Democrația va rezista. Și în Statele Unite, și în Europa de Est (Republica) - „O mie de motive pentru care businessul are încredere în România“ (Ziarul Financiar) - Biserică cu portrete de legionari lângă icoane: Zelea-Codreanu, Moța, Marin. Cum arată un parastas la care a participat și „Frăția Ortodoxă” (Snoop)

Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu, omul care l-a consiliat în primul mandat pe Donald Trump, a vorbit cu „Adevărul” despre politica lui Trump și despre ceea ce urmărește președintele american în raport cu aliații Americii, dar și cu Federația Rusă. Greg Scărlătoiu este convins că Trump nu va abandona estul Europei și România și nu va face concesii importante lui Putin.

De altfel, o retragere din estul Europei este chiar împotriva principiilor lui Trump, care vrea să arate ca un președinte puternic, iar SUA să fie cea mai puternică țară. 

„Trump nu va abandona niciun aliat. Gândiți-vă că Trump vrea să proiecteze putere și autoritate, dar cum poți să faci America măreață dacă te retragi din NATO, dacă te retragi de pe flancul estic și îți lași aliații? Ce ar fi măreț aici? Retragerea nu este măreață, iar Trump știe bine asta. Trump vrea ca toată lumea să investească mai mult în apărarea națională și în apărarea colectivă. Și a venit cu ideea, corectă de altfel, că America și lumea de acum nu mai este cea din 1945. Și lumea s-a schimbat. Iar America nu mai poate căra în spate întreaga lume singură, ci are nevoie ca și aliații să se ajute și singuri. Adică Trump, America, va continua să ajute Europa, dar vrea mai multă implicare de la europeni”, punctează expertul.

În ce privește faptul că România nu ar avea politicieni capabili să ne reprezinte în fața lui Trump și a administrației sale, Greg Scărlătoiu atrage atenția asupra unui aspect. Diplomații și politicienii români ar trebui să facă în aceste momente eforturi serioase pentru a strânge relațiile cu omologii lor de la Washington și pentru a-i informa corect în privința realităților din România.

Chiar dacă Trump va retrage trupele, chiar dacă parteneriatul nostru strategic va fi folosit ca obiect de șantaj - democrația noastră va rezista. Cu singura condiție să nu cedăm șantajului. Suntem un stat de drept, nu extrădăm lorzi ai crimei organizate când suntem șantajați. Suntem o democrație, decidem singuri cine are dreptul legal să candideze și cine nu, nu cedăm la șantaj, scrie poetul Radu Vancu, contributor Republica. 

În condiţiile în care după alegerea preşedintelui Trump lumea şi mai ales Europa pare că au intrat într-o perioadă de turbulenţe, România nu are altceva de făcut decât să strângă rândurile. Cu ocazia publicării celei de-a opta ediţii a anuarului Top 1.000 cele mai mari companii din România, în luna martie ZF a provocat şefii celor mai mari 1.000 de companii să răspundă la întrebarea: ce motive de încredere mai avem pentru România? 

• Auchan: „Rolul regional al României va creşte“.
• Kaufland: „Inovaţia digitală va aduce competitivitate“.
• Coca-Cola: „Continuăm să investim“.
• Carrefour: „Schengen e benefic“.
• Pepsi: „Avem angajament pe termen lung“.
• Oscar Downstream: „Economiile au nevoie de petrol“.
• Zentiva: „Producţia de medicamente, strategică“.
• Allianz: „Creşte nivelul de trai“.

Pe 18 februarie, Snoop a mers la Tg. Ocna, unde a fost comemorat legionarul Valeriu Gafencu, decedat în penitenciarul din localitate. E numit „sfântul închisorilor” într-o încercare prin care noile grupări fundamentaliste caută expresie în lumea contemporană, potrivit unora dintre istorici. La parastas a fost adus și un portret al lui Corneliu Zelea Codreanu. Într-o localitate de lângă, la Comănești, biserica Sfântul Ștefan are pe pereți portrete cu chipuri de legionari. „Ei simt că a venit timpul lor”, explică istoricul Adrian Cioflâncă.

Expert în securitate de la Washington: „România nu are luxul să renunțe la garanțiile de securitate ale SUA. Ce e de făcut?” (Adevărul) - Elefantul din odaia planetei. Când șeriful e un infractor. Negocierea violului (SpotMedia) - Diana Șoșoacă, Călin Georgescu și dubla măsură a CCR (DW) - În timp ce televiziunea lui Sebastian Ghiță instigă împotriva sorosistilor care au infestat PSD, Ciolacu tace. Explicația e aproape la vedere, sumele sunt însă secrete (HotNews)

Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat în exclusivitate în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu. Întrebat dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a răspuns: „Nu avem garanții”.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată”, a mai spus Diaconescu.

Întrebat dacă România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite, șeful cancelariei prezidențiale a declarat: „categoric nu, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt dar nu se va pune această situație. Ceea ce va conta, pentru că suntem într-o regiune relevantă, va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri... Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.”

România nu are luxul de a renunța la garanțiile de securitate ale SUA, susține Iulia Joja. Acum, România nu are argumentele militare ale Poloniei - investiții masive în apărare - și nici argumente economice, după ce a „alungat” investitori americani, care să-i asigure o relație „blindată” cu SUA.

„Vocea noastră, a României depinde de ce punem pe masă. Polonia în acest moment are ambiție și contribuie de departe cel mai mult la bugetul apărării. Polonia este pe cale să devină cea mai mare forță terestră din Europa și atunci are ce să pună pe masă și poate să stabilească condițiile.”

O asemenea poziție îi permite, spune experta, să-și asigure mai multe garanții bilaterale de securitate din partea Statelor Unite, explică Iulia Joja pentru ziarul „Adevărul”.

Și atunci ce trebuie să facă România? „Să contribuim mai mult. Să ne clădim securitatea în așa fel încât Rusia, ca și în cazul Poloniei, să se gândească de două ori înainte să ne atace. Și atunci automat vom avea un cuvânt mult mai greu de spus și vom fi primiți la masa celor mari”.

În opinia jurnalistei Ioana Ene Dogioiu, premisa de la care ar trebui să înceapă orice discuție despre perioada pe care o trăim la nivel global este că SUA au încăput pe mâna unui infractor condamnat și a camarilei sale de oligarhi care nu dau doi bani nici măcar pe interesele țării lor, cu atât mai puțin pe morală, principii și valori, ci doar pe propriile interese.

Nu e nicio bătălie ideologică reală, de fond, între conservatorism și progresism. Donald Trump nu e primul președinte republican conservator al SUA. Să ni-l amintim doar pe Ronald Reagan.

Dar niciunul nu a înțeles prin conservatorism misoginism grobian, dispreț total pentru demnitatea umană și comportament de tâlhar la drumul mare.

Nu e nimic ideologic, nimic principial, nimic decent în noua politică a oligarhiei de la Washington. Este un cezarism al tâlhăriei și cinismului care s-a ridicat pe dezlănțuirea urii.

Asta nu înseamnă că ea s-a întrupat din nimic. Cum nici la noi Georgescu nu a apărut din neant. A venit din exagerări care au enervat și radicalizat publicul. A venit dintr-o teribilă criză de leadership la nivel mondial. A venit din prea mult bine și plictiseala lui.

Cauzele acestea trebuie tratate pentru că prețul inevitabil al acestui accident istoric să nu fie degeaba.

Integral pe pagina Spotmedia.

Anularea candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională a stârnit un val de reacții pro și contra. CCR și-a motivat decizia susținând că declarațiile publice ale Dianei Șoșoacă sunt un argument că ea ar fi un președinte care nu va respecta valorile democrației și va pune în pericol apartenența României la Uniunea Europeană și NATO. Și acum, susținătorii președintelui SOS califică decizia CCR ca fiind dictată de actori ai partidelor pro-europene.

Declarațiile publice ale lui Călin Georgescu nu sunt cu nimic mai prejos decât ale Dianei Șoșoacă. Candidatul extremist și pro-rus la alegerile prezidențiale și-a exprimat în repetate rânduri admirația față de Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, calificându-i „eroi prin care a trăit istoria națională“, care „au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune“. Sintagma „acte criminale“ nu apare în niciun discurs al lui Georgescu.

O întrebare legitimă este de ce Curtea Constituțională nu i-a anulat candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, așa cum a procedat în cazul Dianei Șoșoacă? Nu avem, până în momentul de față, un răspuns.

Restanțele față de atrocitățile trecutului sunt și acum ascunse în meandrele memoriei politicienilor, ale unei părți a intelectualilor, ale unei părți a populației, scrie în analiza sa jurnalistul DW George Arun.

Listele cu sorosisti și dușmani ai poporului nu circulă doar pe Facebook sau Tik Tok, ci sunt promovate în prime-time la televiziunea fugarului Sebastian Ghiță. Într-un ultim episod, vizați direct sunt lideri din PSD, care sunt acuzați de deviaționism de stânga, că au întinat valorile social-democrate pentru că au apărat comunitatea LGBT sau au avut legături cu George Soros. Conducerea partidului tace mâlc, complice, nu există vreo reacție de apărare a celor acuzați de-a valma. Pare că Marcel Ciolacu și-a abandonat complet misiunea de a lupta cu extremismul. 

Pentru această tăcere există niște explicații.

Din conturile PSD s-au pompat milioane de euro către site-ul televiziunii RTV. Liderul PSD a refuzat de fiecare dată să prezinte sumele plătite, deși banii sunt de la bugetul de stat, bani publici, scrie jurnalistul Cristian Andrei pe pagina HotNews.

Dacă nu era Soros, nu aflam niciodată despre „azilele groazei” (HotNews) - S-au înțeles Putin și cu Trump pentru susținerea lui Georgescu? „O abordare superficială. Nu cred că știu prea multe despre el” (Adevărul)

Parteneriatul strategic cu SUA, urgența transformării UE, sprijinirea Republicii Moldova și demonstrarea funcționării democrației primare în România sunt coordonatele de lucru ale Palatului Cotroceni sub Ilie Bolojan, scrie jurnalista DW Sabina Fati.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut marți primul său discurs de politică externă. Ilie Bolojan a declarat că România „își va menține cursul firesc, ca membru al Uniunii Europene și al NATO, având un Parteneriat Strategic cu SUA”, iar „direcțiile principale ale politicii externe rămân neschimbate”.

Președintele interimar a răspuns, în acest discurs, criticilor lui JD Vance, al doilea în ierarhia administrației americane.

Bolojan a explicat că, la sfârșitul anului trecut, „pe fondul unor ingerințe externe”, Curtea Constituțională a luat „o decizie legată de procesul electoral”. Această situație, a mărturisit președintele interimar, „a generat provocări”, dar „a fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice” și țara se află „în interiorul cadrului constituțional, al legii și al democrației”. 

Niciuna din cancelariile marilor puteri europene nu a pus sub semnul întrebării decizia Curții Constituționale din România de a anula prezidențialele de anul trecut.

Rapoartele serviciilor secrete desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au scos la iveală că extremistul Călin Georgescu a fost ajutat de Rusia. Informațiile acestor instituții de intelligence au venit însă abia după ce Georgescu intrase în turul al doilea al prezidențialelor, fiind pe cale să câștige președinția folosind în continuare ajutorul extern al rușilor, plus algoritmii rețelelor sociale aranjați în favoarea sa.

Ilie Bolojan le-a dat asigurări ambasadorilor străini acreditați la București, în fața cărora a ținut discursul, că alegerile prezidențiale din luna mai vor fi „libere, corecte și transparente” și le-a mulțumit partenerilor externi de pe toate palierele pentru sprijinul primit  de România. 

„În prima zi oficială de mandat, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine”, a tunat într-o seară la Realitatea TV candidatul la președinție Călin Georgescu.

Pe rețelele sociale din România, mii de oameni s-au bucurat de victorie și au distribuit anunțul, care s-a dorit a fi unul în stilul lui Trump.

Lupta cu așa-numita „rețeaua Soros” nu este chiar o noutate, nici în România, nici în Occident. Fondatorul unei instituții filantropice internaționale care se numește „Fundația pentru o Societate Deschisă” nu poate fi decât un dușman planetar al celor care militează pentru societăți închise. 

Faptul că „Fundația pentru o Societate Deschisă” a plecat din România încă din 2017 este un detaliu. 

Fără banii lui Soros, România nu ar fi aflat niciodată despre „azilele groazei”. Poate că bătrânii și persoanele cu dizabilități, maltratate în aceste centre private dar finanțate de statul român, ar fi fost și acum în aceeași situație, notează jurnalistul Gabriel Bejan de la HotNews. 

Centrul pentru Resurse Juridice este asociația care a descoperit abuzurile și le-a făcut publice, pentru că una dintre activitățile sale principale era exact aceasta: monitorizarea centrelor de asistență socială din România.

Această activitate a început în 2003 și a fost finanțată de Open Society Foundation. Ulterior, banii pentru proiect au venit din alte surse, din fonduri norvegiene, elvețiene, europene. Dar la început a fost Soros.

În general, Soros a finanțat în România activități legate de drepturile omului (cum e și exemplul de mai sus) și de respectarea statului de drept. 

Călin Georgescu este candidatul preferat al Rusiei, dar primește mesaje de susținere și de la Elon Musk și de la influenceri conservatori. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că neînțelegerea pe deplin a situației generează anumite poziții contradictorii temporare ale SUA.

Marius Ghincea, expert în politici publice și cercetător la Universitatea ETH din Zurich şi Institutul Universitar European din Florența, consideră că nu există un lobbby american pentru Călin Georgescu.

„Ce se întâmplă, din punctul meu de vedere, este un contact al unor actori din aceleași bule mediatice și sociale, care se susțin reciproc. Dar nu cred că asta se traduce într-un lobby în favoarea lui Georgescu pe linie politică sau diplomatică”, susține cercetătorul.

Marius Ghincea crede că dăm prea multă atenție acestor fenomene online. Acestea se propagă în sisteme semi-închise care ni se par surprinzătoare pentru că au o amprentă mare în online, dar, spune expertul, în practică efectul nu este atât de mare. „Mai ales că românii sunt destul de puțin activi pe x”, precizează el.

„Adevărul” l-a întrebat și pe generalul (r) Virgil Bălăceanu fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, cum se vede din perspectiva securității acest dublu mesaj care vine din SUA: pe de o parte ni se cer mai multe contribuții la apărare, iar pe de altă parte sunt susținuți lideri anti-NATO.

„Trump aplică principiul „divide et impera” (dezbină și cucerește-nr), ai dezbinat UE și nu mai ai un competitor omogen, unitar. Altfel îți desfășori relațiile economice pe baza unor acorduri bilaterale. Și altfel îți impui nevoile tale. Pentru Statele Unite, UE este un partener comercial incomod”, spune Bălăceanu. 

Partea în care se cer mai multe contribuții pentru statele NATO ne favorizează, punctează generalul.

De ce nu a fost invitată România la Paris (DW) - Ce joacă Simion? (SpotMedia) - Ofensivă electorală pentru Călin Georgescu pe Facebook | Rețeaua de pagini cu plătitori nedeclarați oficial  (Europa Liberă)

Liderii europeni reuniți luni la Paris au făcut declarații ferme în sprijinul Ucrainei după discuția de 2 ore pe care au avut-o în capitala Franței, la solicitarea lui Emmanuel Macron.

Cancelarul german Olaf Scholz este primul care discută cu presa după reuniune. El a salutat ”dezghețul” în ceea ce privește discuțiile de pace, dar precizează că ”niciun dictat nu poate fi impus Ucrainei” și că Europa ar trebui să continue să sprijine Kievul, relatează CursDeGuvernare.

Premierul britanic Keir Starmer spune că Ucraina are nevoie de „un acord de pace durabil, nu doar o pauză pentru Putin”.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a spus că „Europa vrea pace”, dar una care „păstrează principiile pe care se bazează ordinea internațională”.

Marea întrebare: ce garanții de securitate poate oferi Europa

Țările europene NATO analizează acum un chestionar de la Washington care le cere să precizeze ce fel de garanții de securitate sunt dispuse să ofere Ucrainei, inclusiv dacă vor desfășura trupe terestre pentru a impune un acord de pace, ce fel de cheltuieli pot să facă și ce așteptări au de la SUA pentru a permite o astfel de desfășurare.

În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Liberalismul spre deosebire de democrație nu a prins niciodată rădăcini în Europa Răsăriteană, scria politologul bulgar Ivan Krastev, fiindcă liderii din această parte a lumii au acceptat și susținut alegerile libere, dar foarte rar au fost de acord că societatea modernă trebuie să tolereze diversitatea și să respecte statul de drept. Pentru politicienii iliberali democrația se rezumă la alegeri, dar cât de corecte pot fi alegerile, dacă presa nu e liberă, dacă un stat inamic contorsionează rezultatele, dacă nu toți locuitorii societății nu au aceleași drepturi? În această nouă paradigmă,  Statele Unite nu mai reprezintă puterea liberală a lumii, ci pare să treacă de partea „democrațiilor suveraniste” ca Rusia și să folosească în interior iliberalismul, o ideologie care disprețuiește toleranța și minoritățile, care crede în puterea majorității de a face tot ce poate, respinge echilibrul puterilor în stat, mizează pe naționalism și separatism.

La fel ca în multe momente ale istoriei, România ar vrea să rămână și cu Europa liberală și cu America iliberală. Acest tip de balans nu aduce mereu câștiguri și deși politica externă are la îndemână reglaje fine, nu are mereu destul timp pentru a lua deciziile cele mai bune la momentul potrivit. Această nehotărâre ar putea fi unul dintre motivele principale ale neinvitării Bucureștiului la summit-ul de la Paris.

Rostul unei moțiuni de cenzură în acest moment nu poate fi decât destabilizarea totală a României înainte de prezidențiale. Căderea din funcția de premier a lui Marcel Ciolacu, care și așa de-abia se mai ține, ar fi împins PSD într-o vrie imensă, mai ales dacă voturile trădătoare necesare pentru succesul moțiunii ar fi venit și de la niște pesediști.

Semnăturile existau deja, dar pentru ca totul să depindă de câțiva trădători era nevoie de USR. Formațiunea, până la urmă, pare să fi înțeles că nu e nicio glorie să fii idiotul util al extremiștilor și să contribui la aruncarea țării în haos.

Prin vocea lui Cristian Ghinea și a lui Ionuț Moșteanu, partidul a anunțat că nu semnează și nu votează acum nicio moțiune, ci după prezidențiale, când jocul politic s-ar putea reseta.

În aceste condiții, George Simion a întors rapid foaia și a abadonat proiectul moțiunii pasămite în așteptarea susținerii întregii opoziții, notează Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. 

Liderul AUR poate să fi înțeles, până la urmă, că o moțiune eșuată acum, pe de-o parte, va transmite un mesaj de neputință, contraindicat în campania electorală și, pe de altă parte, irosește singura șansă a opoziției într-o sesiune parlamentară. Până la toamnă, altă moțiune nu ar fi posibilă decât dacă și-ar angaja guvernul răspunderea.

Iar dacă dl Simion într-adevăr mizează pe victoria unui izolaționist în 18 mai și reașezarea întregii scene politice, are tot interesul să păstreze acest glonț de argint netras pentru un moment cu adevărat propice. 

Din cauza regulilor & practicilor încâlcite, politicienii români sunt mai vizibili înainte de campania electorală decât înainte. În campanie, costurile trebuie declarate până la ultimul leu. Înainte, nu neapărat. Europa Liberă va analiza prezența online a celor mai bine clasați politicieni pentru alegerile din 4 mai. Primul în sondaje în acest moment este politicianul pro-rus Călin Georgescu.

Zeci de pagini de internet – cu sute de mii de urmăritori – îl laudă zilnic, gratuit, pe fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Acestea îl mențin pe C. Georgescu în atenția publicului – căruia i se adresează emoțional, cu cuvinte și expresii care cer reacții, cu titluri bombastice. 

Un singur exemplu : Pagina Iubesc România, cu 106.000 de urmăritori. A fost creată în urmă cu o lună, are doi administratori, din România și Irlanda.

Postările plătite pentru Călin Georgescu au început să apară chiar din ziua în care a fost creată pagina. Ele sunt de forma - text - „Eu îl votez! Tu?”– și o fotografie cu Călin Georgescu, fie singur, fie în compania soției sau a lui George Simion. Mesajul lor e: „dacă și tu îl susții, apasă aici”.

Reclama plătită se adresează publicului din România cu vârste între 40 și 65 de ani, arată datele arhivate de compania Meta.

În scurta istorie a paginii apar alte peste 100 de postări cu tema Călin Georgescu, care fac trimitere la site-ul vise-românești.eu, unde sunt postate diverse articole.

Wake up, Europe! Alegerea României (SpotMedia) - Dosarul „rătăcit” de procurori în care Vladimir Ciorbă este anchetat, alături de Sebastian Ghiță și de familia Cosma, pentru deturnare de fonduri europene (Libertatea) - România la extreme - creşterea economică scade, producţia industrială scade, investiţiile străine scad, IT-ul stagnează, dar salariile cresc, deficitul bugetar creşte, dobânzile cresc, datoria publică creşte, datoria externă creşte. Cât o mai putem ţine aşa? (Ziarul Financiar)

Șeful diplomației de la București și ministrul Apărării au fost la Conferința de Securitate de la München încercând să pună România în ecuația complicată a prezentului în care UE și SUA nu mai sunt aliniate ca altădată.

Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu a recunoscut că discursul vicepreședintelui JD Vance a fost „critic și foarte direct îndreptat spre situația din România”, dar a insistat că nu e vorba despre vreun sprijin al Washingtonului față de curentele anti-occidentale autohtone. 

Oficialul de la Washington a declarat că „cea mai mare amenințare” de care se tem Statele Unite când vine vorba despre Europa „nu e nici Rusia, nici China și nici vreun alt actor statal”, ci „amenințarea din interior”, „renunțarea de către Europa la unele din valorile fundamentale, valori împărtășite cu SUA”. Șeful diplomației de la București, singurul care a dat un răspuns clar criticilor numărului doi din administrația Statelor Unite, a menționat între altele „sensibilitatea  americană” față de alegerile din Europa. Emil Hurezeanu a pus în ecuație fără să comenteze faptul că că vicepreședintele SUA nu a dorit să îl întâlnească pe cancelarul Olaf Scholz aflat încă în funcție, ci a preferat să se vadă cu Alice Weidel, lidera extremei drepte germane.

În vreme ce Palatele Cotroceni și Victoria se chinuie să primească o invitație la summit-ul de urgență de la Paris, mai mulți diplomați europeni au declarat că sunt așteptați liderii Marii Britanii, Germaniei, Poloniei, Italiei, Danemarcei, care ar reprezenta țările baltice și scandinave, conducerii Uniunii Europene și secretarul general al NATO. „Principalele țări europene” vor discuta despre securitatea continentului, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot. România nu se numără printre invitați deocamdată, fiindcă în acest moment nu arată ca o țară stabilă devreme ce are un președinte interimar și un premier suspectat de corupție, fiindcă cel mai adesea Bucureștiul nu are propriile păreri și analize în materie de politică internațională, ci și le asumă pe cele ale NATO și UE, fiindcă există suspiciuni cu privire la „inconsecvența strategică” a României, fiindcă deși la suprafață a părut foarte atlantistă, în subsol acul busolei a tot balansat între Est și Vest, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

 Europa trebuie să internalizeze că relația cu SUA a intrat într-o nouă etapă, una în care un Washington primitiv, tranzacțional și autosuficient nu mai este un partener cu adevărat de încredere.

Este momentul strângerii rândurilor, momentul ca Europa să-și conștientizeze problemele, pentru că le are și să astupe breșele.

Reuniunea convocată rapid de președintele Macron e un bun început. Cum românii oscilează între complex și excepționalism, absența noastră de la Paris a fost privită ca o nenorocire.

Nu e o fericire, cu siguranță, dar nici un capăt de lume. Este, cel mai probabil, consecința interimatului de la vârful statului român, combinată cu debilitatea cronică a politicii externe românești din ultimii mulți ani. Prima se va corecta la alegeri, a doua ar trebui să devină o prioritate imediat.

Surse diplomatice au declarat, de altfel, pentru SpotMedia.ro că se lucrează la o continuare a întâlnirii de la Paris, cu România și țările baltice. Iar temele care vor fi discutate luni vor fi trimise spre consultare și României.

Dar în mod cert la masa restrânsă europeană nu vom ajunge cu un președinte antiUE și proPutin. Într-un fel, votul de pe 4 -18 mai va fi despre direcția României. Vrem să rămânem parte a unei Europe care are nevoie de reforme și regăsire, una în care UK dorește să revină? 

Calin Georgescu a anunțat oficial la Realitatea TV că nu ne mai vrea acolo. Nu avem decât a alege, consideră jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Dacă ne uităm la tabloul macroeconomic al anului 2024 vedem mai multe lebede negre decât lebede albe şi mă întreb cât ar mai putea să reziste economia şi businessul, în condiţiile în care creşterea economică se reduce, industria scade în continuare, investiţiile străine se reduc, fondurile europene bat pasul pe loc, dar în schimb salariile cresc, dobânzile cresc, bugetul public este găurit, datoria internă şi cea externă cresc. 

Datele macroeconomice în euro arată bine pentru că acest curs valutar leu/euro este stabil, mult prea stabil faţă de deteriorarea indicatorilor macroeconomici externi – deficit comercial, deficit de cont curent, datoria externă, avertizează jurnalistul Cristian Hostiuc. 

Continuarea, în Ziarul Financiar.

Persoane notorii din viața politică și din mediul de afaceri din România au fost citate în februarie 2015, acum exact zece ani, la sediul DNA Ploiești. 

Procurorii i-au chemat pentru audieri într-un dosar în care se făceau cercetări privind deturnarea de fonduri europene destinate unui proiect de modernizare şi extindere a reţelelor de canalizare din mai multe oraşe. 

Finanțarea europeană primită de județul Prahova era de 160 de milioane de euro. Banii au fost accesaţi de SC Hidro Prahova SA, societatea aflată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova. Procurorii anticorupție din Ploiești aveau probe că o mare parte din aceste fonduri a fost însușită în interes propriu de un grup de afaceriști și politicieni. 

Pe lista suspecților s-a aflat și omul de afaceri Vladimir Ciorbă, atunci un personaj total necunoscut opiniei publice, astăzi ajungând notoriu după inculparea în dosarul Nordis, alături de soția sa, Laura Vicol.

Această anchetă „s-a evaporat” pur și simplu în sertarele procurorilor DNA. Vladimir Ciorbă nu a mai fost deferit justiției pentru faptele grave de care a fost incriminat, scrie Libertatea.

Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia) - Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă) - „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)

Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

Integral, pe pagina G4Media.

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează primul mesaj transmis de Ilie Bolojan, cu voce și chip, în calitate de președinte interimar.

Era esențial, în primul rând,  ca românii să audă că șeful statului, fie el interimar, li se adresează direct și asumat după atât de multă tăcere prezidențială. 

Este foarte important că dl Bolojan și-a definit prioritățile. În primul rând, stabilitate politică, economică și socială, pentru că “riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.”

Președintele interimar atrage atenția, fără panică, dar apăsat, că suntem în pericolul unei crize reale. Când? Când extremiștii aprind Molotovul moțiunii, mizând pe faptul că useriştii vor fi idioții lor utili, ca să arunce țară în aer. Instituţiile trebuie să lucreze și statul să funcționeze, nu să eșuăm în blocajul unei crize reale, este ceea ce cere public Ilie Bolojan.

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – președintele interimar Ilie Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.

Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.

Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023, observă Europa Liberă.

O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.

Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia România, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.

Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale.

Cine sunt cei doi contestatari

Nicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme. 

Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.  

Experiment: Unde se duc banii noștri. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne) - De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar) -Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea) -  Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu)

Dacă anunțată candidaturǎ a lui Antonescu nu „va decola”, Ilie Bolojan ar fi un candidat credibil la președinție, spun analiștii consultați de „Adevărul”. Cele mai mari obstacole în calea acestui scenariu sunt acceptarea lui de PSD și faptul el nu este genul de lider care transmite foarte multă emoție.

Numirea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar și predarea conducerii PNL îl pun într-o situația delicată în partid, dar îi permit să se promoveze pentru o eventuală candidatură la președinție.

„Dacă Crin Antonescu va reuși să devină convingător în sondaje, va rămâne candidat. Dacă nu, vor încerca să se salveze. Este imposibil ca partidele să nu aibă și o strategie de rezervă, chiar dacă nu au recunoscut” declară politologul Cristian Pîrvulescu.

Analistul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, spune că se aude din multe surse, procentul real al domnului Crin Antonescu este semnificativ mai mic decât cel care a fost prezentat în ultimele cercetări făcute publice în finalul lunii ianuarie. În acest caz vom avea o amplificare a dispersării voturilor către Nicușor Dan sau către eventuali alți candidați posibili.

Politologul George Jiglău, lector universitar la UBB, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării atrage atenția că „mereu se caută un element surpriză în perspectiva sau în preajma alegerilor, pe măsură ce ne apropiem de data scrutinului. Deci până nu se tipăresc buletinele de vot, cred că se poate întâmpla orice.”

Jiglău crede că nici PSD și nici PNL, împreună sau separat, nu își permit să piardă aceste alegeri.

Pe larg în ziar.

Experimentul PressOne a reprodus, printre altele, un coș de cumpărături din aprilie 2022. 

Coșul a însumat 24 de produse, pentru care a plătit atunci 181 de lei. 

Pe listă: legume, multe din import fiind în afara sezonului, fructe, și ele tot din import, pentru că încă nu creștem banane sau grapefruit în România, lactate, brânzeturi și ceva înlocuitor de pâine.

Diferența dintre atunci și acum a fost de 116 lei, pentru aceleași produse. Prețurile la alimente cresc, iar Călin Georgescu transformă nemulțumirea legată de asta în capital electoral.  

Creșterea prețurilor nu poate fi rezolvată nici cu lacătul pus pe ușa marilor magazine, nici fluturând stegulețe în fața rafturilor.

Un studiu bazat pe date din septembrie 2023 al Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România arată cum valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, pentru o familie formată din doi adulți și doi copii se ridică la 9.978 de lei. 

Depozitele de gaze ale României se golesc văzând cu ochii, pe 10 februarie gradul de umplere a acestora fiind de numai 39%.

Anul trecut, în aceeaşi zi, depozitele erau pline în proporţie de 60%. Ce se întâmplă? Autorităţile au fost luate prin surprindere de iarnă, scrie ZF.

În noiembrie, s-a scos cu 58% mai mult decât s-a prognozat. În februarie, am limitat extracţia ca să avem gaz până la primăvară. 

România exportă produse în valoare de 2,1 miliarde de euro și face importuri de 1,19 miliarde, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.

Trump a impus luni tarife vamale de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu ale SUA, din cauza dezechilibrelor comerciale avute.

Exporturile României către SUA sunt doar 2,28% din totalul exporturilor de 92,6 de miliarde de euro ale țării noastre, însă pot fi afectate de tarifele introduse de președintele american. În România activează mai mulți producători de oțel, precum combinatele de la Galați, Târgoviște, Hunedoara, Călărași și Zalău, în vreme ce țara noastră este și cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei prin Alro Slatina.

Mircea Cărtărescu, scriitorului român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română, el picând „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat, miercuri, în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, contactată de Edupedu.ro. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent, în cadrul procedurilor de desemnare a noilor membri.

Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. „este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă”  a declarat Rodica Zafiu.

Un deceniu cu Klaus Iohannis, președintele venit și plecat de la Cotroceni pe un val de furie al populației (Europa Liberă) - Intrarea şi ieşirea din scenă a preşedintelui Klaus Iohannis. Ce spun cifrele despre ultimul deceniu din istoria României (Ziarul Financiar) - Cine e Ilie Bolojan: drumul de la Oradea la Cotroceni (Adevărul)

Soarta nu a fost blândă cu Klaus Iohannis – e primul președinte care pleacă prin demisie. 

Președintele Klaus Iohannis a venit și a plecat de la Palatul Cotroceni pe un val de furie. Primul, cel din 2014, i-a vizat pe Victor Ponta și Uniunea Social Liberală (USL), al doilea s-a revărsat asupra lui și a celor zece ani de mandat.

Există o ironie ascunsă în acest ciclu: Klaus Iohannis a înfruntat USL, construcția gândită de Victor Ponta (PSD) și Crin Antonescu (PNL), ajungând președinte, dar pleacă lăsând moștenire la putere exact aceeași combinație PSD-PNL care îl are drept candidat la prezidențialele din primăvără pe fostul ei artizan, Crin Antonescu.

Klaus Iohannis a făcut greșeli, unele care au ținut de o eronată evaluare a situației politice, altele de comoditate sau de „ghinion”, cum ar spune însuși șeful statului. Un ghinion pe care și l-a făcut cu mâna lui, în special în ultimii ani, prin stilul detașat de treburile cetății cu care și-a exercitat puterea.

În final, ruperea de electorat a fost aproape completă. Puțini sunt cei care îl regretă astăzi, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.

Citiți despre cum a virat Iohannis de la prezența în rândul manifestanților în 2017, când a purtat celebra geacă roșie și a promis că „va trimite PSD în istorie” până la a sta la masă cu „ciuma roșie”.

Klaus Iohannis este președintele de dreapta care a numit cei mai mulți premieri social-democrați: Victor Ponta, Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și de două ori pe Marcel Ciolacu.

Cifrele oferă o imaginea a României de astăzi.  

PIB-ul pe cap de locuitor din România a crescut în cei peste 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis de la sub 8.000 de euro în 2014, la peste 18.400 de euro în 2024. Dacă economia va creşte conform prognozelor actuale, PIB-ul pe cap de locuitor din România va fi la peste 20.000 de euro în 2025.

Pensiile s-au triplat în ultimul deceniu.

Cum s-a schimbat Bursa de Valori în ultimii 10 ani: de trei ori mai mulţi investitori, randamente de 200%, capitalizare mai mare cu 230 mld. lei şi 56 de companii care s-au listat pentru 13,5 mld. lei

Trei întrebări a adresat Ziarul Financiar către mediul de business: Cum caracterizaţi cei 10 ani ai României în mandatul lui Klaus Iohannis? Ar fi putut face mai mult şi în ce domenii? Ce aşteptări aveţi de la viitorii lideri politici? Răspunsurile au fost de multe ori în ideea noi ne vedem de treabă, - nu dorim să comentăm aspecte care interferează cu zona politică”.

Ilie Bolojan nu este un salvator providențial. Nu are o baghetă magică. 

Tot ceea ce a construit în Bihor nu a fost un miracol, ci un drum plin de obstacole, pe care l-a parcurs cu încăpățânare, metodă și seriozitate.

Pe ele trebuie să le pună la muncă în cel mai înalt grad în cele trei luni care urmează, adică în ceea ce va fi cea mai grea încercare de până acum a carierei sale politice.

Ce ar trebui așteptat realist de la Ilie Bolojan?

În primul rând, să proiecteze un alt model prezidențial. Unul respectuos față de cetățean. În locul președintelui împărat să aducă în fața oamenilor președintele servant.

Care dă socoteală, care comunică fără a flecări, care redeschide ușile simbolice ale Palatului Cotroceni. Transparența instituției prezidențiale și a banilor publici alocați ei nu este doar de dorit, este imperativă, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.  

Ilie Bolojan, deși cu statut de interimar, trebuie să fie polul stabilității actualei scene politice și reperul de încredere politică al cât mai multor români. De aici poate începe vindecarea.

Președintele interimar are obligația să asigure alegeri impecabile în luna mai. Și asta presupune să închidă cât mai mult din trauma scrutinului anulat, explicând tot ceea ce se poate fără a pune în pericol autentice secrete de stat.

Un președinte activ, ferm, respectuos și adevărat mediator față de partidele politice, a căror recredibilizare trebuie să o înceapă rapid, ca să nu distrugem complet democrația.

Chiar dacă este interimar, poate ar trebui să propună Parlamentului un șef civil al SRI, pe de-o parte, pentru că prezidențialele să fie scutite de măcar această suspiciune, pe de altă parte, pentru a transmite mesajul restartarii pe alte baze a instituțiilor cheie.

Președinte al Senatului din 23 decembrie 2024 și unul dintre cei mai apreciați politicieni români, Ilie Bolojan va fi președinte interimar al României ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis.

În vârstă de 55 de ani, Ilie Bolojan a fost ales președintele PNL pe 26 noiembrie 2024, după rezultatele dezastruoase ale liberalilor în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea timp de 12 ani, între 2008 și 2020, atrăgând numeroase proiecte cu fonduri nerambursabile ce au făcut din oraș o destinație turistică extrem de căutată.

Ziarul Adevărul prezintă cele mai importante repere din CV-ul lui Bolojan.

După absolvirea Liceului de Matematică-Fizică „Emanuil Gojdu” din Oradea, Ilie Bolojan a urmat studii de mecanică (1988-1993) și de matematică (1990-1993) la Universitatea din Timișoara. În anii 2005 și 2006 a participat la cursuri de specializare în administrație publică în Franța și la Institutul Național de Administrație din București.

Conform celei mai recente declarații de avere, depuse în iunie 2024, Ilie Bolojan deține două terenuri în Bihor, cu suprafața totală cumulată de peste 25.000 metri pătrați.

Președintele interimar al României mai are o casă de 100 de metri pătrați în comuna Vadu Crișului, dar și un apartament de 65 metri pătrați în Oradea.

Din 2017, Ilie Bolojan dețin un autoturism Mercedes, iar în conturile de la bănci are peste 190.000 de lei.

O demisie fără onoare: Klaus Iohannis (G4Media) - Traian Băsescu, despre demisia lui Klaus Iohannis: „Un act de lașitate” (TVR Info) - Beneficiile de pensionar de lux ale lui Klaus Iohannis, în pericol. Ar fi zis adio pensiei de 2.000 de euro, vilei și mașinii de protocol (Adevărul) - Iohannis, o intrare triumfală în politică şi o ieşire tristă. Însă România a mers bine în mandatele sale. Şapte indicatori despre cum arăta România în 2014 şi cum arată acum (Ziarul Financiar)

Klaus Iohannis este primul președinte din istoria ultimilor 35 de ani care pleacă din funcție prin demisie. Va rămâne în istorie drept unul dintre cei mai slabi președinți: comod, dezinteresat și preocupat, înainte de toate, de propriul confort. În primul mandat (2014-2019) a păstrat aparențele unui președinte atent la menținerea României pe orbita occidentală, pe fondul războiului lui Liviu Dragnea și al PSD cu justiția.

Sfârșitul epocii Dragnea, odată cu condamnarea sa în mai 2019, pune punct și carierei lui Klaus Iohannis de reformist. De aici încolo începe un lung șir de compromisuri și de abdicări de la atribuțiile sale constituționale.

Sacrificarea reformelor din justiție și formarea unei coaliții între liberali și pesediști a fost momentul în care Klaus Iohannis a întors definitiv spatele alegătorilor, notează jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media. 

Influența serviciilor secrete în politică și în actul de guvernare a crescut semnificativ sub Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia fiindcă liderii coaliției de guvernământ nu i-au putut da asigurări că parlamentarii puterii se vor opune procedurii de suspendare începute de extremiști și USR, atrage atenția Sabina Fati.

Extremiștii și-au clamat deja victoria asupra coaliției de guvernare, argumentând că ei l-au forțat pe Klaus Iohannis să anunțe că pleacă de la Cotroceni. E adevărat, însă, că fără USR, extremiștii de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS, formațiunea Dianei Șoșoacă și POT, Partidul Oamenilor Tineri, fondat în sprijinul lui Călin Georgescu, nu ar fi avut semnăturile necesare pentru începerea procedurii de suspendare a președintelui. Nu e pentru prima dată când USR joacă alături de extremiști, au mai făcut-o odată la dărâmarea guvernului Cîțu și o repetă acum, pentru a demonstra cumva că și un partid tânăr are la fel ca celelalte un spirit tranzacțional care nu ține cont de principii.

Klaus Iohannis a făcut cu siguranță foarte multe greșeli și are la activ excese care țin de vanitatea și de plăcerile lui, dar e greu de crezut că scoaterea lui din joc chiar îmbunătățește situați, mai scrie jurnalista DW.

Există cel puțin două situații în care Klaus Iohannis a jucat ca un mare președinte: în februarie 2022, când a decis fără să stea pe gânduri că România trebuie să meargă necondiționat alături de Ucraina și de Aliați și în noiembrie 2024, când pe baza datelor primite de la Aliați a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a afla ce s-a întâmplat la primul tur de scrutin, fiindcă serviciile de informații românești continuau să păstreze tăcerea. El a păstrat azimutul țării pe direcția Vest, ceea ce e puțin lucru într-o regiune în care Rusia a creat dezordini, bruiat busolele statelor din jur, a sedus sau cumpărat lideri politici.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a reacționat dur la anunțul demisiei lui Klaus Iohannis, considerând gestul acestuia „un act de lașitate”. Într-o intervenție telefonică la TVR Info, Băsescu a criticat decizia lui Iohannis, subliniind că președintele avea obligația constituțională de a-și duce mandatul până la final.

Băsescu a mai adăugat că un președinte știe întotdeauna că este ales cu peste 50% și după 10 ani termină mandatul cu 5-6% simpatie, pentru că viața politică erodează. Dar nu procentele sunt cele care îl obligă pe președinte să rămână să-și ducă mandatul ci Constituția îl obligă să rămână să-și ducă mandatul.

El a adăugat că Iohannis a cedat presiunii unei „grupări” care urmărește o „restaurație” în România, referindu-se la „penalii din România deținători de televiziuni de știri” și anumiți analiști și realizatori media.

Klaus Iohannis (65 de ani) și-a anunțat demisia cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura care, teoretic, ar fi putut duce la pierderea tuturor beneficiilor de președinte pensionar. Este vorba despre pensia de circa 2.000 de euro, vilă, mașină de protocol, doi angajați, pază etc.

Președintele României beneficiază de mai multe avantaje și privilegii după ce își încheie mandatul, conform legislației în vigoare, explică ziarul Adevărul.

În primul rând, fostul președinte Klaus Iohannis va beneficia de o indemnizație lunară pe viață echivalentă cu 75% din salariul brut pe care îl avea în funcție. În 2024, salariul net al președintelui era de aproximativ 186.000 de lei conform ultimei declarații de avere.

Asta înseamnă un venit lunar de 15.500 de lei, adică 3.100 de euro net. 75% din această sumă înseamnă 2.325 de euro lunar.

Are dreptul la o locuință de protocol, pusă la dispoziție de RA-APPS, cu obligația de a suporta cheltuielile de întreținere. El are dreptul și la „un spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință”.

Președintele beneficiază de pază și protecție, precum și folosința gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

În 2014, salariul mediu net era de 350 de euro în 2014. Astăzi, el este de 1150 de euro.

Sumele cheltuite pe vacanțe în străinătate variază de la 1,5 mld de euro în 2014 la 9 mld de euro un deceniu mai târziu.

În 2014 un euro valora 4,4 lei. Între timp, a crescut cu 50 de bani, până la 4,98 lei.

Ceilalți indicatori prezentați de ZF sunt PIB, PIB per capita, exporturi și datoria publică. Aceasta reprezenta 39,4% din PIB când Iohannis și-a preluat mandatul și este de 54% din PIB astăzi.

Sub preşedinţia lui Klaus Iohannis, România a prosperat. Nivelul de trai a crescut cum ţara nu l-a avut niciodată în istorie. Doar că acest lucru nu a fost meritul preşedintelui. Nici măcar al guvernului. A fost al oamenilor care şi-au văzut de treabă şi au muncit pe brânci, dar seara, la televizor, îl vedeau pe domnul Iohannis căţărat pe piramidele Egiptului.

Ziarul de business se întreabă și ce a vrut să transmită preşedintele Iohannis prin îndemnul de la final: ”Dumnezeu să binecuvânteze România”. Aceasta este o frază care nu îi este deloc caracteristică.

„Mă duc să le salut pe doamnele de la Lidl”. Românii se mobilizează pe rețelele sociale împotriva boicotului lui Călin Georgescu (Adevărul) - Cine sprijină campania lui Georgescu împotriva lanțurilor comerciale? Un vechi oficial guvernamental, cu firme abonate la bani publici G4Media) - Mesia din debara și Mesia de pe TikTok (SpotMedia) - Întrebări și așteptări după „Afacerea Nordis”: dacă jefuitorii sunt protejați „de sus”, avem o problemă mare cât statul de drept! (Republica)

Călin Georgescu a lansat zilele acestea către susținătorii săi inițiativa de a boicota supermarketurile luni, 10 februarie. Acestei inițiative a declarat că se alătură și George Simion, președintele AUR.

Oamenii au transmis, pe Facebook că, deși își fac cumpărăturile în weekend, își vor schimba rutina în semn de protest.

„Luni, 10 februarie 2025, am de făcut niște cumpărături. Și o să iau și made in Romania, și made in UE, așa cum și în UE sunt acum destule produse românești la raft, în case, pe străzi. Luni, 10 februarie 2025, va fi prilejul ideal pentru un «in your face» adresat tuturor celor ce vor să destabilizeze economic România, într-un joc politic fără scrupule care ne poate întoarce adânc în trecut”, a scris un utilizator.

Experții au avertizat că îndemnul lui Călin Georgescu de boicotare al hipermarketurilor ar putea îngropa industria alimentară din România.

Producătorii români își vând între 60 și 80% din producție prin rețelele de retail, iar măsura ar avea consecințe catastrofale. Sunt alte soluții pentru scăderea de prețuri, spun specialiștii.

Integral în Adevărul.

Marius Poșa este unul dintre indivizii care de ani de zile beneficiază de avantaje social-economice prin intermediul funcțiilor guvernamentale pe care le-a deținut. Pe contul său de socializare acesta a share-uit o postare de pe pagina unui susținător al pro-rusului Călin Georgescu, din cadrul campaniei de boicotare a hipermarketurilor. După mai multe zeci de minute, Poșa – care până recent a fost subsecretar de stat în Ministerul Digitalizării – și-a șters postarea. G4Media a păstrat un print screen, cu mențiunea că postarea în sine este parte dintr-un șir de îndemnuri la boicotarea marilor lanțuri comerciale, share-uite de sute de susținători ai pro-rusului Călin Georgescu.

În primul interviu pentru publicul românesc la 8 luni de la instalarea sa la post în România, acordat HotNews, ambasadorul Federației Ruse, Vladimir Lipaev, 66 de ani, diplomat de carieră, afirmă că „Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional”.

Despre ce fel de președinte își dorește Rusia în România: „Noi înţelegem foarte bine că, indiferent dacă preşedintele României va fi Georgescu sau Antonescu sau Ciolacu sau doamna Lasconi, politica externă a României nu se va schimba”.

„Asta va fi determinat nu de identitatea viitorului preşedinte al României, ci de politica pe care o va dicta sau determina Bruxelles-ul şi Washington-ul. Iar România va urma această linie indiferent cine va fi preşedinte”.

Ambasadorul Vladimir Lipaev confirmă că România nu a cerut nici o explicație Federației Ruse după ce în CSAT s-a spus că a fost o intervenție statală împotriva alegerilor noastre prezidențiale, iar unele documente din CSAT, precum acesta, au indicat Rusia.

Chiar dacă pe 4 aprilie este programat startul oficial al campaniei electorale pentru primul tur la alegerea președintelui, candidatul independent Nicușor Dan a început să se promoveze outdoor. Mai multe afișe cu chipul acestuia și mesajul „România onestă” au apărut deja pe străzile din București, dar și în alte orașe ale țării, scrie Libertatea.

Nicușor Dan și-a schimbat și site-ul oficial unde explică celor ce-l accesează care sunt în viziunea sa cele trei probleme mari în România.

Instituții nefuncționale. Instituțiile statului sunt capturate de grupuri de interese. Competența a fost înlocuită de pila de partid. Reforma trebuie să cuprindă partidele politice și toate instituțiile. 

Țara nu are direcție. România nu are o direcție clară. Legi și strategii se bat cap în cap. Nimeni nu știe încotro ne îndreptăm ca țară. 

Lipsă de încredere între noi.

Acuzat că a furat cu mai bine de două luni startul campaniei electorale și a început promovarea pe străzi, Nicușor Dan a replicat într-o postare pe Facebook, spunând: „Campania de outdoor pe care am demarat-o săptămâna aceasta este conformă cu legislația în vigoare din România”.

Declarația prin care Elena Lasconi compară mesajul și poziționarea electorală a lui Nicușor Dan cu cele ale lui Călin Georgescu, adică două independențe salvatoare, a stârnit o furtună extrem de relevantă inclusiv prin multiplele ei paradoxuri.

Și Călin Georgescu, și Nicușor Dan se profilează candidați antisistem și împotriva partidelor politice. La lansarea site-ului de campanie, Nicușor Dan a declarat că se adresează: „mai ales oamenilor care s-au săturat de toate partidele politice. Despre asta va fi campania”.

Nicușor Dan a bătut totuși la ușile partidelor, mai întâi ale coaliției, acum ale USR, pentru susținere, și este susținut de PMP și Forța Dreptei, adică două partide pline de politicieni vechi, fix cei de care e sătulă lumea, motiv pentru care nici măcar nu au trecut pragul electoral.

Dar, bune sau rele, în sistemul nostru politic, puterea constituțională este în mâna partidelor, indiferent cine e președinte.

Deci un președinte independent de partide sau împotriva lor este decorativ și, când lumea se satură de decor și neputință, poate fi ușor suspendat de majoritate.

Fiecare are dreptul să voteze pe cine vrea, pe ce criterii vrea. Se numește democrație. Dar când votul se bazează pe miraje, efectul nu poate fi decât dezastruos, comentează Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Datele sunt publice, este vorba de peste 1000 persoane care au dat bani grei pentru nişte apartamente care mai mult nu există, paguba totală fiind de ordinul sutelor de milioane de euro; mecanismele de însuşire de către grupul infracţional organizat a sumelor primite de la păgubiți sunt şi ele cunoscute. 

Firma Nordis a fost controlată de ANAF de mai multe ori, în perioada în care jaful era în toi. Încălcarea regulilor contabile s-ar fi văzut şi de pe lună, dacă cineva ar fi încercat să vadăcum merge treaba acolo. Doar funcţionarii ANAF nu au văzut nimic. Aici, ar exista două posibile explicaţii: fie funcţionarii în cauză erau analfabeţi şi nu pricepeau nimic; fie aveau ordin “de sus” să nu vadă nimic.

Dincolo de detaliile picante care răzbat din acest caz, este limpede ca lumina zilei că avem o problemă teribilă de funcţionare a statului de drept, scrie Eugen Rădulescu, economist, consilier al guvernatorului BNR, contributor Republica.