Cazul pacientului cardiac care a murit când era plimbat între spitale: un singur angiograf la 5 județe. În Slatina există aparatul, dar niciun medic specializat  (HotNews) - Mărturie din interior despre viața celor care au grijă de tezaurul României: „De ce ar veni cineva să lucreze în condițiile astea?” (Panorama) - Creşterea economică din România a fost făcută de cei 4 mil. de angajaţi privaţi şi 3 mil. de cetăţeni români plecaţi în străinătate. Cota unică de impozitare a jucat un rol important (Ziarul Financiar)

PIB-ul României pe cap de locui­tor a ajuns la aproape 80% din media europeană în ultimii 20 de ani, iar acest lucru se datorează businessului, angajaţilor, dar şi sistemului de impozitare, care a atras inves­titorii. O creştere a taxării, cum ar fi intro­ducerea impozitelor progresive pe venit ar în­semna un pas înapoi, într-un moment în care România are nevoie de competitivitate economică în plan european şi mondial, a fost una dintre concluziile principale ale stu­diu­lui Concordia/ASE „Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sus­tenabilitate fiscal-bugetară. Despre evoluţia economiei României în ultimii ani şi despre sistemul de impozitare. „Dintr-o sărăcie evi­dentă, PIB-ul pe lo­cuitor din România a tre­cut peste cel din Gre­cia, Ungaria şi se apro­pie de cel din Polo­nia. Nimeni nu visa aşa ceva acum 20 de ani. Şi cu toate acestea, nu suntem optimişti. Fără optimism, nu putem continua să mer­gem îna­inte. Mersul înainte poate fi reversat oricând dacă nu suntem cu adevărat atenţi şi dacă nu luptăm pentru el. Cine a făcut aceas­tă creş­tere economică enormă? Cineva tre­buie să o fi făcut. Patru milioane de români care lu­crea­ză în firmele private şi trei milioa­ne de români care lucrează în afara ţării, cu remiteri pentru cei de acasă. Constatarea noas­tră ca oameni de afaceri a fost faptul că evoluţia economiei s-a bazat şi pe un sistem simplu de impozitare, uşor de operat, care se numeşte cotă unică“, a spus Dan Şucu, pre­şedintele Confederaţiei Patronale Concordia, citat de ZF.

În zona Olteniei, pacienții care suferă un infarct miocardic sunt direcționați la centrul de la Spitalul Județean din Craiova, singurul la două milioane de locuitori care are și angiograf, și medici specializați în montarea de stenturi, vitale în cazul acestor afecțiuni, a explicat, într-un interviu pentru HotNews, Eugen Țieranu, unul dintre cei cinci medici supraspecializați în cardiologie intervențională din toată această regiune. 

Bolile cardiovasculare sunt cauza numărul 1 de mortalitate în România: una din două persoane moare din cauza unei afecțiuni cardiovasculare, aproape dublu față de ponderea la nivelul Uniunii Europene. 

În primăvara lui 2019, când valurile Mării Negre aduceau la mal pachete cu cocaină, DIICOT spunea că a găsit 1,8 tone de droguri. De fapt, sunt peste 2,5 tone, conform datelor din rechizitoriu. Plus încă cel puţin o tonă rămasă la traficanţi. Poliţia ţine la secret ce s-a întâmplat cu cocaina găsită.

Pasat de la Bucureşti la Tulcea, dosarul penal a ajuns pe masa unei judecătoare fără experienţă, care 4 ani l-a amânat şi apoi l-a desfiinţat. Niciun inculpat nu e în arest, iar singurii condamnaţi, doi cărăuşi sârbi, aşteaptă liberarea condiţionată.  

Citiți în Libertatea ce s-a întâmplat cu dosarul deschis de DIICOT, în cei 6 ani, câţi au trecut de la descoperirea cocainei pe plajele din România. 

După ce Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur au fost furate din Muzeul Drents, din Assen, Țările de Jos, românii s-au revoltat. La pachet cu furia, au venit și întrebările: Ce căutau obiectele de tezaur în muzeul unui oraș cu nici 70.000 de locuitori? De ce au fost trimise artefactele originale și nu copii? 

Evenimentul trist a redeschis o discuție care apare din când în când și dispare repede în societatea românească: situația obiectelor de patrimoniu.

La început de 2025, Ministerul Culturii pierde din nou bani: primește 1,4 miliarde de lei, cu 1,16% mai puţin decât în 2024, conform planului bugetar pentru acest an.

Muzeele, responsabile de protejarea patrimoniului istoric al țării, sunt printre instituțiile care primesc din ce în ce mai puțin bani și riscă să rămână într-un deceniu fără experți.

Debutanții iau salariul minim pe economie pentru persoanele cu studii superioare, iar angajații cu experiență bogată sunt profund nemulțumiți de remunerațiile primite pentru volumul mare de muncă, după cum a explicat, într-un interviu pentru Panorama, Mihaela Simion, arheolog și muzeograf al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).

30 de milioane de euro de la statul român pentru bisericile din diaspora. Înseamnă 80% din investițiile în programe din străinătate (Europa Liberă) - Statul român antrenează luptătorii de top din armata privată a lui Horațiu Potra în trei unități de elită ale MApN. Surse PressOne: „E o hemoragie” (PressOne)

Facturile și chitanțele prezentate, miercuri, de Marcel Ciolacu ridică și mai multe semne de întrebare în loc să clarifice zborurile cu avioanele private plătite de Nordis. În primul rând, sumele sunt ridicol de mici raportate la costul total al unui zbor privat. Ciolacu susține că a plătit pentru un zbor privat 1500 de euro. 

Zborul București-Nisa -Paris și retur efectuat în perioada 27 – 30 Mai 2022 a costat, potrivit referatulului procurorilor 42.700 euro. Potrivit documentării realizate de G4Media.ro, în acest zbor se aflau 9 persoane, între care și fiul premierului, Filip Ciolacu. Astfel, dacă fiul lui Ciolacu și-a plătit separat zborul (puțin probabil), Ciolacu ar fi trebuit să scoată din buzunar cel puțin 4000 de euro, reprezentând cota-parte din zbor. Totuși, din factura prezentată de premier rezultă că a plătit pentru un zbor cu avion privat la Nisa și de acolo la Paris aproape cât un zbor de linie la clasa business.

A două problemă pe care o ridică hârtiile prezentate de Ciolacu este plata cash. Facturile sunt însoțite de chitanțe, ceea ce indică plată în numerar. Or acești bani puteau proveni de oriunde. Singurul document care ar fi putut dovedi într-adevăr că liderul PSD și-a plătit zborurile din buzunar ar fi fost un ordin de plată, care să arate că banii s-au debitat din contul său. Nu există nici un OP, ci o chitantă și o factură. Acestea nu dovedesc, din păcate, mai nimic.

În dosarul DIICOT în care sunt cercetați Laura Vicol, fosta președinte a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, și soțul ei, Răzvan Vladimir Ciorbă, procurorii investighează inclusiv infracțiuni de evaziune fiscală.

Procurorii DIICOT acuză constituirea unui grup infracțional organizat care ar fi delapidat 71 de mil de euro din 195 de mil de euro încasați de la clienții Nordis.

Foarte probabil că afacerea Nordis îl va îngropa pe liderul PSD, Marcel Ciolacu. Greu de imaginat cum își mai poate salva funcția de premier, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.

Aproape 153 de milioane de lei (30,6 milioane de euro) din bugetul de 189 de milioane de lei (37,8 milioane de euro) cheltuiți de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în 2024, an electoral, au ajuns la bisericile ortodoxe românești din străinătate sau la proiecte care au legătură cu Biserica Ortodoxă Română.

Cu banii primiți de la statul român, prin brațul său care se ocupă de românii din afara țării, Biserica a cumpărat lăcașuri de cult, case parohiale sau de întrunire, a organizat congrese ale enoriașilor, a instalat sisteme de încălzire prin pardoseală sau panouri fotovoltaice pe clădirile bisericilor, a organizat evenimente despre „identitatea și cultura română”.

Europa Liberă reamintește că în primul tur de scrutin, ulterior anulat, 43% din voturile exprimate în diaspora au mers spre politicianul pro-rus Călin Georgescu.

Horațiu Potra a încasat aproape opt milioane de dolari, timp de trei ani, ca să protejeze interesele economice din Africa ale Partidului Comunist Chinez. Mercenarul român primea banii într-o companie offshore înființată în Malta, care a operat tranzacții din primăvara lui 2015 până în cea a lui 2018, dezvăluie Rise Project. 

Potra a fost introdus în siajul corporațiilor chineze de Frank Timiș, fondatorul celebrei afaceri “Roșia Montană” – una dintre cele mai corupte scheme cu resursele naturale ale României.

Implicat de-a lungul timpului în diferite controverse, Horațiu Potra a revenit pe radarul public din cauza legăturilor sale cu politicianul de extremă dreapta, Călin Georgescu.

Este poreclit totodată “Prigojin de România” pe fondul afacerilor de mercenariat în care a cooptat sute de jandarmi, polițiști, angajați MapN, SRI sau ofițeri SPP.

Cel puțin 60 de militari din Batalionul 630 Parașutiști „Smaranda Brăescu” (Bacău) și alte unități de elită din țară și-ar fi luat „liber” și ar fi plecat să lucreze pentru bani mai mulți în Africa, susțin surse verificate de PressOne.

Alți combatanți de pe frontul din Africa ar fi provenit din rândul Batalionului de Operații Speciale „Vulturii” (Târgu Mureș) și din garnizoana Buzău, unde funcționează o bază de instruire și pregătire a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS).

Relațiile de muncă dintre acești luptători și Ministerul Apărării Naționale sunt neclare. Contactați de PressOne, șefi din MApn susțin că știu de intențiile unor militari de a lupta ca mercenari în Congo când încă erau activi, dar neagă că ar fi acceptat asemenea practici. 

Indicii și surse consultate de PressOne susțin contrariul.

Pentru mulți din acești luptători de elită antrenați de statul român, misiunea din Congo a fost un El Dorado. Militarii pleacă de la salarii mici din România și se duc să lupte pe bani mulți în Congo.

Simona Halep - retragerea noastră (Golazo) - Caracatița Nordis în politică și justiție. Quid prodest? (SpotMedia) - O întrebare de 2,4 mld. euro: ce se întâmplă cu exporturile româneşti în SUA dacă administraţia Trump impune tarife vamale pe produsele din Uniunea Europeană? (Ziarul Financiar) 

Avem puțini sportivi în activitate care au reușit la nivel de figuri planetare în sport. Acum avem cu unul mai puțin.

Se retrage Simona Halep. Halep a înfruntat stresul la un nivel fără precedent în tenisul nostru feminin. S-a bătut vreme de 19 ani în tenisul profesionist și 15 ani în WTA.

A fost numărul 1 mondial vreme de mai bine de un an, ca săptămâni adunate, performanță care o plasează undeva în primele 15 sportive din toată istoria tenisului.

 Aceasta a fost Simona Halep și, odată cu ea, aici s-a terminat pentru o vreme prezența noastră în vârful tenisului, scrie jurnalistul Cătălin Tolontan în Golazo.

În ultimul ei interviu ca jucătoare activă, Simona Halep s-a deschis pentru 30-0, la mai puțin de o oră după ce a făcut anunțul, despre cum a ajuns la decizia retragerii.

„Nu am niciun regret, rămân doar cu lucrurile frumoase, rămân cu o împlinire sufletească pe care nici nu mi-aș fi imaginat-o vreodată. Rămân cu două Grand Slam-uri, cu Wimbledon-ul care a fost wow, cu numărul 1 mondial, cu atâtea turnee câștigate. Cum zice Darren: “Ești cea mai bună din istoria tenisului românesc, așa că fii mândră de tine!”. Chiar mi-a scris un mesaj acum, mi-a spus că “Ai făcut-o în stilul tău”. El mi-a spus să fac o festivitate mare, să nu știu ce (Simona râde). I-am spus, nu, Darren, o să fac exact așa cum simt. Ce rost au toate nebuniile și toate astea? Oricum, tenisul rămâne în sufletul meu, eu poate rămân în sufletul fanilor și suporterilor mei… Gata! Trebuie să mergem mai departe”. 

Dacă soții Vicol- Ciorbă sunt sau nu vinovați va stabili instanța de judecată, deocamdată ei se bucură de prezumția de nevinovăție, la fel ca toți ceilalți suspecți în dosarul Nordis. Uriașul caz excede însă cu mult chestiunea strict penală. Cel puțin la fel de gravă este complicitatea politică și, din ce în ce mai evidentă, cea din sistemul judiciar.

Recorder a scris despre schema Nordis în toamna anului trecut, însă dosarul in rem de la DIICOT a fost deschis încă din 2023. 

Faptele imputate au început încă din 2018, potrivit parchetului și numeroși păgubiți spun că au depus plângeri, fără niciun rezultat însă. Între timp, dna Vicol a ajuns deputată și chiar președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Ce a împiedicat atâta vreme DIICOT să treacă la treabă?

SpotMedia remarcă o coincidență: potrivit presei, fosta șefa a DIICOT, dna Giorgiana Hosu, este avocată a dlui Ciorbă în alte spețe, nu în acest dosar.

Surse din sistem spun că procurorul de caz a încercat de mai multă vreme să avanseze cu dosarul, însă nu a fost lăsat. 

Cel mai grav indiciu stă chiar în vorbele dnei Vicol, reproduse în transcrierea unei interceptări redată în referatul prin care procurorul cere arestarea preventivă.

„Am aflat, mi-a zis o amică bună de-a mea care lucrează undeva că să mă pregătesc că vor să-l ia pe ăsta din casă” sau „ne trezim la șase dimineața în fiecare dimineață de când ne-au anunțat că vin de la DIICOT să-l ia din casă”.

Dna Vicol și-a schimbat telefonul cu numai o zi înainte de percheziția domicilară când a predat noul telefon, după cum se arată în referat.

România exportă bunuri în valoare de 2,4 mld. euro către SUA, conform ultimelor date, din 2024, citate de ZF.

Deficitul comercial al SUA în relaţia cu România este de 1,2 mld. dolari în medie, anual – or scandalul comercial de aici pleacă, de la deficitele pe care SUA le au în relaţia cu UE, Canada, Mexic sau China. Cum spune Trump: Noi cumpărăm totul de la ei, dar ei nu cumpără nimic de la noi. Totuşi, dacă industria lor de armament este înfloritoare, este şi pentru că UE îi cumpără armele. Flota militară aeriană a României este compusă azi doar din F-16, iar România va cheltui cam 3 miliarde de dolari pentru achiziţia aeronavelor F-35.

În structură, cea mai mare parte a bunurilor importate de România din America este formată din armament de tipul sistemelor de rachetă sau muniţie, împreună cu aeronave de luptă. Pe de altă parte, România exportă, în cea mai mare parte, anvelope pentru industria auto americană sau produse industriale precum ţevile de sudură.

Panica lui Călin Georgescu și cine stă la pândă (SpotMedia) - Fost șef al SRI, amenințat de Călin Georgescu. Eduard Hellvig: „Cine are interes în a-l duce de nas? Cine îl trimite la televizor să se expună ridicolului?” (Adevărul) - Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, despre libertatea de a închide TikTok: România poate face asta, dar cu dovezi solide (Europa Liberă)

Laura Vicol, reținută pentru 24 de ore în dosarul Nordis, este o figură controversată în peisajul politic și juridic. Ea a avut o carieră marcată de controverse legate de etica profesională și de modul cum a fost susținută pentru a intra în Parlament din partea PSD, reamintește Libertatea.

De profesie avocat, Laura Vicol, 49 de ani, a devenit cunoscută pentru reprezentarea unor clienți controversați, fiind numită „avocata interlopilor”. În primul dosar DIICOT al fraților Cămătaru, de acum 20 de ani, Vicol i-a apărat, printre alții, pe Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, și pe Silviu Dudiță, zis Fluturică. De asemenea, numele ei a apărut și într-un dosar al lui Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru.

Chiar Laura Vicol a făcut obiectul unui dosar penal al DNA. În 2016, a fost reținută pentru 24 de ore sub acuzația de favorizarea făptuitorului, complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii şi fals în înscrisuri sub semnatură privată.

Doi ani mai târziu, Laura Vicol a fost achitată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În paralel, Vicol a intrat și în politică, fiind aleasă deputat în 2020 pe lista PSD Dolj, având susținerea primarului PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Vicol a ocupat funcția de președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, la propunerea Olguței Vasilescu. Vicol a deținut această funcție în perioada noiembrie 2021-octombrie 2024.

Crin Antonescu a încercat să-i convingă pe social-democrați că e omul lor și a primit votul masiv al majorității pentru a deveni prezidențiabilul coaliției de guvernare, chiar dacă nu le-a spus ce vrea să facă la Cotroceni.

Nu e clar care e planul lui pentru următorii cinci ani, fiindcă Antonescu nu a fost niciodată un euroatlantic entuziast. Aici se potrivește cu PSD.

Crin Antonescu își păstrează părerile că „nu suntem slugile Europei”, că România nu trebuie să se poarte ca o colonie și că „civilizația occidentală este în pericol”. La Congresul PSD a adăugat că nu-și dorește „o țară în care să avem într-o săptămână parada hetereosexuală și în celalată parada homosexuală. Fiecare în intimitatea lui, fără nici o paradă.”

Ar putea fi Crin Antonescu un președinte eurosceptic? Unde vrea să ducă România? Va fi la fel de impredictibil ca atunci când era interimar la Cotroceni? Discursurile lui despre tradiții, familie și despre România „mai înzestrată cu valori democratice” decât țările occidentale ne arată drumul pe care ar vrea să meargă dacă va câștiga prezidențialele, scrie pe pagina DW jurnalista Sabina Fati.

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează șantajul lui Georgescu.

Uitându-se direct în camera cu degetul întins amenințător către persoana invocată, dl Georgescu a proferat tot felul de amenințări cu bucățele de așa-zise informații la adresa șefului SIE, ministrului de Interne, fostului premier și ministru de Externe Ungureanu, președintelui PNL și al Senatului Ilie Bolojan, fostului sef SRI Eduard Hellvig, informații pe care lasă să se înțeleagă că le-a primit de la ofițeri din serviciile secrete.

Toate acuzațiile au fost formulate în cheia: dacă nu mă lăsați în pace, spun mai multe. Dacă dl Georgescu are informații reale despre fapte grave comise de foști sau actuali demnitari, este inadmisibil să nu le facă publice, să nu sesizeze Parchetul și să le folosească exclusiv pentru a închide guri.

Recursul la această practică este o dovadă de nervozitate, dacă nu chiar panică din partea dlui Georgescu.

În aceste condiții, pentru dl Georgescu este vital să ajungă pe buletinul de vot, după care nu va mai avea nimic de făcut decât să colecteze ură. Dacă va cădea, capitalul său politic, care este furia anti-sistem, se va muta singură spre alți beneficiari, dintre care unul va fi propulsat probabil în turul al doilea.

Integral pe pagina SpotMedia.

Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI),  a postat pe platforma X o serie de declarații legate de amenințărilor primite și a făcut unele observații legate de comportamentul lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale.

Hellvig susține că nu îl cunoaște pe Georgescu și că cel din urmă se bazează pe imaginație și manipulare pentru a susține afirmații fără substanță. 

Fostul șef al SRI susține că „securismul” este un reflex al „elitelor” țării și că „zilele acestea, d. Georgescu bifează fiecare căsuță a definiției”.

„Securismul este procesul de intenție fără dovezi, manipularea adevărului și întreținerea unui conflict artificial între părți ale societății, între societate şi instituțiile statului, între indivizi și societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ținuți pe loc şi în conflict unii cu alții.  Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premisa vinovăției, manipularea - sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre”, explică Hellvig citat de ziarul Adevărul.

Vicepreședinta Comisiei, Roxana Mînzatu, spune că specialiștii de la Bruxelles lucrează la ancheta privind eventuala influențare a rezultatului alegerilor prezidențiale prin intermediul TikTok. Dar România are dreptul legal să închidă platforma, dacă are probe solide, spune demnitara Comisiei.

România trebuie să grăbească atragerea zecilor de miliarde de euro pe care le are acum la dispoziție de la Uniunea Europeană pentru că în viitor, blocul comunitar va avea și alte priorități decât cele de acum, spune la one2one vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Reprezentanta Guvernului Uniunii anunță în interviul acordat Europei Libere că România va primi în curând, o mare parte din tranșa a treia de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv 2 miliarde de euro, iar Guvernul va depune a patra cerere de plată din acest plan.

România a atras doar 15 miliarde de euro din cele 86 miliarde de euro disponibile de la Uniunea Europeană în perioada 2021 - 2027, prin toate programele de finanțare disponibile: fonduri de coeziune, subvenții agricole, Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

De ce plătesc românii printre cele mai mari taxe pe salarii, deși sunt cei mai săraci din UE și ce e de făcut (Adevărul)- Poliția Română – dezastrul din sate: sedii din anii '70, WC în curte, anchete „cum putem și noi” (Europa Liberă) - „Dacă tendința nu e inversată, este pus în pericol viitorul statului ca entitate funcțională”- Semnale de alarmă după ultimul recensământ din Republica Moldova (HotNews)

Odată cu Congresul de validare al PSD, se poate considera că dl Crin Antonescu este candidat cu acte în regulă al coaliției de guvernare. Ceea ce nu înseamnă că este și favoritul la câștigarea alegerilor. Are câteva pietre de moară legate de picioare, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Discursul lui Crin Antonescu la Congres a fost un mare șpagat nu numai către pesdiști, ci și către zona permeabilă totuși la argument din tabăra extremistă, căreia i-a afirmat atașamentul la tradiție și valorile ei, de la familie și credință, naționalismul și antiglobalismul. Cu atenție însă pentru a nu antagoniza cu totul nici tabăra progresistă, de ale cărei voturi ar putea avea nevoie în turul al doilea.

Problemele din calea candidaturii dlui Antonescu:

1.Candidatul sistemului. Chiar dacă, realist vorbind, de 10 ani nu a mai fost la vârful politicii, deci parte la decizii, bune sau rele, asocierea cu partidele a guvernare îi plasează decontul lor.

Cumva dl Antonescu are o șansă doar dacă reușește să recredibilizeze cumva sistemul însuși, ceea ce este extrem de greu.

2.Priza reală cu electoratul, mai ales electoratul PSD.

3. Trădările. pare că Marcel Ciolacu mai joacă cu doi candidați - George Simion și Nicușor Dan, ca plase de siguranță. Interesantă este și relația cu Victor Ponta, care face tot felul de tumbe, Ciolacu se uită urât la el, dar îl ține consilier onorific, după cum apare pe site-ul oficial al guvernului.

Profesorul Cristian Păun explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce românii au printre cele mai mari taxe pe salarii, în condițiile în care au printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană. Practic, fiecare dintre noi plătim acum pentru politicile economice eronate ale statului.

„Povara fiscală pe salarii este mare din două motive. Contribuția la sănătate este imensă, de 10%. Și nu primim mare lucru de ea. Iar contribuția la pensii de 25%, deși este mare, nu primim nici de ea mare lucru și vom primi și mai puțin în viitor. Doar prin creșterea contribuției la Pilonul 2 putem miza pe o multiplicare a banilor pentru pensie și o creștere sustenabilă a pensiilor în viitor. Dar trebuie să avem multă determinare și răbdare să facem lucrul acesta. Deci, singurul loc unde putem umbla este să reducem contribuția la sănătate de la 10% la 5% și, eventual, să acordăm scutiri de impozit pe venit pentru salariile mici. În rest, nu prea avem unde să umblăm la fiscalitatea pe muncă”, încheie profesorul Cristin Păun.

Polițiștii care lucreză în satele și comunele României o fac din sedii în paragină, construite din perioada comunistă și cârpite pe ici-colo; unii își crapă singuri lemnele pentru a se încălzi, nu au apă caldă sau toalete funcționale. Pentru mulți, cea mai importantă misiune e pensionarea – dezamăgiți de un sistem care îi umilește și ale cărui victime nu sunt doar ei – ci și cetățenii.

 „Depunem toate eforturile necesare pentru asigurarea unui serviciu polițienesc de calitate și a unui climat optim de lucru pentru polițiști, atât în mediul rural, cât și în mediul urban”, spune pentru Europa Liberă secretarul de stat Bogdan Despescu, responsabil în Ministerul de Interne de Poliția Română.

El promite, la fel ca și predecesorii săi, că România va investi în anii viitori 750.000.000 de euro pentru modernizarea sediilor de Poliție.

5.000 de polițiști s-au pensionat anul trecut.

Recensământul realizat în Republica Moldova în 2024 și ale cărui date au fost publicate pe 30 ianuarie 2025 scoate la iveală două probleme majore: declinul accelerat al populației și criza de identitate. Acestea sunt concluziile a doi experți de la Chișinău, Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic Economic, și istoricul Anatol Petrencu, care au interpretat pentru publicul HotNews rezultatele recensământului.

Populația țării a ajuns la 2,4 milioane de oameni, cu aproape 400.000 mai puțin decât în urmă cu zece ani. „Un oraș precum Bălți dispare o dată la trei ani din Republica Moldova”, spune Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic Economic.

Scăderea populației Republicii Moldova este un fenomen așteptat, dar amploarea acestuia este îngrijorătoare, mai spune Gospodarenco.

49,2% din populația Republicii Moldova a răspuns la întrebările recenzorilor că vorbește „limba moldovenească”, ca limbă maternă, deși aceasta nu mai există din 2023, fiind înlocuită cu limba română, inclusiv în Constituție. 

Înalta Curte trimite acasă pensionarii din administrația publică. Statul nu știe câți funcționari vor pleca și care vor fi efectele (Europa Liberă) - NZZ: România, aroganțe politice și manipulatori manipulați (DW) - Dramatic! Campioana ratează calificarea directă în optimile Europa League la golaveraj (Golazo)

Heirupismul coaliției PSD-PNL în materie de restructurări la nivelul unor instituții precum Senatul sau Camera Deputaților e dublat de ipocrizie.

Exact înainte de „Ordonanța trenuleț” au fost lansate numeroase concursuri de angajare inclusiv în Parlament, pentru zeci de funcții. Acum, politicienii puterii vorbesc despre reducerea posturilor cu aproximativ 400. 

Camera Deputaților este campioană la proceduri de angajare proaspăt lansate. Puterea a dat drumul la nu mai puțin de 18 concursuri de angajare în perioada 10 decembrie – 30 decembrie, o parte dintre acestea nefiind finalizate. În joc au fost puse 31 de noi posturi.

Conform informațiilor publice de la Senat, și această instituție are cel puțin trei concursuri, care au fost demarate la final de 2024, unul în ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. S-a căutat consilier parlamentar la Comisia de Politică Externă.

Un funcționar public care are și o decizie de pensionare nu mai poate lucra în administrație. Contractul lui de muncă încetează imediat, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), chiar dacă funcționarul a cerut suspendarea pensiei. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, marți, 29 ianuarie, și a intrat deja în vigoare. Nu e clar ce efect va avea în administrație această decizie, însă mii de funcționari publici ar putea fi obligați să plece din sistem. Primăria Iași a acționat deja. 38 de oameni au plecat acasă de la 1 ianuarie 2025.

De 35 de ani, politicienii din România au avut ”experiențe minunate” cu manipularea alegerilor. Un ziar elvețian relevă cum s-au încurcat aceștia când au ajuns ”profund detestați de mari părți ale societății”.

Autorul, Jan Koneffke, care trăiește de 20 de ani în România, povestește cum a fost ”deocamdată oprit” din ascensiunea sa ”un nimeni (care) a subminat casta politică arogantă a României”.

Articolul din NZZ descrie socotelile pe care ”partidele consacrate” și le-au făcut ”pentru a manipula rezultatele”. Ciolacu, notează Koneffke, a vrut neapărat să intre în turul de balotaj cu ”suveranistul” George Simion și a organizat o donație de voturi pentru adversarul său extremist de dreapta, cum recunoștea amuzat un prieten pesedist al lui Ciolacu, Alfred Simonis. Pentru a dejuca acest plan, concurenții liberali au acordat și ei puțin sprijin online lui Georgescu, ”considerat inofensiv”. Dar ”nu au observat că ei, manipulatorii, sunt cei manipulați”.

Politicienii aflați la putere în România au avut ”timp de 35 de ani experiențe atât de minunate cu manipularea” și, surpriză, de data aceasta ”s-au încurcat în propriile ițe. Ciolacu, liberalul Ciucă, nici macar adversarul ideal extremist de dreapta Simion nu au intrat in turul doi (...) Nu realizaseră gravitatea situației: sunt profund detestați de mari părți ale societății românești”. Și nici acum nu au devenit mai înțelepți: ”La șase săptămâni după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin, nimeni nu a fost găsit responsabil și nu a trebuit să demisioneze”.

Pe lista dezamăgirilor populare figurează și Klaus Iohannis, președintele ”rămas în funcție ca șef interimar al statului”, și nu doar pentru că ”nu a considerat necesar să explice în detaliu publicului de ce s-a luat această decizie serioasă” de anulare a alegerilor, ci și pentru că, după ce în primul mandat i-a atacat în mod repetat pe social-democrații post-comuniști, i-a adus la putere în cel de-al doilea mandat, când a și pus capăt retoricii anticorupție, înlocuind-o cu o tăcere presărată cu călătorii scumpe și cu o controversată și eșuată candidatură la șefia NATO.

FCSB - Manchester United 0-2. Formația campioană nu a putut rezista 90 de minute în fața atacurilor „diavolilor roșii”.

Cu toate acestea, FCSB va merge mai departe în primăvara europeană, în play-off, de pe poziția 11, cu 14 puncte.

Acolo va juca împotriva belgienilor de la Union Saint Gilloise sau a grecilor de la PAOK.

Tragerea la sorți va avea loc vineri, de la ora 14:00.

Indicii despre bugetul pe 2025. Sunt semne de întrebare privind capacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB fără majorarea taxelor şi impozitelor (Ziarul Financiar) - Un jandarm român cu experiență în teatre de operațiuni NATO și-a luat concediu pentru a lupta în Congo alături de „mercenarii” lui Potra, când încă figura ca ofițer activ (PressOne) - Prostituția, o afacere de 150 de milioane de lei pe an în România, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (Libertatea)

E de antologia penibilului absolut apariția la ceas de seară la TV a lui Despescu și Matei ca să ne spună într-o română schimonosită că au schimbat date cu olandezii "inclusiv la proprie inițiativă", că niciun hoț nu e român și că la Parchetul General e deschis un dosar de furt.

În Olanda s-a băgat în seamă și s-a tras în poză chiar procurorul general Florența. S-a dus să caute coiful. Negreșit o să vina cu el pe frunte ca un Burebista al PICCJ.

Directorul Muzeului de Istorie a fost demis strict ca să fie aruncat mulțimii însetate de cultură un cap de Moțoc. 

Concret, ce a făcut rău sau nu a făcut bine dl Târnoveanu pe lângă vina capitală că îl cheamă și Oberländer, ceea ce niciun dac liber nu poate suporta și teribila împrejurare că a fost decorat de președintele Iohannis.

Toată aiureala asta este desigur valorificată de Călin Georgescu care, cu ton funest, a proclamat un atentat la identitatea națională. Și i-a cerut ministrului Finanțelor să deschidă un cont în care românii să poată contribui cu câte un euro pentru a aduna răscumpărara necesară recuperării tezaurului.

Jurnalista SpotMedia reamintește că în 2016 Guvernul Cioloș a inițiat o colectă publică pentru ca statul român să cumpere sculptura lui Brâncuși Cumințenia pământului. Ar fi trebuit strânse 6 din cele 11 milioane de euro cerute de proprietarii lucrării. În 6 luni românii au donat 1,2 milioane de euro, 20%.

Cam câți bani credeți că s-ar strânge pentru tezaurul dacic de la cei aflați acum în pragul apoplexiei naționaliste?

Și, mai scrie Ioana Ene Dogioiu, un alt tezaur, cu mult mai mare, al României a fost furat de ruși. Ceea ce nu pare a deranja deloc oastea patrioților lui Georgescu.

Configurarea bugetului pe 2025 vine la o lună de la începutul anului şi guvernul Marcel Ciolacu 2 trebuie să vină cu un deficit bugetar de 7% din PIB, de la aproape 9% din PIB, cât este în 2024.

Fondul economic este complicat, pentru că economia este în frânare, iar stoparea cheltuielilor bugetare concomitent cu creşterile de taxe deja intrate în vigoare frânează şi mai mult economia.

Cheia unui impuls e la BNR, prin scăderea dobânzilor, dar banca centrală este în expectativă, pentru că inflaţia accelerează.

Pe larg în ZF.

290 de români au scăpat din infernul din Republica Democrată Congo. A fost un efort concertat al autorităților din România, al Națiunilor Unite și al camarazilor lor din țară. Românii au ajuns ca mercenari în Africa, cu misiunea de a instrui militarii congolezi pentru protecția civililor.

Din Goma, un oraș din estul Republicii Democrate Congo – acolo unde se refugiaseră inițial în misiunea ONU –, vor ajunge în capitala Rwandei, Kigali, de unde vor fi aduși în țară cu avioane închiriate de foștii camarazi, scrie Europa Liberă.

Florin Gabriel Dăscălescu, fost comandant de pluton în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Vâlcea, a lucrat „la privat”, în Congo, când încă figura ca ofițer activ.

Cu experiență în teatrele de operațiuni NATO, Dăscălescu a solicitat în ianuarie 2023 concediu fără plată pe un an, invocând probleme de sănătate în familie.

N-a durat mult și a început să posteze poze din Republica Democrată Congo, unde a lucrat și încă lucrează pentru mercenarul Horațiu Potra, care a fost contractat de guvernul local pentru a lupta împotriva rebelilor M23 din Nord Kivu. 

Deși în CV susține că în acea perioadă nu mai era cadru activ al Jandarmeriei Române, colegii, documentele oficiale și pozele postate de el însuși pe Facebook/Instagram îl contrazic - a fost trecut în rezervă abia în vara lui 2024, la un an după ce pășea, pentru prima oară, pe pământ congolez. 

Sursele PressOne susțin că Dăscălescu nu este singurul ofițer încă activ care a luptat sau luptă alături de Horațiu Potra. 

V-ați împiedicat vreodată pe internet de anunțuri de escorte sau servicii de masaj cu profesioniste îmbrăcate sumar? Ați primit linkuri pe social media sau pe aplicațiile matrimoniale cu domnișoare care se așteaptă să le plătiți cu ora? Sau le-ați claxonat cumva pe marginea drumului în zone centrale din marile orașe?

Prostituția se află peste tot în jurul nostru și, deși teoretic este interzisă, aceasta generează sume importante de bani. Sexul pe bani este o afacere de 150 de milioane de lei pe an, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Libertatea.

Cifra reală este însă mult mai mare, deoarece datele includ doar prostituția benevolă, care cuprinde doar activitățile derulate fără constrângere, excluzând astfel activitățile de trafic și exploatare de persoane, arată instituția.

Prostituția a avut în anul 2022 o contribuție de 150,2 milioane de lei, în urcare față de cele 124,2 milioane de lei generate în 2021 și cele 109,9 milioane de lei din 2020, în perioada pandemiei.

Comisia de la Veneția: Georgescu nu poate fi scos din joc? (DW) - Autoritatea Electorală verifică producția unui clip de campanie al lui Călin Georgescu. Fostul candidat a declarat cheltuieli 0 în campanie (Europa Liberă) - CFR SA, firma statului căpușată de familii și politicieni cu salarii grase, deși căile ferate sunt un dezastru. „Oamenii lui Grindeanu” din fruntea companiei (Libertatea)

PSD a dat marți sânge la popor și satisfacție pentru AUR. Ministra Natalia Intotero l-a demis pe inițiatorul excepționalei expoziții cu tezaurul dacic, directorul Ernest Oberlander-Târnoveanu, pentru probleme în comunicare, deși chiar premierul Ciolacu aruncase toată răspunderea jafului pe muzeul olandez. Anunțul a venit la capătul unei conferințe de presă în care dna Intotero a maltratat logica și limba română. Apogeul prestației a fost momentul când un expert i-a desființat ideea de a organiza expoziții externe cu copii ale obiectelor de artă.

Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, observă că este a treia oară în ultimele săptămâni când vedem o anumită conivență între PSD și AUR. Ieri a cerut AUR demiterea directorului Ernest Oberlander-Târnoveanu, azi l-a demis dna Intotero (PSD). Vinerea trecută, AUR a ajutat PSD să facă majoritate în Consiliul General al Bucureștiului, trădând înțelegerea inițială cu USR. Acum două săptămâni, George Simion a reușit performanța unică de a face miting de protest la guvern cu spatele la sediul guvernului și fără să ceară demisia lui Marcel Ciolacu.

Jurnalista Sabina Fati își concentrează analiza publicată de DW pe cele câteva glisări ale CCR, arătate cu degetul de Comisia de la Veneția în raportul despre anularea alegerilor.

1. Subliniază că deciziile Curții Constituționale nu trebuie să se bazeze pe informații clasificate. 

Practic, Curtea Constituțională din România (CCR) a decis anularea alegerilor fără să ceară date suplimentare de la CSAT sau de la serviciile secrete, iar între timp instituțiile statului nu au făcut niciun fel de eforturi pentru a arăta că votul oamenilor a fost cu adevărat deturnat de forțe străine. 

2. „Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, mai arată Comisia de la Veneția. Practic, Elena Lasconi și Călin Georgescu ar fi trebuit să aibă dreptul la apărare în fața CCR, dar judecătorii români le-au refuzat acest drept.

Există și un alt enunț cumva preventiv pentru următoarele alunecări pe care le-ar putea face CCR în cazul Călin Georgescu: descalificarea acestuia, așa cum se așteaptă majoritatea liberalilor și social-democraților. Comisia de la Veneția precizează că un candidat care a manipulat alegerile poate fi exclus de la noul scrutin doar dacă este condamnat penal, potrivit regulilor acceptate deja de statele membre ale Consiliului Europei. 

În România, Curtea Constituțională răspunde adesea ordinelor politice, care pot da peste cap pe termen lung principii politice, economice sau electorale. Spre exemplu, dacă CCR nu ar fi exclus-o pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, probabil că radicalul Călin Georgescu nu avea culoar să ajungă pe primul lor. Șoșoacă a fost scoasă din competiție pe motiv că declarațiile ei ar fi încălcat Constituția, deși nicio instanță de judecată nu dăduse vreun verdict înainte. Experții europeni cunosc speța și poate tocmai din acest motiv au subliniat că un prezidențiabil poate fi exclus din joc doar dacă este condamnat penal. 

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) verifică producția unui clip video folosit în campania electorală a lui Călin Georgescu, pe care apar scrise numele unei firme din Argeș și codul de mandatar financiar al candidatului independent. Clipul a fost difuzat la B1TV în octombrie, într-un calup gratuit de publicitate electorală.

Videoclipul prezintă mai multe imagini cu Călin Georgescu – în sala de judo, în bazinul de înot, pe pista de atletism – iar pe fundalul audio se aude chiar fostul candidat independent, cu o mărturie a pasiunii sale pentru sport și o promisiune făcută alegătorilor.

Clipul este filmat și montat profesionist, cu un scenariu și cu filmări făcute special pentru mesajul transmis.

Întrebarea este cât a costat producția videoclipului și cine a plătit pentru el?

Georgescu a declarat oficial că nu a cheltuit niciun leu în campanie, reamintește Europa Liberă.

Cu porțiuni de infrastructură care datează de pe vremea Uniunii Sovietice, Căile Ferate Române sunt un pericol public, iar accidentele feroviare sunt tot mai dese. În timp ce nu găsesc bani pentru investiții și modernizări, șefii căilor ferate își alocă venituri consistente și își angajează soțiile în posturi călduțe. 

Continuarea în ziarul Libertatea.

Cum putem recupera aurul furat în Olanda. Anchetator din dosarul „Aurul dacic”: „Infractorul trebuie prins cât timp «cadavrul» e încă cald” (Adevărul) - Bugetul pe 2025, închis miercuri. Cheltuielile cu personalul bugetar, tăiate cu 5%, cu excepție la Sănătate, Educație, Apărare și Interne(Economedia) - De ce au derapat cheltuielile guvernului, cu o creştere dublă faţă de cea bugetată în 2024? (Ziarul Financiar) - State ostile au încercat să cumpere societăți românești listate pe bursă. Ministerul Energiei spune că are un plan, dar că e secret (HotNews)

Marius Ciută, fost ofiţer specialist în patrimoniu care a lucrat la dosarul „Aurul dacic”, analizează scenariile cu privire la recuperarea pieselor furate din Olanda.

„Indiciile ne arată că furtul a fost făcut la comandă. Faptul că au ales ultima zi a expoziției. Faptul că au folosit explozibil. Faptul că din înregistrări rezultă clar că persoanele au pregătire militară. Toate indiciile merg către posibilitatea destul de mare ca furtul să fie unul la pont, cum se zice, sau la comandă. Rămâne de văzut dacă comanditarul este vreun colecționar sau sunt alte entități implicate în toată povestea asta”, spune fostul polițist în exclusivitate pentru ziarul Adevărul.

Anchetator din dosarul „Aurul dacic” mai spune că „Timpul este esențial. E bine să găsești infractorul cât timp cadavrul este cald” și se arată optimist că în vreo două-trei săptămâni vom avea mai multe date despre artefacte și că poate le vor și recupera.

„Muzeul Drents din orașul Assen este printre cele mai bune muzee ale Olandei.  Muzeul acela a găzduit niște expoziții absolut fabuloase, de pildă „aurul incașilor”, sau „aurul Georgiei”, sau aurul faraonilor din Sudan.

E un muzeu redutabil care are un prestigiu cu totul și cu totul deosebit. Dar ce să faci în momentul în care îți vine cu dinamită și cu terorism? Nu mai ai ce face”.

Călin Georgescu rămâne favorit să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale din acest an, însă, dacă nu va candida, lupta se va da între George Simion și Nicușor Dan, dar la mică distanță de Crin Antonescu, candidatul comun PSD-PNL, susține sondajul CURS publicat luni, 27 ianuarie.

În primul scenariu, a fost măsurat Călin Georgescu. La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale (turul 1), cu cine ați vota?”, pe primul loc a ieșit Georgescu (37%), urmat la mare distanță de Nicușor Dan (21%) și Crin Antonescu (18%).

În al doilea scenariu, dacă Georgescu nu va candida, atunci George Simion are prima șansă (25%), urmat tot de Nicușor Dan (24%) și de Crin Antonescu (23%), potrivit sondajului citat de Libertatea.

Datele alegerilor prezidențiale din acest an sunt 4 mai – primul tur și 18 mai – turul al doilea.

Coaliția de guvernare a discutat, luni după-amiază, proiectul de buget pe anul 2025, care va fi închis miercuri, conform surselor din coaliție consultate de Economedia și G4Media.

Conform surselor, în cadrul coaliției s-a decis tăierea cheltuielilor cu personalul din sistemul bugetar cu 5%. Singurele excepții vor fi Sănătatea, Educația, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne.

La Administrația Prezidențială se vor tăia cheltuielile cu personalul cu 10%, la Senat cu 5% și la Camera Deputaților cu 9%.

Tot în cadrul coaliției s-a luat în discuție și problema cluburilor sportive. Cluburile sportive aflate în subordinea Agenția Națională pentru Sport (ANS) se vor transfera către orașele unde își au sediul, ori în caz de refuz al administrației publice se vor desființa începând cu 1 iulie 2025.

Cele trei mari capitole care au adus derapajul bugetar sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu bunuri şi servicii şi cu pensiile, arată analiza ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Practic, derapajul de 74 mld. lei, adică circa 4% din PIB, s-a dus direct în deficitul bugetar, în condiţiile în care veniturile au crescut în grafic: +13% a fost bugetarea iniţială, iar execuţia bugetară arată un avans al veniturilor de 12,7%. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi trebuit să crească cu 10% şi să fie, la final de 2024, de 161 mld. lei. Cu toate acestea, au crescut cu 24%, după o succesiune de majorări în toate sectoarele bugetare şi cheltuielile totale au ajuns la circa 182 mld. lei. Pe de altă parte, cel puţin partea de majorare a salariilor bugetare era cunoscută din 2023. Cheltuielile cu bunuri şi servicii ar fi trebuit să crească cu 6%, aproape de rata inflaţiei, deci ca volum practic să stagneze. Cu toate acestea, plăţile pentru bunuri şi servicii ale guvernului Ciolacu au crescut cu 22%, până la circa 100 mld. lei, în mare parte pe fondul plăţilor cu achiziţiile militare de la început de an.

În ultima perioadă au existat tentative de preluare a unor companii energetice românești listate pe bursă, fiind folosite mai multe metode, după cum relevă un răspuns al Ministerului Energiei transmis la solicitarea HotNews. 

Companiile vizate sunt vulnerabile, pentru că sunt sub risc de „decapitalizare accentuată”, o cauză fiind distribuirea sub forma de dividende a celei mai mari părți din profit, recunoaște Ministerul Energiei. 

La sfârșitul lui 2024, Guvernul a aprobat un proiect de Ordonanță de Urgență care prevede că statul român poate achiziționa în mod direct acțiuni emise de companii. Prin acest act normativ „blocăm preluarea ostilă a oricărei companii din România de către firme străine”, a anunțat, în decembrie, premierul Marcel Ciolacu.

Proiectul de act normativ a fost aprobat la câteva zile după ce compania ungară MVM a anunțat preluarea furnizării de gaze și electricitate de la E.ON România, însă aceasta nu e listată pe bursă. În prezent, tranzacția este analizată de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) din cauza legăturilor MVM cu Rusia.

HotNews a solicitat Ministerului Energiei, inițiatorul actului normativ, mai multe detalii legate de motivele pentru care a fost necesară această ordonanță de urgență.

Înrăutățirea ratingului și apropierea noastră și mai mult de țările „bananiere" înseamnă, pentru omul de rând, suveranist și iubitor de glie, următoarele lucruri (Republica) - Singurul liberal care a votat contra prezidențiabilului decis de PNL. I-a spus în față lui Crin Antonescu de ce nu l-a susținut (HotNews) - Vizitele lui Iohannis în Africa, inutile. MAE și ARICE confirmă pentru Libertatea că n-au dezvoltat relațiile cu statele vizitate de președinte

Mai multe piese ce fac parte din tezaurul României au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda, sâmbătă, 25 ianuarie. Ca la un semnal nevăzut, internetul s-a umplut de teorii care de care mai năstrușnice.

 „Miroase a neomarxiști aici care oricum nu suportă valorile românești. Sigur ei au furat și le vor topi pentru a se îmbogăți”, a scris cineva pe o pagină de socializare.

„Ca în cazul Georgescu, poate dacă se investighează puțin, aflăm că tot PNL a organizat furtul”, a dat altcineva frâu liber imaginației.

Altă teorie a conspirației pornește de la realitatea că Țările de Jos s-au opus ani la rând intrării României în Spațiul Schengen. Drept urmare, acum România ar fi „plătit” cu o parte din tezaurul său. 

Politicienii și formatorii de opinie sunt printre cei mai înverșunați.

Călin Georgescu a cerut demisia ministrului de Externe, Emil Hurezanu, și a ministrului Culturii, Natalia Intotero, pe care îi face vinovați de cele întâmplate.

Europarlamentarul Diana Șoșoacă acuză că furtul tezaurului dacic e o înscenare a serviciilor de informații. Președinta SOS susține că manevra are ca scop scoaterea premierului Marcel Ciolacu și a președintelui Klaus Iohannis ca eroi, după ce tezaurul va fi recuperat.

„Adevărul” a discutat cu expertul în comunicare Radu Delicote.

În opinia sa, politicienii și fanii lor nu puteau rata momentul, dat fiind că ne aflăm într-o prelungită campanie electorală. Pentru ei, acesta a fost un moment de speculat, mai ales că de această dată comunicarea autorităților a fost îngreunată și de faptul că informațiile furnizate de poliția olandeză, ce anchează cazul, au fost limitate.

S&P a confirmat perspectiva de scădere a ratingului României de la BBB- la BB sau chiar B, apropiindu-ne vertiginos de ultima treaptă înainte de „junk". Perspectiva negativă confirmă poza momentului, una deloc favorabilă nouă. Următoarea evaluare este în aprilie.

România accelerează și turează toate motoarele spre „izolaționism" și „suveranism". Izgonirea străinilor de pe meleagurile astea se întâmplă de ani buni și se desăvârșește zilele astea, sub ochii noștri.

Românul de rând, învelit în steag tricolor și prins în hore unioniste, nici că-i pasă lui. Crede că nu este afectat deloc. Este preocupat să își iubească țara. Cum să nu fie afectat?

- Dobândă mai mare;

- Oportunități de angajare mai puține;

- Salarii care nu mai cresc în ritmul dorit s.a.

Integral în Republica.

Deputatul PNL Florin Roman a fost singurul liberal care nu a votat la Consiliul Național al partidului, ținut duminică la Palatul Parlamentului, pentru ca PNL să-l susțină pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din mai. Într-o declarație pentru HotNews.ro, Florin Roman a spus că a decis să voteze așa pentru că Antonescu a afirmat că la alegerile trecute a votat cu UDMR. 

Deși de la microfon secretarul general al PNL, Adrian Veștea, a anunțat că decizia ca partidul să îl susțină pe Crin Antonescu la prezidențiale s-a luat în „unanimitate”, cu 664 de voturi pentru, în realitate Florin Roman a votat împotrivă.

După acest moment, Crin Antonescu a ieșit din sala unde a avut loc evenimentul alături de Ilie Bolojan. Cei doi au refuzat să discute cu jurnaliștii.

După un an de la vizita președintelui Klaus Iohannis pe continentul african, unde a vizitat Kenya, Tanzania, Insulele Capului Verde și Senegal, cu scopul relansării relațiilor economice, politice și educaționale cu statele africane, România înregistrează în continuare un deficit uriaș când vine vorba de numărul birourilor diplomatice de reprezentare comercial-economică pe acest continent.

Mizele sunt cu atât mai importante cu cât continentul african a devenit o țintă comercială importantă pentru toate puterile lumii.

Cu toate că, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), există inclusiv o strategie națională dedicată dezvoltării relațiilor economice dintre România și statele africane, în prezent, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) are doar 4 (patru) posturi de reprezentare pe continentul african, din care două posturi ocupate în Egipt, la BPCE Tanger și BPCE Cairo, și alte două vacante la BPCE Cape Town și BPCE Alger. 

Pe larg în ziarul Libertatea.