Revista presei românești

Surpriză sau nu? Cum a ajuns România să aibă cea mai mare inflație din Europa, ce înseamnă pentru buzunarele românilor și cum sunt revizuite prognozele pentru finalul anului (Economedia) - Realitatea cifrelor e nemiloasă: investiţiile străine sunt la minim istoric. Este rândul capitalului privat românesc să intre în scenă pentru investiţii şi relansare economică (Ziarul Financiar) - Dreptul la pensie sau șomaj al românilor din diaspora, blocate la Bruxelles. Ce le promite comisarul Roxana Mînzatu celor care lucrează în străinătate (PressOne) - De ce moldovenii preferă glumele rusești. „Divertismentul TV care vine din România este rudimentar”. Interviu cu vicepreședinta Consiliului Audiovizualului de la Chișinău despre războiul informațional din Republica Moldova (HotNews)

Surpriză sau nu? Cum a ajuns România să aibă cea mai mare inflație din Europa, ce înseamnă pentru buzunarele românilor și cum sunt revizuite prognozele pentru finalul anului (Economedia)

Inflația din România a accelerat puternic în luna august, ajungând la 9,9% anual, de la 7,8% în iulie, depășind astfel așteptările pieței – mediana unui sondaj Bloomberg era de 9,4% anual, în timp ce prognoza Erste Bank arăta 9,2% anual la nivelul lunii august.

Un factor decisiv în această creștere a fost combinarea mai multor șocuri fiscale, care includ creșterea TVA-ului (de la 1 august, România aplică o cotă standard de TVA în creştere de la 19% la 21% şi doar o sigură cotă redusă, de 11%) și a accizelor, precum și măsura în care aceste majorări au fost transferate către consumatori.

Se remarcă scumpiri semnificative la produse alimentare și la servicii de bază.

În ceea ce privește politica monetară, Erste estimează că rata-cheie va încheia 2025 la 6,5%. Deși anticipează că economia va continua să crească semnificativ sub potențial în următoarele patru trimestre, nu se așteaptă la reduceri ale dobânzii până când nu va exista o claritate mai mare asupra perspectivei inflației și un grad ridicat de încredere că inflația va atinge intervalul țintă în cadrul orizontului politicii monetare.

România rămâne astfel țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, iar efectele sunt resimțite direct de gospodării. Comparativ cu alte economii din Europa Centrală și de Est, analiștii estimează că în 2026 inflația va scădea în toate țările CEE, cu excepția României, scrie Economedia.

Realitatea cifrelor e nemiloasă: investiţiile străine sunt la minim istoric. Este rândul capitalului privat românesc să intre în scenă pentru investiţii şi relansare economică (Ziarul Financiar)

După toate datele, România este la un punct de inflexiune al economiei, în care capitalul  străin nu mai poate asigura accelerarea creşterii economice până la 5% anual, de cât este nevoie pentru a trece de la 20.000 euro PIB per capita la 40.000 de euro PIB per capita în următorii 20 de ani.

În 2024, investiţiile străine, măsurate ca şi capital social nou subscris,  au fost de doar 600 milioane euro, faţă de o medie de 1.5-2 miliarde euro în ultimii 5-6 ani.

În urmă cu 10 ani, capitalul social nou subscris era de 3-4 miliarde euro pe an.

Este rândul capitalului privat românesc să intre în scenă pentru investiţii şi relansare economică, e de părere jurnalistul Sorin Pâslaru.

Date recente al Băncii Naţionale publicate de ZF arată că doar unu din zece credite acordate merge pentru producţie. Odată cu echilibrarea bugetului, un program de încurajare a producţiei locale  - valabil pentru aproape orice domeniu de activitate – este absolut necesar.

De ce crește AUR în intenția de vot și ce șanse sunt să ajungă la guvernare. „Nu mai putem discuta ca despre o ipoteză cu șanse mici” (Adevărul)

Partidul AUR, condus de fostul candidat la prezidențiale George Simion, continuă să crească în intenția de vot a românilor. 

În luna mai, AUR era la 38.1%, ajungând acum la 40.8%. Și alte partide „suveraniste” se bucură de creșteri asemănătoare.

„În 3 ani se pot întâmpla foarte multe lucruri și nu putem pune un semn de egalitate între sondajele de astăzi și ce va fi în realitatea votului din 2028”, subliniază consultantul politic Adrian Zăbavă în ziarul Adevărul.

Zăbavă arată că ascensiunea AUR se bazează pe „o acumulare de tensiune social-politică pe parcursul mai multor ani, o inegalitate și o inechitate socială în creștere, o scenă politică ruptă de realitatea social și o aliniere cu fenomene social-politice care se întâmplă în mai toate țările occidentale. Sunt multe lucruri. Și bineînțeles, o situație economică sensibilă, să-i spunem așa. Mulți oameni care își văd prezentul și viitorul nu așa cum și-au imaginat poate cu ceva ani în urmă și de aici extrem de multă frustrare”.

„Crește numai opoziția pe care o avem, cea naționalist-suveranistă, pentru că altcineva nu mai e în opoziție în acest moment” - Ion M Ioniță, redactor-șef Historia.

Dreptul la pensie sau șomaj al românilor din diaspora, blocate la Bruxelles. Ce le promite comisarul Roxana Mînzatu celor care lucrează în străinătate (PressOne)

Proiectul european care promite schimbarea legislației privind plata drepturilor sociale către cetățenii care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene, de la ajutorul de șomaj la pensie sau concediu de boală, nu a avut susținerea președinției poloneze și daneze, ultimele două țări care au condus Consiliul UE în ultimele luni, a declarat pentru PressOne Roxana Mînzatu, Comisar european și vicepreședinta Comisiei Europene.

Cele două țări nu au susținut schimbarea, pentru că elaborarea unor standarde minime în domeniul muncii și asigurării sociale nu ar fi fost printre prioritățile lor, susține comisarul Roxana Mînzatu într-un interviu pentru PressOne.

De la 1 ianuarie 2026, Comisarul european din partea României susține că va readuce pe agenda Consiliului Uniunii Europene schimbarea legislației privind drepturile sociale, odată cu preluarea președinției rotative de către Cipru, care și-ar fi exprimat deja susținerea.

EXCLUSIV Cu două luni înainte de a fi numit șef al Companiei Naționale Aeroporturi, cu salariu de 70.000 lei pe lună, Bogdan Mîndrescu (numit pe filieră PSD) a fost amendat cu 10.000 de lei de Ministerul de Finanțe pentru că ar fi comis nereguli în bugetul Ministerului Transporturilor unde era secretar de stat (G4Media)

G4Media anunță că Bogdan Stelian Mîndrescu, proaspăt numit director general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), a fost amendat cu 10.000 de lei în mandatul său anterior ca secretar de stat în Ministerul Transporturilor pentru nereguli financiare.

Amenda a fost contestată legal, Mîndrescu susținând că nu a fost ordonator principal de credite, iar sancțiunea e disproporționată comparativ cu faptele imputate.

Cu toate acestea, el a fost numit director la CNAB pe 3 septembrie 2025, într-o procedură de selecție secretizată, fără semnături în cazierul fiscal, conform unui certificat recent eliberat.

Mîndrescu a mai condus CNAB între 2017-2018, mandat încheiat cu demisia sa după controale ce au descoperit nereguli; este cunoscut pentru legăturile sale cu PSD, partid cu influență semnificativă în Ministerul Transporturilor.

Indemnizația lunară brută a directorului general CNAB este de 69.348 lei, în contextul în care compania a înregistrat în 2024 un profit net de 608 milioane lei.

De ce moldovenii preferă glumele rusești. „Divertismentul TV care vine din România este rudimentar”. Interviu cu vicepreședinta Consiliului Audiovizualului de la Chișinău despre războiul informațional din Republica Moldova (HotNews)

După începerea războiului din Ucraina, în februarie 2022, Republica Moldova a fost nevoită să ia măsuri dure împotriva unor televiziuni și a unor site-uri de știri pentru a contracara influența Rusiei în rândul propriilor cetățeni. Aceste decizii au avut însă niște costuri pe măsură. „Au fost interpretate de o mare parte a populației ca fiind cenzură și oprirea accesului la mijloacele de informații. S-ar putea să aibă pe undeva dreptate”, recunoaște vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța, într-un interviu pentru publicul HotNews. 

Aneta Gonța explică și de ce televiziunile din România nu au succes în Republica Moldova:  „Oamenii noștri nu sunt obișnuiți cu anumite glume pe care le fac românii, sunt rudimentare (…) Manelizarea spațiului audio-vizual nu este primită foarte bine în Moldova, ori în România, din păcate, o bună parte din ceea ce numim divertisment e mai degrabă în această zonă, dar moldovenii, în special, cei care s-au născut înainte de 90, nu înțeleg și nu au cum să înghită astfel de conținut”. 

Dronele lui Putin testează granițele NATO, iar România ar putea fi următoarea țintă. Expert: „În Polonia nu a fost un simplu incident” (Adevărul) - Rusia amenință, România e pregătită? Polonia vs. Zapad-2025 (DW) - Cum funcționează și ce este SAFE, instrumentul de împrumuturi UE prin care România va putea să cheltuiască miliarde de euro pentru apărare (Europa Liberă)

Dronele lui Putin testează granițele NATO, iar România ar putea fi următoarea țintă. Expert: „În Polonia nu a fost un simplu incident” (Adevărul)

Analistul de securitate Cătălin Done susține că atacul cu drone rusești asupra Poloniei a fost un test al Rusiei, pentru a vedea capacitatea de reacție a țării atacate, dar și a aliaților. El crede că România trebuia să reacționeze prompt și să se pregătească pentru astfel de „teste”, scrie Adevărul.

În opinia lui Cătălin Done, analist de securitate și vicepreședinte al ESGA România (Experts for Security and Global Affairs Association – Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale), președintele Dan ar fi trebuit să convoace de urgență CSAT-ul și că Ministrul Apărării Naționale ar fi trebuit să aibă consultări cu șeful statului major general al Armatei Române. Pentru că noi am avut discuții nenumărate despre acea lege care permite armatei române să doboare dronele, dar nu știm dacă autoritățile române sunt și pregătite să facă acest lucru. Și cred eu că lipsa de comunicare strategică către cetățenii români aduce un prejudiciu de imagine și de credibilitate.

Rusia amenință, România e pregătită? Polonia vs. Zapad-2025 (DW)

Nicușor Dan spune că România poate opri un atac similar celui provocat de Rusia asupra Poloniei. Moscova are și alte scenarii până în 2027 când e așteptată o agresiune comună China-Rusia asupra Europei și Asiei.

Președintele Nicușor Dan a declarat ieri că, într-o situație similară cu ceea a Poloniei, care a fost nevoită astă noapte să doboare 19 drone rusești, procedurile sunt pregătite pentru ca România să acționeze la fel. Șeful statului a subliniat că „oamenii nu trebuie să fie îngrijorați”, fiindcă gradul de alertă în România nu a fost ridicat.

Nicușor Dan crede că Rusia trebuie oprită şi presată să vină la masa negocierilor. 

Moscova pare să aibă, în schimb, planuri paralele: săptămâna trecută a avut loc cel mai crunt bombardament cu drone și rachete la Gurile Dunării, în porturile ucrainene, aflate foarte aproape de România. De la Galați la Reni, unul dintre porturile fluviale fanion pe vremea sovieticilor, sunt doar 20 de kilometri.

România se simte la fel de amenințată ca Polonia, deși nu e clar dacă e la fel de bine pregătită. Investițiile militare făcute de Varșovia în ultimii patru-cinci ani sunt incomparabil mai mari decât ce a făcut România, atrage atenția jurnalista Sabina Fati în analiza DW.

Polonia alocă deja 4% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, în vreme ce România abia ajunge la 2%. Totuși, între timp, alocarea fondurilor europene ar putea ajuta țara să-și refacă industria de apărare și să cumpere mai multe sisteme de apărare.

Cine poate fi mobilizat la război și în ce condiții. MApN introduce serviciul militar pe bază de voluntariat (HotNews)

MApN vrea să treacă prin CSAT o nouă lege care prevede un serviciu militar pe bază de voluntariat, astfel încât „militarii voluntari în termen” să lărgească rezerva militară care a îmbătrânit, la 20 de ani de la renunțarea serviciului militar obligatoriu.

În funcție de condițiile legale și situația personală, pot fi mobilizați:

• Militarii profesioniști
• Militarii aflați în rezervă (sau rezervă operațională) – persoane care au efectuat stagiul militar înainte de 2007 și sunt în evidența armatei (până la 55 de ani pentru gradați, până la 63 pentru cadrele militare).
• Rezerviști voluntari – persoane care au semnat contracte cu MApN (în principal între 18 și 55 de ani), care pot fi mobilizați rapid.
• Cetățeni încorporabili – bărbați cu vârsta între 20 și 35 de ani, apți din punct de vedere medical, care nu și-au încheiat serviciul militar.

Conform legislației, există câteva excepții la mobilizarea obligatorie:

• cei clasați inapți medical și scoși din evidență
• personalul cu statut religios recunoscut (hirotoniți/ordonati, călugări cu vechime mai mare de 2 ani)
• persoane condamnate, arestate preventiv sau trimise în judecată până la soluționarea definitivă a cauzei
• persoane cu situații familiale dificile (întreținători unici, soție invalidă, părinți invalizi etc.). Aceste persoane pot obține amânare temporară
• femeile pot servi doar voluntar și nu sunt mobilizate obligatoriu. Dacă sunt însărcinate, întrerup serviciul de drept, potrivit indrumari-juridice.eu
• pe motive de Conştiință / religie – refuzul serviciului sub arme poate conduce la serviciu alternativ în cadrul armatei (activități civice, sanitar-voluntare etc.)

Pe larg, pe pagina HotNews.

Cum funcționează și ce este SAFE, instrumentul de împrumuturi UE prin care România va putea să cheltuiască miliarde de euro pentru apărare (Europa Liberă)

Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) este instrumentul financiar de împrumuturi prin care România va putea folosi aproape 17 miliarde de euro pentru modernizarea unor obiective militare, cumpărarea unor echipamente și pentru construcția a peste 200 de kilometri de autostradă.

Lista proiectelor pentru care a solicitat România finanțarea de 16,68 miliarde de euro prin SAFE este clasificată, dar Europa Liberă scrie că pe listă ar fi de la rachete Mistral la Portul Constanța, baza Kogălniceanu și producție de drone.

În urma discuțiilor din coaliție nu s-a ajuns deocamdată la nici o înțelegere (G4Media)

Nicio înțelegere între liderii coaliţiei de guvernare, spun sursele G4Media, la ședința de miercuri seara. Liderii coaliției aveau pe agenda întâlnirii subiecte privind reforma administrației locale şi pachetul de relansare economică pe care PSD vrea să îl prezinte în această săptămână.

Liderii coaliţiei trebuie să se pună de acord privind  principalele aspecte legate de reforma administraţiei, o restanţă din pachetul doi de măsuri fiscale, respectiv concedierea a 10% din funcţionarii primăriilor.

Primăriile care ar trebui să dea afară sute de angajați la „reforma” administrației publice: „Cine a consumat trebuie să plătească nota”. Un important primar cere măsuri în oglindă la centru (Libertatea)

Nu mai puțin de 25 din cele 40 de municipii reședință de județ ar trebui să dea afară din angajații lor.

Cei mai mulți angajați ar trebui să dea afară Primăria Sectorului 2 (condusă acum de Rareș Hopincă), adică 309 pe simularea cu reducere a schemei de personal cu 40%, iar 354 pe simularea cu 45%. Pe locul al doilea, Primăria Sectorului 6 (condusă de Ciprian Ciucu de la PNL), unde în funcție de procent, fie 219, fie 266 ar trebui să plece acasă. Podiumul este completat de Ploiești, cu 217 angajați care ar trebui să plece acasă, într-o instituție condusă de independentul Mihai Polițeanu.

Banii economisiți să se întoarcă la primării.

Libertatea a discutat cu doi primari, unul care nu are deloc povara concedierilor iminente, dar și cu un edil care se confruntă cu măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan.

Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) - Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW)

Contestare a politicii Guvernului Bolojan: „Mi-e teamă că România va pierde tot ce-a câştigat în ultimii ani” (HotNews)

„Nu ştiu dacă aţi observat că cei care au susţinut politicile lui Traian Băsescu îl văd pe Ilie Bolojan drept un continuator fidel”, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la SNSPA. El spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că România riscă să repete scenariile crizei din 2010, când ajustările bugetare brutale au generat costuri sociale şi au alimentat ascensiunea extremelor politice.

„Nicio persoană raţională nu poate spune că nu e nevoie de reducerea cheltuielilor. Dar să nu confundăm reforma cu austeritatea”.

„Această brutalitate trezeşte resentimente sociale. exact de asta n-avem noi nevoie acum, cu o Rusie în continuă ofensivă împotriva Occidentului şi cu o China care încearcă să profite de orice slăbiciune”.

„Un guvern de extrema dreaptă va înseamna, de fapt, sfârşitul aventurii economice şi a bunăstării româneşti. Sunt convins de asta. Astfel, eu cred că guvernul trebuie să vadă acest semnal de alarmă, că nu se pot juca într-o democraţie cu sentimentele cetăţenilor”.

Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul)

Toate cele cinci proiecte ale pachetului II de măsuri fiscal-bugetare asumate de Guvern în Parlament au ajuns pe masa judecătorilor constituționali. Eșecul la CCR al unuia dintre proiecte nu ar însemna și pierderea legitimității actualului Executiv, care este girată de majoritatea strânsă în Parlament de Coaliției, subliniază analiștii. De altfel, experiențele anterioare arată faptul că Executivul poate merge mai departe și poate reveni în Legislativ cu un nou proiect.

„Nu cred că Curtea Constituțională va da un cec în alb pe tot ce înseamnă aceste proiecte” spune în dialogul cu ziarul Adevărul Radu Carp, profesor de drept.

„Dacă vorbim despre pensiile magistraților, fiecare își dă seama că o decizie a Curții Constituționale care ar respinge proiectul de lege ar fi în favoarea pensiilor magistraților. Ar fi, așa cum s-au mai luat până acum, o decizie de castă, ca să zic așa. Dar aici nu trebuie să plătească Guvernul.

Reformele care sunt vizate în aceste legi nu cred că încalcă principii Constituționale. Și nici adoptarea lor nu încalcă principii Constituționale. Așa încât, chiar și în cazul unor decizii nefavorabile, cred că nu este afectată legitimitatea guvernării, ea trebuie să continue atâta timp cât are o majoritate în Parlament și să încerce să reformeze sistemele din România, chiar dacă aceste sisteme pun o mare rezistență. (...) Legitimitatea guvernului provine din mandatul încredințat de Parlament în urma alegerilor”, explică redactorul șef Historia Ion M. Ioniță.

„Legitimitatea oricărui Guvern pornește din Parlament”, punctează politologul Andrei Țăranu, amintind că există un precedent, din 2011, care ne arată că Executivul își poate continua misiunea.

CCR va dezbate în 24 septembrie sesizările primite.

Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW)

Fostul director adjunct al Serviciului de Informații din R. Moldova, Alexandru Bălan, a primit date sensibile din România și apoi le-a tranzacționat cu KGB Belarus.

În mod ironic, spionul transnațional a fost prins la Timișoara unde urma să participe la o conferință cu titlul „Parcursul pro-european și provocările viitorului: alegerile parlamentare 2025 din R. Moldova”. 

Potrivit procurorilor care îl investighează „a fost angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentați ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat - KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”. 

Anchetatorii au date din care rezultă că în 2024 și 2025 fostul șef al SIS Moldova a avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din Belarus și că „există suspiciuni rezonabile că au avut scopul de a transmite instrucțiuni și a face plăți pentru servicii prestate”.

Jurnalista Sabina Fati consideră că rămâne complicat de explicat pentru oficialii români cum a ajuns Alexandru Bălan numărul 2 într-un serviciu secret străin să intre în posesia prețioaselor informații care țin de securitatea națională. A lucrat ca ofițer acoperit pentru vreunul din serviciile autohtone, a fost racolat de vreunul dintre ele și pe urmă a devenit spion dublu?  Sau mai întâi l-au recrutat belarușii?

Alexandru Bălan era un pion între NATO și Rusia alimentat (și de) România, iar prezența lui cu secretele țării în buzunar, pregătite pentru belaruși, nu face decât să scoată la iveală alte fisuri, de data aceasta din zona cea mai sensibilă a țării. În acest fel, România se vede tot mai vulnerabilă, cu oameni speciali gata oricând să lucreze de partea inamicului.

Integral pe pagina DW.

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) - Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)

 

Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii (Edupedu)

Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație.

Edupedu.ro rezumă declarațiile premierului.

Opinie: Marii absenți de la deschiderea anului școlar (DW)

Jurnalistul DW George Arun îi numește pe președintele Dan, prim-ministrul Bolojan și ministrul Educației Daniel David. Ei au fost marii absenți de la deschiderea anului școlar și explicații lor sunt ridicole.

Legea 141, „legea Bolojan“, care conține și măsurile de austeritate din sistemul de învățământ preuniversitar, e criticabilă, dar nu în totalitate. 

Măsurile bugetar-fiscale aplicate sistemului de învățământ au fost concepute contabilicește într-un domeniu atât de complex și văduvit de reforme reale trei decenii și jumătate.

Pe de altă parte însă, mărirea cu două ore pe săptămână a normei didactice nu e o gaură-n cer. Nu e de neglijat nici faptul că în afara concediului de odihnă cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ au peste două luni în care se află în activitate. Adică ar trebui să meargă la școală și să facă ceva, măcar patru ore pe zi. Există măsurători ale orelor de activitate? Se duc zilnic profesorii și învățătorii la școală? Întrebări retorice, mai ales în ceea ce privește școlile din mediul rural.

Și mai e ceva care nu justifică protestele de amploare ale cadrelor didactice, oricum, nu în totalitate. Din cei peste 40.000 de candidați din învățământul preuniversitar înscriși inițial la examenul de titularizare din iulie pentru un post de educator, învățător sau profesor, doar 34.000 s-au prezentat la proba scrisă pentru a ocupa un loc de muncă în sistem pe perioadă nedeterminată. Restul candidaților pentru o carieră didactică asigurată de un contract de muncă până la pensie au preferat să rămână suplinitori sau au părăsit meseria de dascăl după votarea Legii 141/2025 privind măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar.

REPORTAJ Cazul de succes al școlii dintr-un județ sărac, unde profesorii au atras fonduri europene ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase. „Să vadă că lumea poate fi și altfel decât cea a părinților lor” (HotNews)

În comuna Curcani, Călărași, localitate cu 5.300 de locuitori, din care 462 de oameni își caută de muncă, de regulă pe salariul minim, profesorii sărbătoresc la începutul școlii efectul muncii lor: au atras singuri fonduri europene de 250.000 de euro pentru elevi, pentru ca aceștia să aibă o șansă în plus față de părinții lor.

Asta, în timp ce educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial, după cum a anunțat Ministerul Educației, în august.

Citiți reportajul pe Snoop.ro și pe Hotnews.

Cristian Grosu / Maurul care nu poate să moară (CursDeGuvernare)

Ceea ce șochează în acest foarte amplu proces de redresare financiară a țării e singurătatea în care se află premierul Ilie Bolojan, într-o întreprindere în care toți reprezentanți partidelor care susțin guvernul ar fi trebuit să-și bage capul în poză. În poza reformei.

Dar, cu excepția unor miniștri de la USR, toată lumea, de la Nicușor Dan la minoritățile din Parlament, fuge de asocierea cu măsurile pe care premierul se încăpățânează să le ia, sub uriașa presiune a timpului pe care-l are la dispoziție pentru a evita nervozitatea agențiilor de rating și usturimea dobânzilor la care ne împrumutăm.

Da, era de așteptat o tensiune și o revoltă generală:

asta pentru că nimeni nu scapă neatins de măsurile nepopulare pe care le presupune orice schimbare.

Dar nu asta e neapărat problema – că lumea politică pro-guvernamentală fuge de asocierea cu Bolojan: ci faptul că premierul nici măcar nu e lăsat să ia măsurile nepopulare pe care le presupune o reformă. O REFORMĂ, adică.

Iar asta va avea consecințe.

Prima consecință e că Reforma s-ar putea rezuma – ca efecte – doar la creșterea fiscalității și micile gesturi de politețe față de echitatea socială.

Articolul de opinie al jurnalistului Cristian Grosu, integral, pe pagina CursDeGuvernare.

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia)

Duminică, ziua celor patru moțiuni contra guvernului Bolojan, tonul critic nu a fost dat de opoziția AUR, în pofida vociferărilor lui George Simion și compania, ci de unul dintre partenerii de guvernare, PSD, al cărui președinte interimar i-a transmis șefului său de guvern că țara nu se conduce cu toporul.

Trei sunt însă mizele mari pentru Sorin Grindeanu, iar ierarhizarea este strictă:

Confirmarea la șefia PSD, la Congresul anunțat, dar neprogramat încă, lucru care nu e lipsit de importanță;

Menținerea la putere și preluarea frâielor guvernării după ce țara va avea un buget și austeritatea nepopulară va fi abandonată în narațiunea grelei moșteniri post-Bolojan;

Împingerea cât mai mult spre primăvară a alegerilor pentru Primăria București.

Oficial și la vedere, România e într-un proces de reformare și tentativă de desprindere de modul de organizare fesenistă a puterii și resurselor administrative; neoficial însă, România politică e într-un proces de restaurație pentru care sunt puse la bătaie grupuri și grupulețe - politice, sindicale, instituționale, facțiuni din serviciile de informații, scrie jurnalista Magda Grădinaru de la SpotMedia.

Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)

România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari. În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari. În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane.

Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din  spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor.

Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei, scrie Ziarul Financiar.

De ce nu avem nevoie de festivități de început de an (Adevărul) - Oare poate fi clonat Bolojan? (Contributors) - Cheltuieli şi facturi „ascunse“ prin sertare de 45 de miliarde de lei: guvernul Bolojan trebuie să reducă un deficit bugetar care în realitate porneşte de la 11% din PIB (Ziarul Financiar)) - EXCLUSIV Cine sunt cei 19 inculpați pro-Călin Georgescu care au devastat în martie centrul Bucureștiului / Aproape 40% au antecedente penale: furt în interiorul și în afara României, lovire, tulburarea liniștii publice, uzurpare de calități oficiale (G4Media)

INTERVIU Mircea Miclea: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni în conflict unii cu alții în școală, inegalitatea dintre România și celelalte state se accentuează și avem și un cost de încredere în clasa politică (Edupedu)

„Este cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Mircea Miclea. Fondatorul școlii cognitive în psihologia românească a avertizat că „niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni pensionați, frustrați, în conflict unii cu alții, pentru că pentru a-și face completarea de normă, au început conflicte între profesori, în sălile de cancelarie. Costuri emoționale, așadar, legate de conflict”.  

Mircea Miclea a analizat într-un interviu pentru Edupedu.ro efectele deciziilor fără precedent în educația românească luate de Guvernul Bolojan pentru a scădea deficitul bugetar al țării. La ce au dus majorarea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice de predare, majorarea cu 2 până la 6 a numărului de elevi în clase, comasarea școlilor cu sub 500 de elevi? 

„Asistăm la o decizie proastă, care va face exemplu în manualele de decizii politice proaste; o decizie prin care s-a obținut un câștig financiar minor, 0,02% din PIB economie, în schimb s-au acumulat costuri uriașe atât din punct de vedere socio-emoțional, cât și din punct de vedere al creșterii inegalităților și din punct de vedere al neîncrederii și mai mari a cetățenilor în clasa politică”, a punctat Miclea.

De ce nu avem nevoie de festivități de început de an (Adevărul)

Festivitățile de început de an sunt inutile. Un director care citește un discurs, doi profesori care rostesc fraze de complezență, un politician care profită de microfon și un preot care spune o rugăciune. În curte — copii care se foiesc, părinți care așteaptă să se termine. Din toată scena rămâne, cel mult, o poză pentru Facebook.

Dacă acum se vorbește despre boicotul acestor festivități, poate e momentul să ne întrebăm: de ce nu ar fi boicotate pentru totdeauna? Și de ce în locul lor nu am pune ceva cu adevărat valoros: o conversație între profesori și elevi despre ceea ce ne ține împreună. 

Gabi Bartic, expert în educație, propune în Adevărul un pact al comunității școlare:

• să ne respectăm unii pe alții și să vedem omul din fața noastră, nu doar nota, funcția sau eticheta;
• să punem în centru învățarea, nu birocrația, nu festivismul, nu politica;
• să recunoaștem că greșelile fac parte din drum și să învățăm din ele;
• să fim corecți și cinstiți, pentru că altfel tot ce construim e pe nisip;
• să avem grijă de locul acesta ca de o casă comună și să îl facem mai bun, an de an.

Cheltuieli şi facturi „ascunse“ prin sertare de 45 de miliarde de lei: guvernul Bolojan trebuie să reducă un deficit bugetar care în realitate porneşte de la 11% din PIB (Ziarul Financiar)

Guvernul Bolojan a rezistat, de fapt premierul Bolojan a rezistat, pentru că el este principala ţintă, celor patru moţiuni de cenzură votate duminică, plus o moţiune de cenzură anterioară.

Acum, guvernul trebuie să reziste presiunilor şi protestelor sociale, unele deja în plină derulare, altele, care se anunţă.

Situaţia bugetară este în continuare complicată, iar rezultatele încă nu se văd la orizont. Mulţi se întreabă când se vor vedea rezultatele măsurilor fiscale – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii, reducerile de cheltuieli, reducerile de personal – 10% efectiv - sau ce reduceri vor urma, restructurarea unor instituţii publice, comasarea altora, etc.

După ce au apărut rezultatele execuţiei bugetare din iulie, care la nivelul cheltuielilor nu a arătat vreo îmbunătăţire – chiar şi premierul se întreba cum de au ajuns să crească cheltuielile de personal cu 7%, când ele ar fi trebuit să scadă cu 5% - mulţi s-au întrebat de ce nu se vede la final, în deficit, vreo îmbunătăţire.

Problema cea mai mare nu este legată de creşterea economică, care va fi mult mai redusă, cu un PIB mai redus, ci faptul că deficitul bugetar a fost făcut din pix de guvernul Ciolacu 2, ca să iasă bine în poză, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc , director editorial ZF.

Multe lucruri nu au fost incluse în bugetul pe 2025, iar acestea au început să vină la scadenţă şi produc efecte.

Oare poate fi clonat Bolojan? (Contributors)

Autorul istoricului „Apel către lichele” revine cu un îndemn la „luciditatea majorității cetățenilor români”. „E o șansă pe care poate nu o vom mai avea vreodată”.

Măsurile guvernului Bolojan sunt necesare și vor putea asigura schimbarea vieții românilor în bine dacă „i se vor da anii necesari pentru a traversa deșertul corupției pe care-l locuim”, crede Gabriel Liiceanu, care-și prezintă argumentele într-un articol de opinie. 

„Nu vreți să facem, până la urmă supremul test, cu harta României în față?”, scrie Liiceanu, dând exemplul Bihorului, unde, susține el, banii europeni nu s-au furat și s-a modernizat nu doar „Oradea – cel mai modern și cochet oraș al României”, ci un întreg județ.  

În articolul publicat pe Contributors și preluat de HotNews, Liiceanu susține că felul în care ne raportăm la ceea ce urmează este o alegere între „luciditate”, pe de o parte, și  „debusolare și inerție mentală”, pe de altă parte.

EXCLUSIV Cine sunt cei 19 inculpați pro-Călin Georgescu care au devastat în martie centrul Bucureștiului / Aproape 40% au antecedente penale: furt în interiorul și în afara României, lovire, tulburarea liniștii publice, uzurpare de calități oficiale (G4Media)

Șapte dintre cei 19 inculpați trimiși în judecată, luna trecută, de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru violențele din Capitală din noaptea de 9/10 martie 2025, au fost amendați penal sau condamnați definitiv, în trecut, pentru infracțiuni săvârșite pe teritoriul României sau în străinătate, se arată într-un răspuns trimis G4Media.ro de către această unitate de parchet.

Zece dintre inculpați sunt muncitori necalificați (3), mecanici auto (2), ospătar (1), spălători de vase/covoare (2), spălător de vase (1) și ajutor de bucătar (1). Toți acuzații ar fi luat parte la incidentele violente din fața Biroului Electoral Central și din Centrul Vechi declanșate după ce a fost anunțată excluderea lui Călin Georgescu de pe listele de candidați la alegerile prezidențiale din mai 2025.

Opoziție de carton. A bătut vântul în rândul aleșilor AUR, POT și SOS la moțiunile de cenzură (Libertatea) - „Nu noi am distrus bugetul statului și nu noi trebuie să fim primii pedepsiți” / „Eu și colegii mei am făcut meditații gratuite, din suflet, ca elevii să ia BAC-ul” / Cum arată, pentru profesori, începutul de an școlar (HotNews) - Investigație Recorder: Cea mai mare firmă-fantomă din România, validată de ANAF

Opoziție de carton. A bătut vântul în rândul aleșilor AUR, POT și SOS la moțiunile de cenzură (Libertatea)

Opoziția a dat semnalul interesului său pentru moțiunile de cenzură depuse miercuri noapte, în jurul orei 23.00, în primul moment în care ar fi trebui să arate forță. În schimb, Opoziția a arătat trei partide anemice, în căutare doar de tragere de timp până la intrarea în vigoare a celor patru proiecte de lege.

Cele patru moțiuni de cenzură au fost din start scrise pe repede-nainte. O oră și 26 de minute a durat citirea celor patru, aflăm din Libertatea.

Aproximativ 40 de aleși ai Opoziției au fost prezenți la citirea moțiunilor de cenzură, adică o treime dintre cei care ar vrea Guvernul Bolojan plecat acasă.

Votul pe moțiunile de cenzură urmează să aibă loc duminică la prânz. Opoziției îi lipsesc peste 100 de voturi.

O mare problemă pentru Opoziție este că o parte a parlamentarilor AUR ar vrea să participe la evenimentele de la Țebea în memoria lui Avram Iancu, care au loc duminică, ceea ce înseamnă că ar putea lipsi de la ședință.

La ultima moțiune de cenzură, din iulie, Opoziția a avut 134 de voturi pentru demiterea lui Bolojan. A fost cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani la o moțiune de cenzură. Duminică, Opoziția condusă de AUR are șanse să stabilească un record al ultimelor două decenii.

„Nu noi am distrus bugetul statului și nu noi trebuie să fim primii pedepsiți” / „Eu și colegii mei am făcut meditații gratuite, din suflet, ca elevii să ia BAC-ul” / Cum arată, pentru profesori, începutul de an școlar (HotNews)

Cadrele didactice – care protestează de mai bine de o lună – au anunțat că în 8 septembrie, în prima zi de școală, vor boicota festivitățile. „Elevii vor fi primiți, dar nu se vor ține deschideri oficiale”, spune un profesor de matematică din Titu. Alături de el, o profesoară din București, o alta din Craiova și un profesor din Slănic povestesc de ce luni, 8 septembrie, în prima zi a anului școlar, vor merge la mitingul și la marșul programat pe traseul Piața Victoriei – Palatul Cotroceni. 

„Educația nu e de negociat” și „Jos Guvernul Bolojan!” au strigat profesorii care au protestat miercuri și joi în fața Guvernului, unde spun că vor merge și vineri. Cu toții reclamă efectele măsurilor de austeritate introduse prin lege: creșterea normei didactice, reducerea cu peste 50% a plății cu ora, comasarea unităților de învățământ, creșterea numărului de elevi la clasă și riscul eliminării titularizării. 

Reporterul HotNews a discutat în  Piața Victoriei cu patru dintre cadrele didactice care au ieșit în stradă.  Fiecare are propria poveste despre cum se vede școala din interior și de ce au decis să boicoteze începerea anului școlar.

Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori (CursDeGuvernare)

Marea corecție bugetară va începe în fapt în 2026, în timp ce pachetul 1 a reușit doar să repună deficitul pe traiectoria de reducere convenită de Guvernul României cu Comisia Europeană în 2024.

Economiștii de la Romanian Economic Monitor, un grup de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1.

Măsurile fiscale pe partea de venituri adoptate până acum vor aduce la buget 41 de miliarde de lei: 11 miliarde de lei în acest an și 30 de miliarde în 2026.

În același timp, restul corecției bugetare de 4% din PIB (total 80 de miliarde lei la un PIB de 2.000 de mld. lei în 2026), efectuată în lunile rămase din 2025 și în 2026, va veni din reduceri punctuale de cheltuieli și înghețarea cheltuielilor mari din buget: cele cu salariile și sporurile bugetarilor și cele cu asistența socială (mare parte pensii).

Cum se împarte povara corecției fiscale din 2026: -1,8% din PIB reducere de deficit prin noi taxe și -1,6% prin reduceri și înghețări de cheltuieli.

Conform estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la finalul lui 2025.

Conform aceleiași estimări, în 2026, impactul ar fi și mai vizibil: 5,3% din PIB, agențiile de rating anticipează însă un nivel de peste 6%.

Pentru a coborî sub pragul de 3% din PIB, sunt necesare măsuri suplimentare, dar și reforme structurale care să corecteze disfuncționalitățile sistemului fiscal și redundanțele aparatului public – intenția din spatele pachetului 2.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Investigație Recorder: Cea mai mare firmă-fantomă din România, validată de ANAF

Sub presiunea unui deficit bugetar uriaș, Guvernul recurge la măsuri de austeritate și încearcă să îndulcească tăierile promițându-le românilor că va acoperi gaura din buget și prin alte metode. Cele mai mari așteptări se îndreaptă către o instituție cheie a statului: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cea care ar trebui să combată evaziunea fiscală.

Dar poate această instituție să urmărească activitatea a peste un milion de companii? Politicienii ne asigură că ANAF s-a modernizat, că s-au cheltuit zeci de milioane de euro pe digitalizare și că fraudele pot fi identificate rapid. Realitatea din teren arată însă cu totul altceva.

Recorder a urmărit în ultimul an povestea unei companii de construcții care, conform cifrelor declarate la stat, pare să fie cea mai mare firmă fantomă din România.

Compania, cu obiect de activitate „construcția de drumuri și autostrăzi”, a raportat în ultimii ani venituri cumulate de 3,6 miliarde de lei, echivalentul a peste 700 de milioane de euro. În acte, aceasta apare ca lider pe domeniul declarat, devansând toate celelalte firme din România.

Jurnaliștii Recorder au verificat adresele oficiale trecute în documentele companiei și au descoperit falsuri și nereguli flagrante. Sediul social declarat pe Bulevardul Charles de Gaulle nr. 16 din București s-a dovedit a fi, de fapt, o toaletă publică.

Calendarul moțiunilor de cenzură depuse de AUR, POT și SOS România, o situație fără precedent în politica din România (HotNews) - Sindicaliști discută o alianță cu casa de avocatură a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea împotriva tăierilor Guvernului Bolojan (Snoop) - Greva din primării creează un lanț de blocaje pentru mediul privat. Micile afaceri din România reclamă că proiectele cu fonduri europene sau guvernamentale se blochează, apar probleme de lichiditate și penalități contractuale (Economedia)

Calendarul moțiunilor de cenzură depuse de AUR, POT și SOS România, o situație fără precedent în politica din România (HotNews)

Opoziția formată din AUR, POT și SOS România a depus cele patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan miercuri seară, după ora 22:00. Dezbaterea și votul asupra moțiunilor va avea loc duminică, de la ora 13:00, conform calendarului oficial stabilit miercuri seara si obținut de HotNews. 

Moțiunile de cenzură vor fi citite în Parlament astăzi, de la ora 11.

Pentru a da jos Guvernul, opoziția are nevoie să strângă 233 de parlamentari care să voteze „pentru” moțiunea de cenzură, din totalul de 465 de mandate de senatori și deputați. 

Numărul parlamentarilor opoziției este de 133.

Nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Parlamentului din România ca în aceeași zi să existe patru voturi asupra a patru moțiuni de cenzură. 

Pentru a reduce din timp, reprezentanții Parlamentului au decis să unească cele patru moțiuni două câte două, au explicat surse politice pentru HotNews. 

Concret, primele două moțiuni de cenzură vor fi dezbătute și votate în același timp. La vot, parlamentarii vor primi patru bile: două negre și două albe, pe care le vor avea de introdus în patru urne: două negre și două albe. Ulterior, procedura se va repeta pentru următoarele două moțiuni de cenzură. 

Sindicaliști discută o alianță cu casa de avocatură a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea împotriva tăierilor Guvernului Bolojan (Snoop)

Casa de avocatură Piperea și Asociații s-a întâlnit cu cei din sindicatul angajaților din Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și i-ar putea reprezenta în încercarea de a bloca disponibilizările și tăierile salariale propuse de Guvernul Bolojan, potrivit surselor Snoop. 

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a criticat în repetate rânduri măsurile fiscale propuse de premierul liberal Ilie Bolojan, iar societatea sa de avocatură este una dintre cele cu care s-a negociat pentru a reprezenta sindicatul din  ANCOM, una dintre instituțiile vizate de reformă. Vocile din instituție spun că avocații au venit pregătiți și au lăsat „cea mai bună impresie”.

Proiectul de reformă presupune, între altele, reducerea cu 10% a posturilor de specialitate şi cu 30% a posturilor din structurile de suport administrativ și logistic, scăderi salariale de până la 30% și eliminarea primelor și bonusurilor pentru șefi până la finalul lui 2028.

„E adevărat că cei de la Piperea & Asociații au fost mult mai bine pregătiți. Vrem să alegem cei mai buni avocați să ne reprezinte”, declară pentru Snoop șeful sindicaliștilor.

Angajații ANCOM au fost reprezentați la discuțiile cu avocații de o angajată a instituției care este și membră PNL Sector 6. 

ANCOM, care este condusă din 2023 de Valeriu Zgonea, are 659 de angajați și un salariul mediu net de 12.934 de lei, potrivit Spotmedia. Este o companie de stat autonomă, adică aparține statului, dar se autofinanțează. 

Greva din primării creează un lanț de blocaje pentru mediul privat. Micile afaceri din România reclamă că proiectele cu fonduri europene sau guvernamentale se blochează, apar probleme de lichiditate și penalități contractuale (Economedia)

Greva din primăriile din România, cauzată de intenția Guvernului de a reduce și eficientiza administrația locală, creează un lanț de blocaje pentru mediul privat, avertizează Federația pentru Inovație și Competitivitate Durabilă în IMM-uri (FICSIMM).

Circa 10.000 de angajați din primării fac grevă împotriva propunerii Guvernului de a tăia 45% din posturi. Angajații își desfășoară activitatea, dar nu lucrează cu publicul. În multe dintre primării, greva nici nu a fost anunțată, iar în altele nu a fost respectată procedura legală de notificare a grevei. Drept urmare, numeroși antreprenorii s-au lovit de uși și ghișee închise atunci când au avut nevoie să obțină un aviz sau alt document de la primărie.

Economedia a întrebat, așadar, mediul privat, cum este afectat business-ul de greva din primării, ținând că orice afacere are nevoie, la ordinea zilei, de documente de la primării. 

Micile afaceri din România reclamă că proiectele cu fonduri europene sau guvernamentale se blochează, apar probleme de lichiditate și penalități contractuale.

România între China și Rusia: ce jocuri (poate) face (DW)

Cel mai violent atac rusesc la Gurile Dunării care a inclus și Brațul Chilia a avut loc în timp ce președinții Chinei și Rusiei proiectau noua ordine mondială.

Dincolo de victime, spaime și stricăciuni, atacul sugerează felul în care Federația Rusă vrea să schimbe hărțile și influențele în regiune, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.

Cu toate că dronele nu sunt îndreptate spre spațiul românesc, totuși Rusia vrea să sperie și să intimideze atât populația, cât și oficialii. Temerea nu e, cel puțin deocamdată, că Moscova ar vrea să bombardeze o țară NATO, ci mai degrabă să o destabilizeze prin instrumente complementare, cum a fost cazul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

La parada militară de la Beijing a fost invitat și fostul premier Adrian Năstase, care a vorbit cu oficiali chinezi de rang înalt despre relațiile sino-române și despre cum se vede războiul ruso-ucrainean de la București. China și România au avut în perioada comunistă relații foarte bune, pe care au încercat să le refacă liderii social-democrați. Adrian Năstase a fost unul dintre cei care a balansat permanent între Est și Vest, la fel ca mentorul lui, Ion Iliescu, și discipolul lor, fostul premier Victor Ponta. Informal, dar cu știrea sistemului, România joacă și de această dată pe dedesubt cărți de politică externă și de partea cealaltă. Atacurile rușilor de la Gurile Dunării nu-l împiedică pe un fost prim-ministru român să stea în tribună împreună cu Putin și să urmărească parada militară a Chinei, țară care vrea să preia conducerea lumii în locul Americii. 

Câţi bugetari sunt de fapt în administraţia locală? Câte firme nu au cont bancar? Cum de avem 19.000.000 de înscrişi pe listele electorale? Duşmanul guvernului nu este lipsa banilor, ci este lipsa datelor (Ziarul Financiar) - Austeritatea nu a ajuns și la sediile partidelor. Guvernul Bolojan nu s-a atins încă de banii din subvenții pentru politicieni, iar milioanele de euro curg (HotNews) - 270 de zile de la anularea alegerilor. Ce se întâmplă cu dosarele penale? Parchetul General refuză să spună (Europa Liberă) - Consiliul Fiscal: Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, pe 3,5 ani de la începutul războiului: 1,5 mld. euro. Cu 0,6% din PIB-ul anului 2021, suntem printre codașe (CursDeGuvernare)

Bolojan are un plan, dar e tot mai singur. Susținerea lui vine din altă parte (SpotMedia)

După spectaculoasa conferință de presă care a ținut o oră și jumătate, premierul Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR), și Kelemen Hunor (UDMR) s-au întâlnit cu președintele României Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni.

Conform mai multor surse politice, discuțiile au fost tensionate și au durat trei ore.

Nicușor Dan, la întâlnirea cu liderii coaliției, a dat semne de susținere a lui Ilie Bolojan și le-a cerut liderilor partidelor din coaliție să nu-l mai atace. Nu e foarte clar dacă a fost sincer sau doar încearcă să evite o criză politică pe care nu o poate controla.

În acest moment nu e clar dacă măsurile de austeritate, impozitele mai mari și concedierile din administrația publică și centrală vor stabiliza și relansa economia, dar e clar că Bolojan e singura soluție și nimeni nu e mai calificat să facă acest lucru, scrie editorialistul SpotMedia.

În opinia sa, principalul atu a lui Bolojan este curajul. Nu-i e teamă de eșec, de faptul că a devenit nepopular sau că e criticat de colegii de coaliție. Iar curajul lui se bazează pe succesul pe care l-a avut ca primar al orașului Oradea și ca președinte al Consilului Județean Bihor. 

Jurnalistul Emilian Isăilă adaugă și că spectrul unei demisii a prim-ministrului României nu a fost îndepărtat.

Culisele întâlnirii de la Palatul Cotroceni. „Reforma” administrației nu se oprește, ci trebuie găsită soluția prin care 10% din bugetari sunt concediați (Libertatea)

Controversata reformă a administrației publice locale, demers care a pus pe jar coaliția de guvernare, va fi continuată, este concluzia clară a întâlnirii liderilor PSD, PNL, UDMR și USR cu președintele Nicușor Dan.

Ceea ce trebuie să găsească în prezent partidele este forma sub care e împachetată. Pe scurt, de unde taie din posturi astfel încât la final să fie concediați 10% dintre cei care sunt pe posturi în administrația locală, iar cel mai important, cum e comunicat acest lucru, susțin surse politice pentru Libertatea.

Surse din coaliție au precizat că președintele României le-a cerut liderilor din cele patru partide să nu se mai atace public, iar atenția să fie concentrată pe problemele curente și pe realizarea reformelor, fie care țin de stăvilirea deficitului bugetar, fie cum sunt cele din PNRR, unde România mai degrabă bate pasul pe loc.

Câţi bugetari sunt de fapt în administraţia locală, 130.000 sau 280.000? Câte firme nu au cont bancar? Cum de avem 19.000.000 de înscrişi pe listele electorale? Câte burse de merit, sociale şi de studiu se dau? Duşmanul guvernului nu este lipsa banilor, ci este lipsa datelor (Ziarul Financiar)

Pe zi ce trece se dovedeşte că cel mai mare duşman al restructurării administraţiei publice şi al modificărilor fiscal-bugetare care vizează economii şi venituri mai mari este de fapt lipsa datelor.

Cu 4.000 de primării care la rândul lor au diverse instituţii şi companii în subordine, cu cele aproape 200 de instituţii autonome, autofinanţate, în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerelor, practic nimeni nu mai ştie cu adevărat câţi bugetari sunt, pe unde sunt şi cât costă.

În mod normal, pe site-ul fiecărei instituţii publice locale sau centrale ar trebui să fie vizibil de la primul click bugetul total, bugetul de salarii şi numărul de angajaţi. Dar nu sunt. Sau pe site-ul Guvernului României, care să le centralizeze.

Cea mai bună numărătoare este la bani. Câte salarii plăteşti, atâţia bugetari ai. Şi asta doar Ministerul Finanţelor o ştie.

Inttegral în ZF.

Austeritatea nu a ajuns și la sediile partidelor. Cu alte șase asumări de răspundere pe masă, Guvernul Bolojan nu s-a atins încă de banii din subvenții pentru politicieni, iar milioanele de euro curg (HotNews)

În fiecare lună din 2025, de la bugetul de stat au plecat cel puțin 19 milioane de lei către opt partide. PSD, partidul cu cele mai bune rezultate electorale în 2024, încasează cea mai mare sumă, urmat fiind de AUR, PNL și USR.

Pe listă regăsim și SOS, POT, dar și partide neparlamentare, precum Forța Dreptei și PMP, care au dreptul la subvenție datorită scorului de la locale sau europarlamentare, arată HotNews.

Suma totală încasată până în prezent de partide este de peste 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Până la finalul anului, dacă nimic nu se schimbă, partidele vor încasa 284 de milioane de lei (56.8 milioane de euro).

Premierul Ilie Bolojan a promis în luna iulie că subvenția pentru partide va fi redusă la rectificarea bugetară. Până acum nu a fost operată vreo rectificare, estimarea fiind că va avea loc la jumătatea lunii septembrie, dacă nu cumva Guvernul cade.

EXCLUSIV DOCUMENT Statul datora magistraților în urmă cu doi ani restanțe salariale în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care și le-au acordat singuri reprezentând 0,57% din PIB / Din aceste sume s-au plătit doar jumătate până în prezent – surse / Ce a declarat Nicușor Dan despre magistrați (G4Media)

O notă de informare întocmită de Ministerul Finațelor cu titlu confidențial discutată în Guvernul Ciolacu la data de 23 august 2023, obținută de G4Media.ro, trăgea un semnal de alarmă în ce privește sumele uriașe pe care bugetul de stat le datora magistraților ca urmare a miilor de hotărâri judecătorești definitive prin care judecătorii și procurorii au câștigat drepturi salariale restante. În urmă cu doi ani, conform notei întocmite de Ministerul de Finanțe  condus pe atunci de Marcel Boloș, statul datora magistraților peste 5,2 miliarde de lei ca urmare a acestor hotărâri definitive, adică peste 1 miliard de euro. Potrivit informațiilor obținute de G4Media.ro, până la acest moment s-au plătit cam jumătate din sumele restante.

La restanțele de mai sus s-au adăugat alte patru miliarde de lei reprezentând sume stabilite prin acte administrative de conducătorii principalelor instituții din justiție: Înalta Curte, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Ele se adaugă restanțelor datorate ca urmare a hotârârilor judecătorești definitive obținute de magistrați în instanțe (adică ei au cerut și tot ei au judecat). Datoria totală a statului se ridica în urmă cu doi ani la 9,1 miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de euro, reprezentând 0,57% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

270 de zile de la anularea alegerilor. Ce se întâmplă cu dosarele penale? Parchetul General refuză să spună (Europa Liberă)

Au trecut 270 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, iar autoritățile române nu au prezentat informații noi care să justifice și mai solid decizia de anulare a scrutinului.

În schimb, în lunile trecute de atunci, diverse instituții de anchetă au deschis și lucrează la dosare penale care au legătură directă cu desfășurarea alegerilor sau sunt legate de evenimente conexe anulării scrutinului.

Europa Liberă a cerut informații la aceste instituții. Răspunsul a fost același: stadiul anchetei este secret.

Consiliul Fiscal: Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, pe 3,5 ani de la începutul războiului: 1,5 mld. euro. Cu 0,6% din PIB-ul anului 2021, suntem printre codașe (CursDeGuvernare)

Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025 se ridică la 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul anului 2021, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului Gheorghe Piperea.

Consiliul Fiscal explică că structura bugetului României nu include o secțiune explicită privind asistența internațională, iar în plus sprijinul concret și detaliat acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ).

Dar o notă de informare recentă a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO (baza de date cu prognoze a Comisiei Europene) și ale Institutului de economie mondială de la Kiel, estimează ajutorul României acordat Ucrainei în perioada de război cu Rusia la circa 1,5 mld. euro, adică o medie de circa 0,2% din PIB în fiecare an.

Continuarea în CursDeGuvernare.

O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews) - Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă) - George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia)

Întâlnire crucială la Cotroceni între Nicușor Dan și liderii coaliției. Ilie Bolojan este hotărât să-și dea demisia din fruntea Guvernului (Adevărul)

Președintele României, Nicușor Dan, i-a convocat pe liderii coaliției la Palatul Cotroceni pentru a dezamorsa tensiunile generate de amenințarea premierului Ilie Bolojan de a-și prezenta demisia. În paralel, premierul va susține o conferință de presă la ora 10.00, la Palatul Victoria. 

Sursele politice precizează că tensiunile din coaliție au fost generate de refuzul unor partide de a susține reducerile și restructurările propuse de premier, în timp ce Bolojan susține că reformele sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a administrației și pentru corectarea inechităților.

Întâlnirea de la Cotroceni va fi un test pentru capacitatea coaliției de a găsi consens și de a evita o criză guvernamentală la puțin peste două luni de la investirea guvernului Bolojan.

 „Nu există alternativă politică la Bolojan”, spune în exclusivitate pentru ziarul Adevărul politologul Cristian Pîrvulescu. Deși critică abordarea ultimativă a premierului Bolojan privind pachetul II de austeritate, el admite că nu există o alternativă politică la guvernul liberalului. 

O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews)

Jurnalistul Cătălin Tolontan relatează o întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. 

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) are un președinte care a câștigat în 2023, când funcția era ocupată de Nicu Marcu, 12.500 de euro net lunar, cu tot cu bonusuri. Peste președinții Germaniei și al Franței.

ASF, instituția unde primii cinci angajați din fosta conducere au avut toți venituri de peste 11.000 de euro net/lună, a fost una dintre cele din al căror buget Guvernul a tăiat luni, în Parlament. Cum au decurs discuțiile în interior?

„Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma”.

Toată instituția primea patru bonusuri pe an, fiecare egale cu un salariu. De Crăciun, de vacanță, de performanță și de ziua instituției, sărbătorită ca debarcarea din Normandia.

Totul era legal, în contractul colectiv de muncă.

În aceiași ani, piața supravegheată de ASF înregistra al treilea faliment consecutiv al liderului din idustria asigurărilor RCA. Vindeu multe RCA, nu plăteau pagubele și fugeau la propriu cu banii din țară. Conform raportului oficial, până la începutul lui 2025, cele mai recente două falimente au costat statul și cetățenii 520 de milioane de euro. Avem o jumătate de milion de păgubiți, persoane fizice și firme.

ASF e un exemplu...

Integral pe pagina HotNews.

Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă)

Venit de doar patru luni să lucreze în România, un tânăr din Bangladesh a fost lovit, în plină stradă, în București, fără motiv. Agresorul i-a cerut să plece din țară și l-a acuzat că este „invadator”. 

Agresorul a fost arestat pentru 30 de zile, iar victima încă mai are nevoie de câteva zile de îngrijiri medicale.

Europa Liberă a discutat cu Ismail Hossain în locuința acestuia din zona Pieței Obor din București: o cameră pe care o împarte cu alți nouă conaționali, toți cu aceeași meserie.

George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia)

Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din țara vecină, s-au intensificat mesajele împotriva Maiei Sandu și a aliaților săi. Reprezentanții AUR critică ajutorul economic dat de București Chișinăului, încercând să acrediteze ideea că măsurile de austeritate ar fi provocate de sprijinirea Moldovei și Ucrainei.

Articolul, pe larg, pe pagina SpotMedia.

Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) - CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) - Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) - Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă)

Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia)

Guvernul își va asuma astăzi, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri fiscale, anunță SpotMedia. Coaliția de guvernare nu a reușit nici duminică să ajungă la un acord privind reforma administrației publice locale, singurul proiect din Pachetul 2 de reforme care nu a fost convenit până acum.

După cinci ore de discuții, ședința coaliției s-a încheiat fără consens. Partenerii din coaliţie au convenit că trebuie reduse posturile din administraţia centrală şi locală, însă nu s-a convenit exact asupra modului în care va trebui făcut acest lucru.

Astfel, premierul Bolojan își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe restul de cinci proiecte, într-o ședință ce are loc, luni, 1 septembrie, de la ora 19.00:

• proiectul de lege privind pensiile magistraților;
• proiectul de lege privind reforma în sănătate;
• proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat;
• proiectul de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF):
• proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe.

Cristian Grosu / Capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu (CursDeGuvernare)

Toate măsurile de reformă prin care guvernul actual ”dă țara peste cap” (pe bună dreptate, că țara asta chiar trebuie dată peste cap) se vor dovedi inutile peste 5-7 ani, când vom ajunge în aceeași situație financiar-bugetară de astăzi, scrie jurnalistul Cristian grosu, redactor șef al publicației electronice CursDeGuvernare.

Asta pentru că reformele sunt aplicate pe o matriță greșită, iar ele se ”vor strâmba la loc” odată cu trecerea timpului.

Cât de mare e miza? 47% din populație și 87% din tetritoriu se află în ”responsabilitatea” administrației locale rurale.

Totul pleacă de la fundamental-inadecvata administrație a României – o structură care afectează toate celelalte structuri de servicii pe care statul e obligat să le asigure economiei și societății:

e România desenată administrativ de Ceaușescu și care nu poate funcționa decât sub regimul Ceaușescu.

Doar 1,3% din localități rurale au venituri proprii mai mari decât cele de funționare, astfel încât să rezolve problemele curente ale comunităților – restul sunt bani dirijați.

CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews)

Casa de Asigurări de Sănătate a anunțat că vrea să scadă nivelul de compensare pentru unele dintre cele mai utilizate medicamente prescrise în tratarea bolilor cardiovasculare, ceea ce înseamnă un preț mai mare plătit de pacient. 

CNAS spune că e vorba despre 13 medicamente, medicii spun că, de fapt, este vorba despre sute. În comunicat, CNAS spune că e o creștere de 9 lei pe cutie de medicamente, sumă contrazisă de reprezentanți ai medicilor de familie și ai pacienților, în dialogul cu HotNews. 

Ministrul Sănătății spune că ar fi „total aberant” ca „după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie”.

48% dintre românii cu vârsta între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, o boală care, dacă nu este ținută zilnic sub control cu tratament, duce la complicații grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023. 

Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media)

Institutul ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă. Manifestarea de extremă dreapta ar urma să aibă loc marți, împotriva ”rasei non-albe”, conform organizației citate. Organizația este interzisă prin lege conform OUG 31/2002 împotriva manifestațiilor xenofobe.

Mitingul, împotriva ”rasei non-albe”, va avea loc la câteva zile după ce un livrator Glovo a fost lovit de un tânăr pe motive rasiale, în urma unui mesaj xenofob al parlamentarului partidului extremist AUR Dan Tănasă. Agresorul se află în arest preventiv în momentul de față, amintește G4Media. 

”Solicităm oficial primarului Municipiului București să revoce autorizarea pentru mitingul organizat de Noua Dreaptă în 2 septembrie. Manifestările de discriminare sunt interzise de legea penală și Constituția României!”, a transmis Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Șeful Noua Dreaptă, Tudor Ionescu, printre cei mai radicali extremiști din România, a intrat în Parlament pe listele partidului extremist pro-rus SOS România, condus de Diana Șoșoacă, ex-AUR.

Este interesantă, în context, analiza publicată de EduPedu. Conform lui Șerban Iosifescu,  acolo unde educația a eșuat, a înflorit legionarismul naționalist și ortodoxist. Harta votului aurist se suprapune cu harta nivelului de educație a populației.

Iar Libertatea scrie astăzi despre comerțul cu cărți legionare, la liber pe internet.  Achiziționarea materialelor legionare se poate face foarte ușor dacă ai o conexiune la internet și câteva sute de lei în cont. Pe unul din grupurile de extremă dreapta prezente pe Telegram, am găsit un anunț prin care se vindeau zeci de cărți „Din lumea legionară” - scrise de Victor Puiu Gârcineanu, nou-nouțe, cu prețul de 25 de lei/bucata. 

Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă)

România este ultima țară din cele șapte state care au graniță cu Rusia sau Ucraina în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ajunge în aceste zile. Turneul ei vine înainte ca Executivul de la Bruxelles să anunțe ce proiecte de apărare va finanța prin programul SAFE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja duminică, 31 august, la plecarea din Polonia, că această țară va beneficia de cei mai mulți bani din programul în SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) în valoare totală de 150 de miliarde de euro.

România și Bulgaria se află în competiție pentru găzduirea unui hub de securitate la Marea Neagră, hub ce va fi finanțat de Uniunea europeană.

La începutul mandatului de președinte, Nicușor Dan a declarat că România vrea ca acest hub să fie pe teritoriul său și va cere Comisiei să aprobe acest lucru.

Surse apropiate discuțiilor au precizat pentru Europa Liberă că Guvernul Uniunii nu a decis încă unde va fi acest hub prevăzut în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, document despre care Europa Liberă a scris pe larg.