Indicii despre bugetul pe 2025. Sunt semne de întrebare privind capacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB fără majorarea taxelor şi impozitelor (Ziarul Financiar) - Un jandarm român cu experiență în teatre de operațiuni NATO și-a luat concediu pentru a lupta în Congo alături de „mercenarii” lui Potra, când încă figura ca ofițer activ (PressOne) - Prostituția, o afacere de 150 de milioane de lei pe an în România, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (Libertatea)

Delirul coifului care ne sfârtecă identitatea (SpotMedia)

E de antologia penibilului absolut apariția la ceas de seară la TV a lui Despescu și Matei ca să ne spună într-o română schimonosită că au schimbat date cu olandezii "inclusiv la proprie inițiativă", că niciun hoț nu e român și că la Parchetul General e deschis un dosar de furt.

În Olanda s-a băgat în seamă și s-a tras în poză chiar procurorul general Florența. S-a dus să caute coiful. Negreșit o să vina cu el pe frunte ca un Burebista al PICCJ.

Directorul Muzeului de Istorie a fost demis strict ca să fie aruncat mulțimii însetate de cultură un cap de Moțoc. 

Concret, ce a făcut rău sau nu a făcut bine dl Târnoveanu pe lângă vina capitală că îl cheamă și Oberländer, ceea ce niciun dac liber nu poate suporta și teribila împrejurare că a fost decorat de președintele Iohannis.

Toată aiureala asta este desigur valorificată de Călin Georgescu care, cu ton funest, a proclamat un atentat la identitatea națională. Și i-a cerut ministrului Finanțelor să deschidă un cont în care românii să poată contribui cu câte un euro pentru a aduna răscumpărara necesară recuperării tezaurului.

Jurnalista SpotMedia reamintește că în 2016 Guvernul Cioloș a inițiat o colectă publică pentru ca statul român să cumpere sculptura lui Brâncuși Cumințenia pământului. Ar fi trebuit strânse 6 din cele 11 milioane de euro cerute de proprietarii lucrării. În 6 luni românii au donat 1,2 milioane de euro, 20%.

Cam câți bani credeți că s-ar strânge pentru tezaurul dacic de la cei aflați acum în pragul apoplexiei naționaliste?

Și, mai scrie Ioana Ene Dogioiu, un alt tezaur, cu mult mai mare, al României a fost furat de ruși. Ceea ce nu pare a deranja deloc oastea patrioților lui Georgescu.

Indicii despre bugetul pe 2025: scad alocările pentru Parlament şi Preşedinţie, cresc cheltuielile la Transporturi, Sănătate şi Educaţie. Totuşi, sunt semne de întrebare privind capacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB fără majorarea taxelor şi impozitelor (Ziarul Financiar)

Configurarea bugetului pe 2025 vine la o lună de la începutul anului şi guvernul Marcel Ciolacu 2 trebuie să vină cu un deficit bugetar de 7% din PIB, de la aproape 9% din PIB, cât este în 2024.

Fondul economic este complicat, pentru că economia este în frânare, iar stoparea cheltuielilor bugetare concomitent cu creşterile de taxe deja intrate în vigoare frânează şi mai mult economia.

Cheia unui impuls e la BNR, prin scăderea dobânzilor, dar banca centrală este în expectativă, pentru că inflaţia accelerează.

Pe larg în ZF.

Ce misiune au avut mercenarii români în Republica Democrată Congo și cum au fost evacuați din zona aflată în conflict (Europa Liberă)

290 de români au scăpat din infernul din Republica Democrată Congo. A fost un efort concertat al autorităților din România, al Națiunilor Unite și al camarazilor lor din țară. Românii au ajuns ca mercenari în Africa, cu misiunea de a instrui militarii congolezi pentru protecția civililor.

Din Goma, un oraș din estul Republicii Democrate Congo – acolo unde se refugiaseră inițial în misiunea ONU –, vor ajunge în capitala Rwandei, Kigali, de unde vor fi aduși în țară cu avioane închiriate de foștii camarazi, scrie Europa Liberă.

Exclusiv. Un jandarm român cu experiență în teatre de operațiuni NATO și-a luat concediu pentru a lupta în Congo alături de „mercenarii” lui Potra, când încă figura ca ofițer activ (PressOne)

Florin Gabriel Dăscălescu, fost comandant de pluton în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Vâlcea, a lucrat „la privat”, în Congo, când încă figura ca ofițer activ.

Cu experiență în teatrele de operațiuni NATO, Dăscălescu a solicitat în ianuarie 2023 concediu fără plată pe un an, invocând probleme de sănătate în familie.

N-a durat mult și a început să posteze poze din Republica Democrată Congo, unde a lucrat și încă lucrează pentru mercenarul Horațiu Potra, care a fost contractat de guvernul local pentru a lupta împotriva rebelilor M23 din Nord Kivu. 

Deși în CV susține că în acea perioadă nu mai era cadru activ al Jandarmeriei Române, colegii, documentele oficiale și pozele postate de el însuși pe Facebook/Instagram îl contrazic - a fost trecut în rezervă abia în vara lui 2024, la un an după ce pășea, pentru prima oară, pe pământ congolez. 

Sursele PressOne susțin că Dăscălescu nu este singurul ofițer încă activ care a luptat sau luptă alături de Horațiu Potra. 

Prostituția, o afacere de 150 de milioane de lei pe an în România, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică EXCLUSIV (Libertatea)

V-ați împiedicat vreodată pe internet de anunțuri de escorte sau servicii de masaj cu profesioniste îmbrăcate sumar? Ați primit linkuri pe social media sau pe aplicațiile matrimoniale cu domnișoare care se așteaptă să le plătiți cu ora? Sau le-ați claxonat cumva pe marginea drumului în zone centrale din marile orașe?

Prostituția se află peste tot în jurul nostru și, deși teoretic este interzisă, aceasta generează sume importante de bani. Sexul pe bani este o afacere de 150 de milioane de lei pe an, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Libertatea.

Cifra reală este însă mult mai mare, deoarece datele includ doar prostituția benevolă, care cuprinde doar activitățile derulate fără constrângere, excluzând astfel activitățile de trafic și exploatare de persoane, arată instituția.

Prostituția a avut în anul 2022 o contribuție de 150,2 milioane de lei, în urcare față de cele 124,2 milioane de lei generate în 2021 și cele 109,9 milioane de lei din 2020, în perioada pandemiei.

Comisia de la Veneția: Georgescu nu poate fi scos din joc? (DW) - Autoritatea Electorală verifică producția unui clip de campanie al lui Călin Georgescu. Fostul candidat a declarat cheltuieli 0 în campanie (Europa Liberă) - CFR SA, firma statului căpușată de familii și politicieni cu salarii grase, deși căile ferate sunt un dezastru. „Oamenii lui Grindeanu” din fruntea companiei (Libertatea)

AUR cere, PSD livrează. Demiterea directorului de la Muzeul de Istorie în scandalul coifului dacic, exemplu de răsturnare a valorilor (G4Media)

PSD a dat marți sânge la popor și satisfacție pentru AUR. Ministra Natalia Intotero l-a demis pe inițiatorul excepționalei expoziții cu tezaurul dacic, directorul Ernest Oberlander-Târnoveanu, pentru probleme în comunicare, deși chiar premierul Ciolacu aruncase toată răspunderea jafului pe muzeul olandez. Anunțul a venit la capătul unei conferințe de presă în care dna Intotero a maltratat logica și limba română. Apogeul prestației a fost momentul când un expert i-a desființat ideea de a organiza expoziții externe cu copii ale obiectelor de artă.

Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, observă că este a treia oară în ultimele săptămâni când vedem o anumită conivență între PSD și AUR. Ieri a cerut AUR demiterea directorului Ernest Oberlander-Târnoveanu, azi l-a demis dna Intotero (PSD). Vinerea trecută, AUR a ajutat PSD să facă majoritate în Consiliul General al Bucureștiului, trădând înțelegerea inițială cu USR. Acum două săptămâni, George Simion a reușit performanța unică de a face miting de protest la guvern cu spatele la sediul guvernului și fără să ceară demisia lui Marcel Ciolacu.

Comisia de la Veneția: Georgescu nu poate fi scos din joc? (DW)

Jurnalista Sabina Fati își concentrează analiza publicată de DW pe cele câteva glisări ale CCR, arătate cu degetul de Comisia de la Veneția în raportul despre anularea alegerilor.

1. Subliniază că deciziile Curții Constituționale nu trebuie să se bazeze pe informații clasificate. 

Practic, Curtea Constituțională din România (CCR) a decis anularea alegerilor fără să ceară date suplimentare de la CSAT sau de la serviciile secrete, iar între timp instituțiile statului nu au făcut niciun fel de eforturi pentru a arăta că votul oamenilor a fost cu adevărat deturnat de forțe străine. 

2. „Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, mai arată Comisia de la Veneția. Practic, Elena Lasconi și Călin Georgescu ar fi trebuit să aibă dreptul la apărare în fața CCR, dar judecătorii români le-au refuzat acest drept.

Există și un alt enunț cumva preventiv pentru următoarele alunecări pe care le-ar putea face CCR în cazul Călin Georgescu: descalificarea acestuia, așa cum se așteaptă majoritatea liberalilor și social-democraților. Comisia de la Veneția precizează că un candidat care a manipulat alegerile poate fi exclus de la noul scrutin doar dacă este condamnat penal, potrivit regulilor acceptate deja de statele membre ale Consiliului Europei. 

În România, Curtea Constituțională răspunde adesea ordinelor politice, care pot da peste cap pe termen lung principii politice, economice sau electorale. Spre exemplu, dacă CCR nu ar fi exclus-o pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, probabil că radicalul Călin Georgescu nu avea culoar să ajungă pe primul lor. Șoșoacă a fost scoasă din competiție pe motiv că declarațiile ei ar fi încălcat Constituția, deși nicio instanță de judecată nu dăduse vreun verdict înainte. Experții europeni cunosc speța și poate tocmai din acest motiv au subliniat că un prezidențiabil poate fi exclus din joc doar dacă este condamnat penal. 

Autoritatea Electorală verifică producția unui clip de campanie al lui Călin Georgescu. Fostul candidat a declarat cheltuieli 0 în campanie (Europa Liberă)

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) verifică producția unui clip video folosit în campania electorală a lui Călin Georgescu, pe care apar scrise numele unei firme din Argeș și codul de mandatar financiar al candidatului independent. Clipul a fost difuzat la B1TV în octombrie, într-un calup gratuit de publicitate electorală.

Videoclipul prezintă mai multe imagini cu Călin Georgescu – în sala de judo, în bazinul de înot, pe pista de atletism – iar pe fundalul audio se aude chiar fostul candidat independent, cu o mărturie a pasiunii sale pentru sport și o promisiune făcută alegătorilor.

Clipul este filmat și montat profesionist, cu un scenariu și cu filmări făcute special pentru mesajul transmis.

Întrebarea este cât a costat producția videoclipului și cine a plătit pentru el?

Georgescu a declarat oficial că nu a cheltuit niciun leu în campanie, reamintește Europa Liberă.

CFR SA, firma statului căpușată de familii și politicieni cu salarii grase, deși căile ferate sunt un dezastru. „Oamenii lui Grindeanu” din fruntea companiei (Libertatea)

Cu porțiuni de infrastructură care datează de pe vremea Uniunii Sovietice, Căile Ferate Române sunt un pericol public, iar accidentele feroviare sunt tot mai dese. În timp ce nu găsesc bani pentru investiții și modernizări, șefii căilor ferate își alocă venituri consistente și își angajează soțiile în posturi călduțe. 

Continuarea în ziarul Libertatea.

Cum putem recupera aurul furat în Olanda. Anchetator din dosarul „Aurul dacic”: „Infractorul trebuie prins cât timp «cadavrul» e încă cald” (Adevărul) - Bugetul pe 2025, închis miercuri. Cheltuielile cu personalul bugetar, tăiate cu 5%, cu excepție la Sănătate, Educație, Apărare și Interne(Economedia) - De ce au derapat cheltuielile guvernului, cu o creştere dublă faţă de cea bugetată în 2024? (Ziarul Financiar) - State ostile au încercat să cumpere societăți românești listate pe bursă. Ministerul Energiei spune că are un plan, dar că e secret (HotNews)

Cum putem recupera aurul furat în Olanda. Anchetator din dosarul „Aurul dacic”: „Infractorul trebuie prins cât timp «cadavrul» e încă cald” (Adevărul)

Marius Ciută, fost ofiţer specialist în patrimoniu care a lucrat la dosarul „Aurul dacic”, analizează scenariile cu privire la recuperarea pieselor furate din Olanda.

„Indiciile ne arată că furtul a fost făcut la comandă. Faptul că au ales ultima zi a expoziției. Faptul că au folosit explozibil. Faptul că din înregistrări rezultă clar că persoanele au pregătire militară. Toate indiciile merg către posibilitatea destul de mare ca furtul să fie unul la pont, cum se zice, sau la comandă. Rămâne de văzut dacă comanditarul este vreun colecționar sau sunt alte entități implicate în toată povestea asta”, spune fostul polițist în exclusivitate pentru ziarul Adevărul.

Anchetator din dosarul „Aurul dacic” mai spune că „Timpul este esențial. E bine să găsești infractorul cât timp cadavrul este cald” și se arată optimist că în vreo două-trei săptămâni vom avea mai multe date despre artefacte și că poate le vor și recupera.

„Muzeul Drents din orașul Assen este printre cele mai bune muzee ale Olandei.  Muzeul acela a găzduit niște expoziții absolut fabuloase, de pildă „aurul incașilor”, sau „aurul Georgiei”, sau aurul faraonilor din Sudan.

E un muzeu redutabil care are un prestigiu cu totul și cu totul deosebit. Dar ce să faci în momentul în care îți vine cu dinamită și cu terorism? Nu mai ai ce face”.

Cine intră în turul doi la alegerile prezidențiale 2025 dacă nu va candida Călin Georgescu. Candidatul PSD-PNL, pe locul 3 – Sondaj Curs (Libertatea)

Călin Georgescu rămâne favorit să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale din acest an, însă, dacă nu va candida, lupta se va da între George Simion și Nicușor Dan, dar la mică distanță de Crin Antonescu, candidatul comun PSD-PNL, susține sondajul CURS publicat luni, 27 ianuarie.

În primul scenariu, a fost măsurat Călin Georgescu. La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale (turul 1), cu cine ați vota?”, pe primul loc a ieșit Georgescu (37%), urmat la mare distanță de Nicușor Dan (21%) și Crin Antonescu (18%).

În al doilea scenariu, dacă Georgescu nu va candida, atunci George Simion are prima șansă (25%), urmat tot de Nicușor Dan (24%) și de Crin Antonescu (23%), potrivit sondajului citat de Libertatea.

Datele alegerilor prezidențiale din acest an sunt 4 mai – primul tur și 18 mai – turul al doilea.

Surse din coaliție: Bugetul pe 2025, închis miercuri. Cheltuielile cu personalul bugetar, tăiate cu 5%, cu excepție la Sănătate, Educație, Apărare și Interne/ Posibil ajutor pentru pensionari și posibilă majorare a impozitului pe proprietate (Economedia)

Coaliția de guvernare a discutat, luni după-amiază, proiectul de buget pe anul 2025, care va fi închis miercuri, conform surselor din coaliție consultate de Economedia și G4Media.

Conform surselor, în cadrul coaliției s-a decis tăierea cheltuielilor cu personalul din sistemul bugetar cu 5%. Singurele excepții vor fi Sănătatea, Educația, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne.

La Administrația Prezidențială se vor tăia cheltuielile cu personalul cu 10%, la Senat cu 5% și la Camera Deputaților cu 9%.

Tot în cadrul coaliției s-a luat în discuție și problema cluburilor sportive. Cluburile sportive aflate în subordinea Agenția Națională pentru Sport (ANS) se vor transfera către orașele unde își au sediul, ori în caz de refuz al administrației publice se vor desființa începând cu 1 iulie 2025.

De ce au derapat cheltuielile guvernului, cu o creştere dublă faţă de cea bugetată în 2024? De partea cealaltă, veniturile au crescut conform bugetului. În aceste zile cruciale, când se face bugetul pe 2025, analiza erorilor bugetare pentru 2024, care ne-au adus în situaţia de a fi foarte aproape de statutul de economie junk, este neapărat necesară (Ziarul Financiar)

Cele trei mari capitole care au adus derapajul bugetar sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu bunuri şi servicii şi cu pensiile, arată analiza ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Practic, derapajul de 74 mld. lei, adică circa 4% din PIB, s-a dus direct în deficitul bugetar, în condiţiile în care veniturile au crescut în grafic: +13% a fost bugetarea iniţială, iar execuţia bugetară arată un avans al veniturilor de 12,7%. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi trebuit să crească cu 10% şi să fie, la final de 2024, de 161 mld. lei. Cu toate acestea, au crescut cu 24%, după o succesiune de majorări în toate sectoarele bugetare şi cheltuielile totale au ajuns la circa 182 mld. lei. Pe de altă parte, cel puţin partea de majorare a salariilor bugetare era cunoscută din 2023. Cheltuielile cu bunuri şi servicii ar fi trebuit să crească cu 6%, aproape de rata inflaţiei, deci ca volum practic să stagneze. Cu toate acestea, plăţile pentru bunuri şi servicii ale guvernului Ciolacu au crescut cu 22%, până la circa 100 mld. lei, în mare parte pe fondul plăţilor cu achiziţiile militare de la început de an.

State ostile au încercat să cumpere societăți românești listate pe bursă. Ministerul Energiei spune că are un plan, dar că e secret (HotNews)

În ultima perioadă au existat tentative de preluare a unor companii energetice românești listate pe bursă, fiind folosite mai multe metode, după cum relevă un răspuns al Ministerului Energiei transmis la solicitarea HotNews. 

Companiile vizate sunt vulnerabile, pentru că sunt sub risc de „decapitalizare accentuată”, o cauză fiind distribuirea sub forma de dividende a celei mai mari părți din profit, recunoaște Ministerul Energiei. 

La sfârșitul lui 2024, Guvernul a aprobat un proiect de Ordonanță de Urgență care prevede că statul român poate achiziționa în mod direct acțiuni emise de companii. Prin acest act normativ „blocăm preluarea ostilă a oricărei companii din România de către firme străine”, a anunțat, în decembrie, premierul Marcel Ciolacu.

Proiectul de act normativ a fost aprobat la câteva zile după ce compania ungară MVM a anunțat preluarea furnizării de gaze și electricitate de la E.ON România, însă aceasta nu e listată pe bursă. În prezent, tranzacția este analizată de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) din cauza legăturilor MVM cu Rusia.

HotNews a solicitat Ministerului Energiei, inițiatorul actului normativ, mai multe detalii legate de motivele pentru care a fost necesară această ordonanță de urgență.

Înrăutățirea ratingului și apropierea noastră și mai mult de țările „bananiere" înseamnă, pentru omul de rând, suveranist și iubitor de glie, următoarele lucruri (Republica) - Singurul liberal care a votat contra prezidențiabilului decis de PNL. I-a spus în față lui Crin Antonescu de ce nu l-a susținut (HotNews) - Vizitele lui Iohannis în Africa, inutile. MAE și ARICE confirmă pentru Libertatea că n-au dezvoltat relațiile cu statele vizitate de președinte

Cum au ajuns să se propage teoriile conspirației despre furtul tezaurului dacic din Olanda. Expert: „Comunicarea rațională pică în față elementului emoțional” (Adevărul)

Mai multe piese ce fac parte din tezaurul României au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda, sâmbătă, 25 ianuarie. Ca la un semnal nevăzut, internetul s-a umplut de teorii care de care mai năstrușnice.

 „Miroase a neomarxiști aici care oricum nu suportă valorile românești. Sigur ei au furat și le vor topi pentru a se îmbogăți”, a scris cineva pe o pagină de socializare.

„Ca în cazul Georgescu, poate dacă se investighează puțin, aflăm că tot PNL a organizat furtul”, a dat altcineva frâu liber imaginației.

Altă teorie a conspirației pornește de la realitatea că Țările de Jos s-au opus ani la rând intrării României în Spațiul Schengen. Drept urmare, acum România ar fi „plătit” cu o parte din tezaurul său. 

Politicienii și formatorii de opinie sunt printre cei mai înverșunați.

Călin Georgescu a cerut demisia ministrului de Externe, Emil Hurezanu, și a ministrului Culturii, Natalia Intotero, pe care îi face vinovați de cele întâmplate.

Europarlamentarul Diana Șoșoacă acuză că furtul tezaurului dacic e o înscenare a serviciilor de informații. Președinta SOS susține că manevra are ca scop scoaterea premierului Marcel Ciolacu și a președintelui Klaus Iohannis ca eroi, după ce tezaurul va fi recuperat.

„Adevărul” a discutat cu expertul în comunicare Radu Delicote.

În opinia sa, politicienii și fanii lor nu puteau rata momentul, dat fiind că ne aflăm într-o prelungită campanie electorală. Pentru ei, acesta a fost un moment de speculat, mai ales că de această dată comunicarea autorităților a fost îngreunată și de faptul că informațiile furnizate de poliția olandeză, ce anchează cazul, au fost limitate.

 

Înrăutățirea ratingului și apropierea noastră și mai mult de țările „bananiere" înseamnă, pentru omul de rând, suveranist și iubitor de glie, următoarele lucruri (Republica)

S&P a confirmat perspectiva de scădere a ratingului României de la BBB- la BB sau chiar B, apropiindu-ne vertiginos de ultima treaptă înainte de „junk". Perspectiva negativă confirmă poza momentului, una deloc favorabilă nouă. Următoarea evaluare este în aprilie.

România accelerează și turează toate motoarele spre „izolaționism" și „suveranism". Izgonirea străinilor de pe meleagurile astea se întâmplă de ani buni și se desăvârșește zilele astea, sub ochii noștri.

Românul de rând, învelit în steag tricolor și prins în hore unioniste, nici că-i pasă lui. Crede că nu este afectat deloc. Este preocupat să își iubească țara. Cum să nu fie afectat?

- Dobândă mai mare;

- Oportunități de angajare mai puține;

- Salarii care nu mai cresc în ritmul dorit s.a.

Integral în Republica.

 

Singurul liberal care a votat contra prezidențiabilului decis de PNL. I-a spus în față lui Crin Antonescu de ce nu l-a susținut / Reacția candidatului la prezidențiale (HotNews)

Deputatul PNL Florin Roman a fost singurul liberal care nu a votat la Consiliul Național al partidului, ținut duminică la Palatul Parlamentului, pentru ca PNL să-l susțină pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din mai. Într-o declarație pentru HotNews.ro, Florin Roman a spus că a decis să voteze așa pentru că Antonescu a afirmat că la alegerile trecute a votat cu UDMR. 

Deși de la microfon secretarul general al PNL, Adrian Veștea, a anunțat că decizia ca partidul să îl susțină pe Crin Antonescu la prezidențiale s-a luat în „unanimitate”, cu 664 de voturi pentru, în realitate Florin Roman a votat împotrivă.

După acest moment, Crin Antonescu a ieșit din sala unde a avut loc evenimentul alături de Ilie Bolojan. Cei doi au refuzat să discute cu jurnaliștii.

 

Vizitele lui Iohannis în Africa, inutile. MAE și ARICE confirmă pentru Libertatea că n-au dezvoltat relațiile cu statele vizitate de președinte

După un an de la vizita președintelui Klaus Iohannis pe continentul african, unde a vizitat Kenya, Tanzania, Insulele Capului Verde și Senegal, cu scopul relansării relațiilor economice, politice și educaționale cu statele africane, România înregistrează în continuare un deficit uriaș când vine vorba de numărul birourilor diplomatice de reprezentare comercial-economică pe acest continent.

Mizele sunt cu atât mai importante cu cât continentul african a devenit o țintă comercială importantă pentru toate puterile lumii.

Cu toate că, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), există inclusiv o strategie națională dedicată dezvoltării relațiilor economice dintre România și statele africane, în prezent, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) are doar 4 (patru) posturi de reprezentare pe continentul african, din care două posturi ocupate în Egipt, la BPCE Tanger și BPCE Cairo, și alte două vacante la BPCE Cape Town și BPCE Alger. 

Pe larg în ziarul Libertatea.

Bolojan anunță restructurări, dar nu convinge (Adevărul) - „Votăm Curățenie Generală”. Metoda prin care susținătorii lui Călin Georgescu vor să evite noile reguli electorale impuse de Guvern (Digi24.ro) - Crin Antonescu, candidatul coaliției după mulți ani de șomaj (DW)

Bolojan anunță restructurări, dar nu convinge. Realitatea, explicată de economiști: „De fapt, cheltuielile statului cresc” (Adevărul)

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a ajunțat că aproape 200 de angajați ai instituției pe care o conduce vor fi disponibilizați. Experții consultați de „Adevărul” sunt parțial de acord cu decizia lui Bolojan.

Economistul Andrei Caramitru spune că este un început bun, dar departe de a fi suficient. El consideră că e nevoie de un program amplu de reducere a cheltuielilor în domeniul public, iar reducerea de personal e doar o parte a acestuia. Angajaților disponibilizați, mai spune economistul, trebuie să li se ofere o anumită protecție, adică salarii compensatorii.

Analistul economic Adrian Negrescu spune că lucrurile trebuie făcute după un plan bine pus la punct. În condițiile în care România are la această oră 1.300.000 de bugetari, demiterea a mai puțin de 200 nu doar că nu rezolva problema, dar reprezintă doar un exercițiu de imagine, adaugă el. 

Problema este, susține Adrian Negrescu, că nu au fost făcute analize serioase pentru a ști cu exactitate câți dintre angajații din sistemul public își justifică salariul. Mai mult, în timp ce unii funcționari sunt pur și simplu inutili, armata, învățământul, poliția și sănătatea se confruntă dintotdeauna cu lipsa personalului.

Analistul explică în ziar de ce de fapt, cheltuielile statului cresc.

 

Alegerile din 2025 vor aduce căderea mitului Bolojan. Guvernarea se face pentru oameni, nu împotriva lor (Libertatea)

Încercând să pară că a înțeles ceva din alegerile prezidențiale din noiembrie, PNL a ajuns la extrema cealaltă, observă jurnalistul Daniel Ionașcu.

În opinia sa, economisirea ar trebui să înceapă de la risipa prin contracte.

Presa a scris recent că afaceristul liberal Valeriu Iftime, ales șef al Consiliului Județean Botoșani, are prin firmele sale peste 7.800 de contracte cu statul, în valoare de 3 miliarde de euro!

Mai nou, procurorii DNA investighează averea primarului din Sinaia, Vlad Oprea, care are castel în Franța.

Dacă vrei să te căiești pentru ce ai făcut, astfel încât populația să aibă încredere în tine, nu de la niște amărâți cu credite trebuie să începi, ci de la demufarea propriilor afaceriști de la banii publici și de la eliminarea acoliților din CA-uri cu indemnizații babane.

Integral în Libertatea.

 

Parlamentul a angajat 100 de directori cu 17.000 lei salariu, plus 1.500 lei spor de condiții grele (Newsweek)

Parlamentul are angajați peste 100 de directori și șefi cu salariul de 17.000 lei brut. Aceștia mai primesc 1.500 lei spor de condiții vătămătoare, deși șefii stau în birou, au secretară și mașină la scară. Unii șefi mai primesc 1.000 lei pentru că au titlul de doctor.

Newsweek România scrie de cinci ani despre dezmățul din Parlamentul României unde aparatul de lucru numără sute de șefi, iar angajații beneficiază de sporuri nemeritate cum sunt cele pentru condiții grele sau vătămătoare de muncă.

Primul articol pe această temă a fost scris în ianuarie 2020.

Șefii au rămas la fel de numeroși.

 

Crin Antonescu, candidatul coaliției după mulți ani de șomaj (DW)

Crin Antonescu trebuie antrenat serios până la alegerile din mai, în condițiile în care în ultimii zece ani nu a mai auzit nimeni de fostul lider USL, scrie George Arun într-o analiză pe pagina DW.

Consiliul Național Politic al PSD a validat marți candidatura lui Crin Antonescu pentru alegerile prezidențiale din partea coaliției PSD-PNL-UDMR, urmând ca pe 2 februarie Congresul extraordinar al partidului să facă pasul decisiv în această direcție.

Jurnalistul reamintește de sondajul Avangarde publicat luni care arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, 38% dintre alegători l-ar vota pe Călin Georgescu, iar 25% pe Crin Antonescu. Ordinea s-ar păstra și în turul al doilea, însă la o distanță mult mai mică.

De la decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale a trecut mai bine de o lună și jumătate. În motivarea CCR se arată că postările video pe TikTok și pe alte rețele de socializare nu au purtat însemnele obligatorii pentru publicitatea electorală și că declarațiile depuse de Călin Georgescula Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) care raportau zero lei ca buget de campanie „sunt în contradicție cu Notele de Informare ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă și ale Serviciului Român de Informații“.

Comunicatul CSAT în care se cerea organelor de urmărire penală „să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința Consiliului“ a rămas un document de arhivă.

 

„Votăm Curățenie Generală”. Metoda prin care susținătorii lui Călin Georgescu vor să evite noile reguli electorale impuse de Guvern (Digi24.ro)

TikTok este inundat în ultimele zile de expresia și hashtag-ul „Curățenie Generală”.  O analiză Digi24.ro arată că numărul clipurilor video postate cu acest hashtag a crescut în luna ianuarie, în contextul în care Guvernul a schimbat regulile publicității electorale. În condițiile în care Ordonanța adoptată de Guvern lasă loc la interpretări, susținătorii lui Georgescu consideră că, astfel, ar evita posibile amenzi. 

„Curățenie generală” se bazează, practic, pe inițialele lui Călin Georgescu - „C.G.” - pe care le-a folosit inclusiv pe materialele din campania electorală pentru alegerile prezidențiale, anulate între timp, sub forma: „#CG11”.  „Nu e nevoie să postăm vreun candidat, noi oricum votăm ”Curățenie Generală” - știți ce zic?”, potrivit unui clip video postat pe 17 ianuarie, care a strâns 23.000 de like-uri și 2.200 de comentarii.

Candidatul impostor al sistemului. Detestabilul cinism (SpotMedia) - Campania PNL de pe TikTok ajunsă să-l susțină pe Georgescu „a fost ideea lui Rareș Bogdan”: „Am știut, dar de online nu m-am ocupat eu” (Snoop.ro)

Analiză: 70% dintre români ar vota un naționalist (DW)

Aproape 70 % dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, dar cu toate acestea circa 90% dintre votanți nu sunt de acord cu ieșirea României din NATO și din Uniunea Europeană.

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP este de părere că dezbaterea pro-atlantiști contra anti-atlantiști e eronată, fiindcă cei atrași de discursul populist sunt nemulțumiți de situația economică din țară nu de axele geostrategice ale Bucureștiului. Dintre cei 70% care preferă formațiuni și candidați naționaliști, doar 11 la sută ar susține însă pe cineva care virează spre Rusia. 

Sondajul făcut de INSCOP la comanda organizației neguvernamentale Funky Citizens scoate la iveală, însă, și un aspect tulbure: 57,1% dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de aproape 70% dintre votanți în ianuarie 2022). Totuși, dintre cei cu poziții atât de radicale, 88% cred că e în interesul României să rămână în Uniunea Europeană.

Ce-i face, totuși, pe majoritatea românilor să treacă de partea naționalist-populiștilor? 

Naționalismul și populismul cresc la foc mic de mai mulți ani în România, din cauza contraselecției elitei politice, a corupției,a nepăsării celor aflați la guvernare care nu înțeleg importanța interesului național și care au neglijat ani de zile propaganda făcută la televiziunile de știri și pe rețelele sociale. Atât de mare este fenomenul încât circa 75% dintre români cred că opțiunile de vot ale celor care și-au exersat acest drept au fost afectate de dezinformare și știri false, notează jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Candidatul impostor al sistemului. Detestabilul cinism (SpotMedia)

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu consideră că una dintre cele mai detestabile forme de cinism este să profiți de neștiința oamenilor pentru a le induce emoții, speranțe, așteptări pe care să le capitalizezi apoi în interesul tău și împotriva lor.

Este exact ceea ce au făcut Călin Georgescu și presa afiliată lui, cu suportul unor avocați care au acceptat prostituția profesională, în chestiunea acțiunilor în justiție pentru anularea/suspendarea anulării alegerilor și reluarea turului al doilea.

CEDO nu are competență pe alegerile prezidențiale, nu desființează hotărâri ale CCR și nici pe ale instanțelor de judecată, ci acordă despăgubiri după cel puțin doi ani de proceduri, nu pronunță măsuri provizorii, precum suspendarea unei decizii, decât atunci când este în pericol viața sau integritatea corporală a unei persoane.

Tot circul depunerii petițiilor cu alai și scandal la CCR, când candidatul sistemului era plecat strategic din țară și absent de la manifestația de el convocată, tot circul de la CAB și apoi de la ICCJ au avut în primul rând rolul de a menține vie agitația din jurul lui Călin Georgescu.

Genul acesta de candidat, care nu are de oferit decât lozinci țintite pe frustrări și dezamăgiri, nu își poate permite să piardă emoția în absența căreia rațiunea și argumentul au o șansă să răzbată perdeaua de fum subțiată a isteriei.

Cea mai mare fraudă este chiar camuflarea dlui Georgescu în antisistem. Aproape toate locurile de muncă pe care și le-a pus în CV țin de sistem, prin diverse ministere sau instituții de stat, observă editorialista SpotMedia.

Își explică cineva rațional cum un absolvent de facultate în 1986 pleacă imediat la specializări în UK și SUA, iar după numai 6 ani devine direct consilier al unui ministru? Cum ne imaginăm că în 2010 i-a fost propus lui Traian Băsescu pentru funcția de premier? Cum ne imaginăm că din afara sistemului a fost trimis la ONU?

Campania PNL de pe TikTok ajunsă să-l susțină pe Georgescu „a fost ideea lui Rareș Bogdan”: „Am știut, dar de online nu m-am ocupat eu” (Snoop.ro)

„A fost ideea lui Rareș Bogdan”, susțin mai mulți lideri din fosta și actuala conducere a PNL despre campania plătită de liberali și despre care documentele CSAT au indicat-o ca fiind făcută în favoarea lui Călin Georgescu. 

Într-un lung dialog cu Snoop, europarlamentarul Rareș Bogdan discută pentru prima oară despre campania din documentele CSAT.

El a recunoscut ceea ce mai multe surse liberale au declarat: că încă din primăvară a introdus firma FameUp la PNL, platforma prin care au fost transmise scripturile pentru micro influencerii din campania de pe TikTok. 

Liberalul admite că s-a întâlnit cu FameUp, însă spune că nu a urmărit campania de la prezidențiale, TikTok nefiind în atribuțiile sale. 

„Trebuie întrebați Motreanu, Ciucu, care a fost director de campanie pe online, și Kensington, firma care au avut mână liberă pe subiectul ăsta”, a spus Rareș Bogdan. 

Campania „Echilibru și Verticalitate”, realizată prin firma Kensington, l-a promovat pe candidatul Călin Georgescu pe TikTok și a adunat 2,4 milioane de vizualizări. Reprezentanții firmei Kensington au declarat pentru Snoop că aceasta a fost deturnată și că hashtag-ul original era „Echilibru și Seriozitate”, menit să-l promoveze pe candidatul liberal Nicolae Ciucă.

Motivele din spatele prezenței lui George Simion în SUA. Ce vrea să demonstreze liderul AUR (Adevărul) - Cât costă biletul la ceremonia de inaugurare a președintelui Trump / Presa americană anunță că au fost scoase la vânzare 220.000 de bilete / Cum au ajuns Ponta, Simion și Neamțu în Statele Unite (G4Media) - Cine se oferă să fie Elon Musk al României? Ziarul Financiar caută un expert în restructurare organizaţională care să ofere soluţii guvernului pentru a reduce numărul de agenţii, centre şi autorităţi la o treime faţă de 164 cât are în prezent

Sondaj Avangarde: Călin Georgescu, pe primul loc. Cum stau Crin Antonescu și Nicușor Dan. Scor surpriză pentru Elena Lasconi (HotNews)

Un sondaj realizat în luna ianuarie de către Avangarde arată că AUR a ajuns pe primul loc în preferințele electoratului în eventualitatea unor alegeri parlamentare, în timp ce Călin Georgescu conduce în clasamentul candidaților la alegerile prezidențiale. În privința alegerilor prezidențiale anulate, opiniile celor intervievați sunt puternic divizate.

La întrebarea „Cu cine ați vota la alegerile prezidențiale?”, clasamentul rezultat din răspunsuri este următorul: Călin Georgescu – 38%, Crin Antonescu – 25%, Nicușor Dan – 17%, George Simion – 6%, Elena Lasconi – 6% (finalista prezidențialelor anulate) și Diana Șoșoacă. Procentele sunt calculate doar din numărul celor care au indicat un candidat, adică 81% din numărul total.

Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 10 – 16 ianuarie, pe 1.354 de respondenți, metoda fiind interviul telefonic. Eroarea maximă e de +/- 2,6%, la un nivel de încredere de 95%. Avangarde precizează că în anumite cazuri suma procentelor poate fi diferită cu +/- de 100%, dată fiind rotunjimea valorilor.

Sociologul Marius Pieleanu, care controlează Institutul Avangarde, a susținut pentru Hotnews că sondajul nu a fost realizat la comanda niciunui partid politic: „A fost autofinanțare”.

Motivele din spatele prezenței lui George Simion în SUA. Ce vrea să demonstreze liderul AUR (Adevărul)

George Simion vizează întărirea legăturilor cu suveraniștii globali și câștigarea unui rol mai important pe scena politică internațională, iar vizita sa în SUA este un pas important în acest sens, spun experții consultați de ziarul Adevărul.

Analistul politic, Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial și profesor de comunicare politică și de criză la Universitatea din București, spune că unul dintre obiectivele majored pentru Simion este să înțeleagă direcțiile de acțiune ale echipei Trump, cu cine ar putea să construiască legături și care sunt persoanele cheie care pot deschide uși pentru viitoare colaborări.

Sociologul Vladimir Ionaș adaugă o altă dimensiune acestei analize, concentrându-se pe motivațiile politice ale lui George Simion.  Simion vrea să își construiască o imagine de lider al mișcărilor suveraniste din România.

Cât costă biletul la ceremonia de inaugurare a președintelui Trump / Presa americană anunță că au fost scoase la vânzare 220.000 de bilete / Cum au ajuns Ponta, Simion și Neamțu în Statele Unite (G4Media)

Peste 220.000 de bilete au fost distribuite de către Joint Congressional Comittee on Inaugural Ceremonies, un grup bipartizan responsabil cu organizarea evenimentului, a anunțat un oficial de la Casa Albă într-un email transmis vineri congresmanilor, cărora le atrage atenția că cei mai mulți posesori de bilete nu vor putea participa în persoană.

Potrivit informațiilor apărute în presa americană, prețul unui pachet de 2, 4 sau 6 bilete începe de la câteva zeci de mii de dolari și poate sări de un milion de dolari. Aceste bilete le asigură participanților acces la o serie de evenimente, însă condițiile de securitate foarte stricte îi țin departe de liderii importanți prezenți la ceremonia de inaugurare.

Potrivit unor surse de la Washington consultate de G4Media.ro, aceste bilete nu pot fi achiziționate decât de către cetățenii americani, dar ei le pot oferi, contra cost sau gratuit, și altor persoane din afara SUA.

Potrivit surselor G4Media, unii invitați din România au ajuns prin intermediul unor firme private care au achiziționat bilete, alții prin relații personale cu membri sau foști membri ai Congresului. Numeroși extremiști din toată Europa au venit la ceremonia de inaugurare a președintelui Trump pentru a sugera în mod fals că au fost invitați special să asiste.

Important de stabilit în cazul fiecărui participant este cine l-a invitat (cu nume și prenume), în ce calitate, la ce evenimente și în ce zonă. ”Veți vedea că nu au răspunsuri clare. Mulți nu au acces la evenimentele propriu zise, ci la evenimente colaterale. Sunt sute de recepții, baluri, dineuri organizate în aceste zile de firme de lobby, de companii private, diverși magnați, de think-thank-uri etc”, a declarat pentru G4Media.ro un participant la eveniment.

Cine se oferă să fie Elon Musk al României? ZF caută un expert în restructurare organizaţională care să ofere soluţii guvernului pentru a reduce numărul de agenţii, centre şi autorităţi la o treime faţă de 164 cât are în prezent. Numai SGG are 30 de entităţi în subordine, un miniguvern (Ziarul Financiar)

După SGG, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Agriculturii au cele mai multe entităţi în subordine. 

„Nimeni nu contestă nevoia de a avea profesori, personal medical sau din zona de apărare  - poliţie, armată - , dar nu acolo este creşterea masivă. Administraţia publică centrală şi cea locală au crescut necontrolat”, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în resurse umane.

Structura administrativă din România este sufocată de agenţii, instituţii şi regii. Ministerele, care ar trebui să fie motorul principal al guvernării eficiente, sunt însoţite de o reţea stufoasă de entităţi subordonate sau coordonate, fiecare cu buget şi personal separat. 

Actualul guvern este format din 16 ministere, 16 miniştri, care au 75 de secretari de stat, fiecare dintre ei cu cabinetele, consilierii lui, care de cele mai multe ori nu sunt publice. 

Cât de aproape este AUR de suspendarea președintelui Iohannis și cât de fragilă este majoritatea parlamentară a Coaliției (Adevărul) - „Un model de școală precum cel din România nu poate conduce decât la atitudini fanatice și intolerante”. Semnal de alarmă tras de un profesor universitar (HotNews) - Saga manualului românesc – de la cel unic comunist, la cel din 2025, care nu-i învață pe elevi că România e membră UE (Europa Liberă)

Remarcabila ipocrizie a „suveraniștilor" și marea dezamăgire la care se expun (SpotMedia)

Zona extremistă și cea suveranist-eurosceptică din România așteaptă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ca pe un fel de a doua venire a lui Mesia, care să creeze imediat exact lumea ideală din punctul lor de vedere, prin măsuri fulger, indiferent cât de antidemocratice ar fi ele.

Cel mai probabil vor fi în cea mai mare măsură dezamăgiți, consideră jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Ceea ce sigur se va întâmpla, deja se întâmplă, absolut conform cu tipologia lui Donald Trump, este intrarea în epoca minciunii suverane.

Dreptul la libera exprimare devine dreptul de a urla orice minciună, despre orice, pe orice perete virtual la-ndemână. 

În ceea ce privește România, eea ce vedem deocamdată este un dezinteres total (al lui Donald Trump - n.red.) față de Călin Georgescu și tragedia sa electorală.

Experiența lui Dragnea la precedenta inaugurare a lui Trump pare că nu i-a învățat nimic. Victor Ponta se duce cu scrisori la Înaltă Poartă.  

George Simion se dă în SUA personaj de anvergură internațională din fustele dnei Meloni. Toți au cumva speranța că Donald Trump îi va încărca cu energia puterii americane și îi va instala cumva direct la Cotroceni.

Integral pe pagina SpotMedia.

Cât de aproape este AUR de suspendarea președintelui Iohannis și cât de fragilă este majoritatea parlamentară a Coaliției (Adevărul)

Demersul partidelor suveraniste pentru a obține un vot în Parlament privind suspendarea președintelui Klaus Iohannis are șanse să ajungă la o distanță de mai puțin de 15 voturi. Procedura, care are ca scop demiterea președintelui, nu ar fi îndeplinită, dar ar fi un exercițiu de imagine pentru Opoziție. 

În ceea ce privește negocierile pentru obținerea lor, viceliderul AUR de la Camera Deputaților, Alin Coleșa, a punctat pentru „Adevărul” că nu dă șanse obținerii acestora de la UDMR și de la minorități. Este însă de părere că există șanse mari în cazul USR.

Alexandru Palii, investitorul imobiliar conectat la firmele oligarhilor ruși care au devalizat bănci, fonduri de pensii și UPET Târgoviște (Libertatea)

Alexandru Palii este un dezvoltator imobiliar din Iași. Conectat cu investitori ruși, el a construit patru blocuri-turn cu peste 500 de apartamente. Unul dintre ruși a fost asociat cu un oligarh care a devalizat cinci bănci și șapte fonduri de pensii private din Rusia. Originar din Republica Moldova, dezvoltatorul a fost întovărășit și cu rușii care au contribuit la devalizarea UPET Târgoviște, dezvăluie Libertatea.

INTERVIU „Un model de școală precum cel din România nu poate conduce decât la atitudini fanatice și intolerante”. Semnal de alarmă tras de un profesor universitar (HotNews)

„O societate care este încremenită în prejudecăți, în niște scheme de gândire primitive, nu poate să fie o societate viabilă în lumea în care noi trăim acum. Nu poate să fie decât o societate falimentară”, consideră Ovidiu Morar, scriitor, eseist și profesor la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.  

Autor al volumului „O istorie a ateismului”, o lucrare care tratează istoria gândirii critice europene în premieră pentru publicistica românească, Ovidiu Morar spune că societatea actuală trece printr-o mare criză a educației și o mare criză a modelelor. Mai mult, subliniază el, pe fondul unei astfel de crize, o parte a societății tinde să alunece spre extremism.

Citiți interviul pe pagina HotNews.

Saga manualului românesc – de la cel unic comunist, la cel din 2025, care nu-i învață pe elevi că România e membră UE (Europa Liberă)

Elevii de clasa a XI-a din România care învață istorie din manual așteaptă încă intrarea țării în Uniunea Europeană. În carte se spune că negocierile de aderare sunt încă în curs, din 1999. Manualul are 20 de ani, iar România e membră UE de 18. În cărțile de școală, subiecte ca extremismul, Holocaustul sau comunismul sunt tratate succint, arată Europa Liberă.

Ce contează mai mult acum pentru România: credibilitatea guvernului de a rezista şi a aplica măsurile de austeritate – îngheţarea salariilor şi a pensiilor - şi a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB, sau apariţia la Cotroceni a unui preşedinte suveranist/populist cu idei politice noi? Ce s-a discutat la Viena de către cei care împrumută România cu miliarde de euro (Ziarul Financiar)

Dacă anul trecut pe vremea asta, în a doua săptămână din ianuarie, la Forumul Europei Centrale şi de Est de la Viena, dedicat celor mai mari investitori din regiune, adică cei care împrumută statele şi companiile, România era văzută şi chiar admirată pentru creşterea economică şi pentru stabilitatea politică – linia pro-europeană, pro-Bruxelles, pro-NATO, pro-americani comparativ cu alte ţări, acum situaţia s-a schimbat. 

La Forumul din 2025, toată lumea, adică cei care fac analize pe România şi mai ales cei care decid dacă împrumută sau nu România şi la ce dobânzi, întreba ce se întâmplă în România după apariţia în breaking-news, de nicăieri, a lui Călin Georgescu şi venirea în prim-plan a valului suveranist, populist, naţionalist.

Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei şi oficialul român care discută cu investitorii străini care împrumută România cu miliarde şi miliarde de euro, a pus accentul la Viena pe necesarul de credibilitate pe care trebuie să-l aibă guvernul în aplicarea măsurilor de austeritate aprobate – îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi reducerea deficitului bugetar de la 8,6% din PIB anul trecut la 7% în acest an.

Până la urmă dacă România vrea să nu fie aruncată de către agenţiile de rating în categoria “junk”, dacă vrem ca dobânzile cerute de pieţele financiare de investitori şi bănci să nu crească la ceruri (oricum şi nivelul actual al dobânzilor este total nesustenabil), guvernul Ciolacu 2 trebuie să ţină linia austerităţii, pe care a vândut-o pieţelor interne şi externe. 

Să vedem ce va fi din mai încolo, după alegerile prezidenţiale, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Guvernul Ciolacu calcă în străchinile internetului – și democrației (G4Media) - Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu aproape 13 ani (Libertatea) - Premieră pentru capitalul românesc: patru mari constructori, cu afaceri de 5,2 mld. lei în 2023, s-au asociat pentru a participa împreună la licitaţiile de 6 mld. lei pentru spitalele regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca (Ziarul Financiar)

„Va crește valul extremist. Opriți-vă odată!”. Reacţia Elenei Lasconi după ce Guvernul a limitat timpul de votare în diaspora (Adevărul)

Guvernul a stabilit ca votul în diaspora să se desfășoare timp de trei zile, secțiile de vot urmând să se închidă în data de 4 mai, la ora 21:00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum.

Elena Lasconi, președinta USR, afirmă că decizia Guvernului Ciolacu de a limita timpul de votare pentru românii din străinătate este „o discriminare” şi „o încălcare gravă a dreptului de a vota”.

„Știm că, la ultimele alegeri, Ciolacu a primit foarte puține voturi din diaspora. Asta e clar o măsura împotriva votanților din străinătate și a opțiunilor lor”, a mai spus Elena Lasconi.

Președinta USR cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.

 

Guvernul Ciolacu calcă în străchinile internetului – și democrației (G4Media)

Guvernul s-a repezit să adopte cadrul legislativ pentru alegerile din mai, fiind şi aşa întârziat cu decizia şi într-o groapă de credibilitate faţă de partenerii occidentali, care au pus România în semi-carantină diplomatică până când Bucureştiul va putea explica limpede ce s-a petrecut în noiembrie. Totul s-a făcut prin ordonanţă de urgenţă, fără consultări, fără transparenţă decizională, fără nimic.

Serviciile şi consultanţii politici au uitat să-i explice lui Ciolacu că statele UE nu au competenţă să amendeze marile reţele sociale (VLOPs) la acest nivel de severitate. O poate face doar Comisia UE, conform regulamentului DSA (Digital Service Act). 

Mai grav, cei din spatele lui l-au pus pe Ciolacu să ştampileze o extindere orwelliană a definiţiei campaniei politice, astfel încât orice postare a unui cetăţean privat pe Facebook ce pare că merge în sensul unui candidat (de exemplu, îi pune poza) e încadrată drept campanie şi supusă regulilor drastice de finanţare şi sancţionare legală, mai dure în România decât în alte state. La revedere libertate de exprimare, bine ai venit cenzură prin descurajare de tip sovietic: legi draconice dar vagi, urmate de aplicare arbitrară şi selectivă.

 

Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu aproape 13 ani (Libertatea)

Partidele cu un discurs anti-UE, unele dintre ele susținătoare ale lui Călin Georgescu, pregătesc primul demers de suspendare a unui președinte al României, la aproape 13 ani de la ultimul experiment. Contestatarii lui Klaus Iohannis ar putea reuși doar să ridice problema în Parlament, pentru că au numărul necesar de semnături pentru acest demers, însă nu suficiente pentru a trece și suspendarea.

POT, AUR și SOS sunt departe de cele 234 de voturi necesare pentru suspendare, iar USR nu e gata de susținerea unui demers al partidelor pe care le consideră extremiste, fiind cu băgare de seamă, după eroarea din 2021, când s-a asociat cu AUR pentru a-l demite pe Florin Cîțu. Așadar, toată tevatura cu suspendarea lui Klaus Iohannis, un președinte absent, e mai degrabă electorală, fără finalitate.

Ultima procedură de suspendare a avut loc în 2012, când Uniunea Social Liberală, în frunte cu liderii săi, Victor Ponta și Crin Antonescu, au dus o ofensivă, în epocă considerată „puci” sau „lovitură de stat”, pentru a schimba șefii de instituții, totul cu scopul final de a-l trimite acasă pe Traian Băsescu, președintele României care se opunea USL, reamintește jurnalistul Radu Eremia.

 Premieră pentru capitalul românesc: patru mari constructori, cu afaceri de 5,2 mld. lei în 2023, s-au asociat pentru a participa împreună la licitaţiile de 6 mld. lei pentru spitalele regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca (Ziarul Financiar)

Bog’Art, Construcţii Erbaşu, CON-A şi Concelex sunt cele patru companii de construcţii cu capital autohton.

„Este o decizie bună ca noi, firmele româneşti, să ne asociem pentru a face o ofertă bună pentru lucrările mari din România. Banii rămân şi se investesc tot aici!“, , a spus pentru ZF Mircea Bulboacă, acţionar la compania de con­strucţii CON-A.

Asocierea formată din cele patru mari firme  româ­neşti, cu Construcţii Erbaşu lider, a câştigat deja licitaţia pentru spitalul regional de la Craiova (peste 800 de paturi) şi urmează să fie semnat contractul, estimat la 1,87 mld. de lei.  Mai mult, asocierea celor patru  mari constructori, alături de Conest, a fost  desemnată câştigătoare şi la licitaţia pentru spitalul din Iaşi (circa 1,78 mld. lei  fară TVA), care a fost însă contestată de grupul turc CCN. La Cluj-Napoca încă nu a fost desemnat un câştigător. 

Cum se vor desfășura alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. TikTok, Facebook ori Google riscă amenzi uriașe dacă nu elimină conținutul ilegal în 5 ore de la notificarea AEP (HotNews) - AEP a virat 22 de milioane de lei partidelor. SOS și POT, mufate la fondurile publice. AUR ia mai mult ca PNL (Libertatea) - Pe ce aruncă România un munte de bani, iar apoi îi taxează la sânge pe oameni. Soluțiile economiștilor: „Așa am obține 50 de miliarde” (Adevărul)

Opinie: De ce se află România pe lista lui Patrușev? (DW)

Rusia pune România pe lista prietenilor săi din UE și NATO: state care profită de banii, securitatea și bunăvoința Occidentului și care privesc spre Est, ca și cum n-au înțeles nimic din istoria ultimilor o sută de ani, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Bine cunoscut la București, mai ales după vizita sa din 2013 în România, Nikolai Patrușev, consilier și vechi coleg KGB al președintelui rus a explicat într-un interviu preluat de Agenția rusă Tass care sunt condițiile păcii în viziunea Moscovei și care e linia de falie din Uniunea Europeană: „conducerea UE a pierdut de mult dreptul de a vorbi în numele multora dintre membrii săi, precum Ungaria, Slovacia, Austria, România şi alte câteva ţări europene interesate de stabilitatea în Europa şi de adoptarea unei poziţii echilibrate faţă de Rusia”. Enumerarea statelor care oscilează între Moscova și Bruxelles a fost făcută nu doar pentru a demonstra slăbiciunea Occidentului, care pierde teren în fața propriilor extremiști și populiști, ci și pentru a arăta care e viitorul. 

Dincolo de jocul electoral și manipularea permanentă există și alte rețele care lucrează din România pentru Rusia: în primul an de la invazia Rusiei în Ucraina, statul român le-a dat firmelor rusești contracte care au depășit un miliard de euro. Au beneficiat mai ales firmele oligarhului Deripaska și compania Lukoil, furnizori strategici ai armatei ruse. Sunt, însă, și întreprinderi mai mici care continuă să primească contracte de stat, direct sau prin intermediari, iar la umbra lor se dezvoltă politici și politicieni care vor să schimbe macazul, nervoși că Bruxelles-ul impune standarde și controale, dar fericiți cumva că Justiția autohtonă nu funcționează în defavoarea lor.

După ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor, rețelele sociale au fost inundate de susținătorii lui care nu s-au mai ferit să vorbească despre simpatiile lor față de Putin. Între timp, Georgescu își lărgește spațiul virtual, dar statul nu face nimic pentru a elucida ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie 2024, când a avut loc primul tur: nu există nicio comisie parlamentară care să analizeze intervenția rusă în alegerile autohtone, așa cum au arătat serviciile secrete și nicio anchetă juridică împotriva lui Georgescu.

Cum se vor desfășura alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. TikTok, Facebook ori Google riscă amenzi uriașe dacă nu elimină conținutul ilegal în 5 ore de la notificarea AEP (HotNews)

După anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, Guvernul pregătește măsuri dure privind soluționarea plângerilor legate de campania electorală pe marile rețele online la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Toate plângerile vor fi soluționate de Biroul Electoral Central, deciziile se vor comunica de îndată Autorității Electorale Permanente (AEP), care le va transmite marilor platforme online, care vor avea un termen de 5 ore pentru a elimina conținutul ilegal, în caz contrar riscând amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri.

Informațiile apar în proiectul de ordonanță de urgență cu măsurile privind organizarea alegerilor prezindențiale și parțiale din data de 4 mai 2025, document consultat de HotNews.ro. În 4 mai va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, iar în 18 mai, turul al doilea.

Proiectul de OUG se află în analiză pe agenda ședinței de joi, 16 ianuarie, de la Palatul Victoria.

AEP a virat 22 de milioane de lei partidelor. SOS și POT, mufate la fondurile publice. AUR ia mai mult ca PNL (Libertatea)

Conform datelor publicate pe una din secțiunile Autorității Electorale Permanente, la finalul săptămânii trecute a avut loc prima virare a banilor pentru partide, sume date în baza bugetului de anul trecut, în condițiile în care în prezent Coaliția nu a trecut bugetul pe 2025. Opt partide au primit bani de la stat, acestea fiind fonduri în baza rezultatelor la parlamentare și la ultimele locale.

Mai precis, banii sunt dați în proporție de 75% din suma totală în baza rezultatelor la parlamentare (adică procentul obținut, cu condiția trecerii pragului pentru legislativ) și 25% în baza rezultatelor la locale (peste 50 de consilieri județeni sau generali).

281 de milioane ar trebui să meargă la partide în 2025, a calculat Libertatea. 

Anul trecut partidele au primit 375 de milioane din bani publici.

EXCLUSIV Pe ce aruncă România un munte de bani, iar apoi îi taxează la sânge pe oameni. Soluțiile economiștilor: „Așa am obține 50 de miliarde” (Adevărul)

România are cel mai mare deficit și cea mai mare inflație din UE, dar și printre cele mai mari taxe pe muncă. Experții consultați de „Adevărul” cred că înainte de a taxa excesiv populația și firmele, statul ar trebui să facă economii, iar o reorganizarea administrativă ar aduce zeci de miliarde la buget.

Ziarul a discutat pe această temă cu doi economiști, profesorul universitar Cristian Păun și analistul Adrian Negrescu, dar și cu analistul politic Cristian Pîrvulescu. Primii doi explică beneficiile unei reorganizări administrative ce ar însemna reducerea numărului localităților și implicit a cheltuilelor, în timă ce Cristian Pîrvulescu se referă la detalii mai degrabă tehnice și arată cum pe ce model ar putea fi făcută această reorganizare.