu Darău. El a ținut un discurs la tribuna Parlamentului în care a criticat dur faptul că Valeriu Munteanu, deputat AUR, suspectat de legături cu Vlad Plahotniuc, oligarhul condamnat pentru corupție de autoritățile de la Chișinău, conduce comisia de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană.

În contextul războiului hibrid desfășurat de Rusia și ascensiunea extremismului în România, senatorul Irineu Darău vorbeste despre vulnerabilitățile de securitate națională, despre simbolistica periculoasă a numirii unor extremiști în funcții sensibile, despre lipsa de mecanisme eficiente împotriva dezinformării și despre riscul ca viitoarele alegeri să fie catastrofale pentru pro-europeni.

Europa Liberă scrie că În România urbană, meditațiile dublează școala publică. Se întâmplă din cauza educației de stat nereformate. Sau și din cauza părinților?

În România, 48% dintre părinții cu copii de școală spun că plătesc meditații, conform organizației Salvați Copiii. În ultimii ani, s-au înființat sute de firme care oferă programe de învățare și de îngrijire a copiilor. Piața albă a meditațiilor a ajuns la 100 de milioane de euro. Despre piața neagră se vorbește în șoaptă. Potrivit legii, profesorii care fac meditații sunt obligați să declare activitatea la Registrul Comerțului și la Fisc, iar numărul cadrelor didactice înregistrate a crescut în ultimii ani. Într-un răspuns solicitat de Europa Liberă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) arată că, din 2021 și până în 2024, numărul persoanelor fizice care au declarat venituri din activități care pot fi încadrate în categoriile „meditații la limbi străine și alte materii” a crescut de la 7.900 acum patru ani la 12.450 anul trecut.

CursdeGuvernare.ro publică un interviu cu Luca Niculescu secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare la OCDE în contextul în care azi la București vine Mathias Cormann, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care se va întâlni cu premierul Bolojan, președintele Dan și alte autorități implicate în pregătirea aderării României la organizație.

Luca Niculescu declară că România are de încheiat 25 de comitete pentru aderarea la OCDE. Procesul este asemănător cu cel al aderării la Uniunea Europeană, doar că acum nu mai încheiem capitole de negociere, ci comitete, în cadrul acestui proces de aderare. Din cele 25 am închis 15. Mai avem 10. Toate țările care au intrat în OCDE înaintea noastră au beneficiat de un flux de investiții mai mare decât înainte să fi fost membre OCDE. Pentru că intri pe o altă hartă a investiților - precizează oficialul.