Rezultate alegeri parlamentare. Harta pe județe (Europa Liberă) - „Tătucul care rezolvă totul” vs. Constituția: ce ar trebui să caute românii la un președinte și la ce e bun sistemul actual (Panorama)

Presa dedică spații ample alegerilor parlamentare.

HotNews.ro prezintă rezultatele alegerilor parlamentare 2024. BEC a numărat voturile din peste 99% dintre secții. În viitorul parlament vor fi șapte partide: E vorba despre PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT.

În Diaspora, AUR, SOS și POT au împreună peste 50% dintre voturi.

Partidele care nu vor fi trecut pragul electoral adună în acest moment circa 10% din voturi, iar acestea vor fi redistribuite, proporțional cu scorul înregistrat, partidelor care vor obține peste 5%.

Ziarul  Financiar observă că partidele nu au reuşit deloc să convingă tinerii să iasă la vot. S-a înregistrat ieri o prezenţă de doar 7% la tinerii 18-24 ani, faţă de peste 60% la peste 45 de ani. Votul a început bine, dar s-a înmuiat spre seară, ajungând la numai 9,4 mil, adica 52%. O problemă a fost Bucureştiul, un fief al PNL şi USR, care a ieşit la vot mult prea puţin faţă de estimări.

În Libertatea despre starea PNL, la cald. Prăbușirea nu a putut fi oprită de mitul Bolojan. Cel mai prost rezultat din ultimii 20 de ani

Alegerile din 2024 aduc PNL înjumătățirea numărului de mandate, primele estimări fiind că în urma rezultatului de duminică vor obține în jur de 60 de mandate, la un rezultat de 12-13%, un rezultat la care se așteaptă la finalul numărării voturilor. Este cel mai mare eșec al liberalilor din ultimele două decenii.

De rezultatele alegeri parlamentare se ocupă și Europa Liberă, care publică harta pe județe.

Aflăm astfel că PSD a câștigat alegerile parlamentare în 25 de județe.

PNL a triumfat în șase județe (Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Teleorman, Ilfov), AUR în trei Constanța, Suceava și Arad), USR în două județe (Timiș, Brașov) , plus municipiul București. UDMR a câștigat în cinci județe (Covasna, Harghita, Mureș, Sălaj, Satu Mare).

Alegeri în România: PSD, lider în umbra dreptei radicale, este titlul cu care își deschide ediția în limba română pagina DW.

”România schimbă ora la conservatorism” prin apariția unui pol suveranist de dreapta în Parlament.

Principalul partid de guvernământ din coaliția de la București, PSD, rămâne în frunte.

În zona observatorilor politici de la București circulă mai multe ipoteze legate de eventualele formule guvernamentale, dar toate sunt speculații, cât timp nu se cunoaște rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale, de duminica ce vine.

Analistul politic Mihnea Dumitru a declarat pentru DW ca este ”un vot puternic urban, dar un urban modificat, stricat de sărăcie și suveranism”.

Apariția unui pol suveranist constituit din mai multe grupări populiste de dreapta nu se explică doar prin manipulările externe, adaugă analistul politic: ”Se adunaseră prea multe: pandemia, costurile la energie, inflația și dezamăgirea în clasa politică, percepția de corupție și tot ce se mai putea imputa guvernelor PSD și PNL. Pe partea progresistă nu pare să avem nimic”. În fine, AUR, SOS și POT sunt percepute ca formațiuni noi, astfel că nu au fost chemate de electorat la decont. Prin urmare, constată Mihnea Dumitru, ”România schimbă ora la conservatorism. Puterea unei democrații se vede din opoziție, mai degrabă decât de la putere. În oricare variantă actuală, opoziția este dezamăgitoare, ceea ce e trist și distruge încrederea în viitor”.

Iar pe pagina Panorama puteți citi despre „Tătucul care rezolvă totul” vs. Constituția: ce ar trebui să caute românii la un președinte și la ce e bun sistemul actual.

Președintele țării împarte puterea executivă cu Guvernul.

Fiindcă e ales prin vot direct de către cetățeni, președintele are o legitimitate politică importantă și atribuții în domeniile care țin de politică externă, apărare, mediere, promulgarea legilor și reprezentare.

În cartea „Ce vrem de la președintele țării ”, politologul Cristian Preda subliniază că primul articol din Constituție despre președinte îl numește un reprezentant al țării. Ca să-ți reprezinți țara, trebuie să o și știi: președintele „trebuie să plece urechea la societatea de azi, să știe cum trăiește un țăran sau studentul cazat într-un cămin”. Preda spune și că președintele ar trebui să se asigure că niciun drept individual nu e călcat în picioare, iar pentru asta ar trebui să se consulte măcar o dată pe lună cu Avocatul Poporului.

În ceea ce privește politica externă, președintele ar trebui să facă toate eforturile diplomatice ca România să își îndeplinească cele mai importante obiective imediate: după aderarea completă la Schengen, următoarele obiective ar fi când să trecem la euro, dar și admiterea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În opinia lui Răzvan Petri, specialist în științe politice, masterand în Politici Publice la University College London și cofondatorul paginii Politică la minut, ar trebui să ne uităm și la cât de loial este un președinte conceptului de democrație, dar și cât de integru este, având în vedere puterile sale sporite când vine vorba de apărare și capacitatea de a-și extinde atribuțiile.

„Președintele are putere în zona de securitate națională și numește șefii serviciilor. E cel mai bine informat om din stat, e președintele CSAT. Și poate să-și extindă foarte mult atribuțiile, prin Strategia Națională de Apărare a Țării. Dacă incluzi acolo domenii precum educație, mediu, corupție, dintr-o dată, serviciile secrete și instituțiile de forță au motiv să se implice în acele domenii”, explică el.

China și Rusia destabilizează alegerile? CCR ajută haosul? (DW) - Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime” (Libertatea)

O decizie controversată a CCR și un raport CSAT au aruncat în aer societatea, alegătorii fiind chemați duminică la urne pentru a decide componența viitorului parlament.

Rezultatul primului tur de scrutin prezidențial e pus sub semnul întrebării, în timp ce a început procesul de renumărare a voturilor, unul care trebuie încheiat până duminică seara.

CSAT cere, de asemenea, instituțiilor abilitate să verifice legalitatea candidaturii lui Călin Georgescu și să ia o decizie în privința acesteia.

Președintele și instituțiile civile și militare din România au fost total nepregătite și superficiale în ce privește alegerile din acest an, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Au existat exemple concrete de interferență în procesul electoral din Moldova, au fost exemple și în alte țări, inclusiv SUA, Germania și Franța.

Autoritățile din România n-au reacționat, iar liderii politici au uitat sau au vrut să uite că țara noastră e vizată de Rusia, care urmărește să o destabilizeze și se pare că a și reușit.

Următoarele zile vor fi decisive, iar finalul e greu de prevăzut, dar trebuie spus că procesul electoral din România a fost compromis.

În loc ca alegerile să crească încrederea în democrație și instituțiile ei, acestea vor fi grav afectate și, cel mai probabil, vor exista consecințe politice, sociale și economice.

România se îndreaptă spre o zonă întunecată, cu un viitor nesigur, într-un context internațional extrem de complicat.

China și Rusia au jucat tare atât în campania electorală, cât și în timpul votului, sugerează Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). E de neînțeles însă cum de serviciile secrete au anunțat atât de târziu decidenții politici asupra imixtiunilor străine în țară. Cine răspunde pentru această întârziere în raportarea implicării Moscovei și Beijingului în defavoarea ecuației democratice? 

CSAT a acuzat compania chineză care deține TikTok de dublu limbaj pornind de la faptul că, deși a asigurat autoritățile române că aplică legislația electorală autohtonă, rețeaua TikTok doar l-a favorizat pe candidatul extremist Călin Georgescu. Oare directorul SRI a explicat în CSAT de ce nu a oprit acest derapaj?  

Și pentru ca bulgărele destabilizării să fie și mai mare, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis renumărarea tuturor voturilor exprimate, adică 9,4 milioane, fără să ofere o motivație clară.

Prezidențiabilul Cristian Terheș, fost PSD, fost AUR, a reclamat la CCR că în două secții voturile lui Ludovic Orban ar fi fost contabilizate la Elena Lasconi și că aceasta ar fi beneficiat de campanie electorală în ziua votului. Nu e clar dacă, așa cum precizează legea, a venit și cu probele necesare, dar poate că cei nouă judecători nici nu aveau nevoie de probe, ci doar de un pretext pentru a ajunge la renumărare. În folosul cui? Cine poate fi beneficiarul acestei proceduri? Doar Marcel Ciolacu, liderul PSD, care ar putea recupera diferența mică față de Elena Lasconi? Sau e vorba despre beneficiari mai mari ai confuziei generale din România? Conștienți sau nu, judecătorii Curții sprijină experimentul rusesc din România, consideră jurnalista DW Sabina Fati.

Călin Georgescu, un candidat prorus, ultranaționalist, apărut parcă de nicăieri pentru mulți dintre români, a reușit să obțină peste două milioane de voturi, fără ca sondajele să-l „vadă”. Experții consultați de Libertatea susțin că rezultatele alegerilor spun multe despre poporul român.

O mare parte dintre români nu au știut până zilele trecute cine este Călin Georgescu, ce declarații a mai făcut sau ce promisiuni cuprinde programul său din campania electorală, iar acesta este efectul „bulelor informaționale”. Mai exact, fiecare dintre noi trăim  „în propria noastră realitate, izolați de celelalte realități alternative, în micul nostru bubble din social media”, spune Robert Santa, cercetător-șef Rethink. Dar asta nu înseamnă că nu există și alte realități, iar noi „putem fi complet izolați de sfera societății”.

Votul pentru Călin Georgescu este și un manifest antisistem, răspuns al unei crize de încredere în instituțiile tradiționale: mass-media, politică, educație.

Și emoțiile au jucat un rol esențial în rezultatele surprinzătoare de la alegeri.

„Suntem furioși, nu avem încredere în nimeni, avem nevoie să fim salvați și am ales extrema. Nu e de mirare. Suntem un popor rănit”, explică consultantul în dezvoltare personală Mirela Husaru.

Am ajuns în punctul în care ura pentru actualii lideri a fost mai presus de grija de a nu cădea într-o extremă.

Ce vor/pot face partidele pro-europene pentru a opri ascensiunea celor suveraniste? Teoria „cordonului sanitar” (Europa Liberă) - Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie (Libertatea) - Avertisment de la unul dintre cei mai importanți oameni din Banca Națională după victoria lui Călin Georgescu în primul tur: „Și dacă, pe bună dreptate, ești frustrat, nu îți dai foc la casă. Românii au de ales între democrație și dictatură” (HotNews)

Curtea Constituțională va dezbate joi la ora 11 cele două contestații depuse de Christian Terheș și de Sebastian Popescu, amândoi candidați în primul tur. Cei doi solicită anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Tot pentru joi, președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT.

”Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Ne îndreptăm către o catastrofă dacă judecătorii CCR vor decide joi anularea primului tur. Dacă se ajunge aici și dacă se merge chiar mai departe, la eliminarea lui Călin Georgescu din cursă ar fi o eroare și mai mare, avertizează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Anularea alegerilor și eventual scoaterea lui Georgescu din competiție ar alimenta conspirațiile tuturor ”suveraniștilor” și partidelor ”anti-sistem” cu trei zile înainte de alegerile parlamentare. Ar arunca România în aer cu consecințe dramatice câteva zile mai târziu, la vot. Partidele mari riscă să fie spulberate de un masiv vot de blam. Bonus, luați în calcul serios proteste de stradă organizate de ambele tabere (anti și pro europene), risc real de confruntări, de tulburări sociale grave, pe scurt risc major de instabilitate politică și socială.

Miza parlamentarelor este uriașă pentru că ponderea partidelor suveraniste poate ajunge chiar și la 37% și va influența inclusiv turul al doilea al prezidențialelor. Strategia pentru contrarea acestui risc și formarea unui majorități pro-europene este subiectul la ordinea zilei pentru partide.

Dacă PNL a spus clar că o va sprijini pe Lasconi, PSD declară că va lua o decizie după alegerile parlamentare.

Surse din PSD spun pentru Europa Liberă că partidul amână un apel în sensul acesta pentru că îi „este teamă ca electoratul PSD să nu înțeleagă că trebuie să voteze cu USR”.

Pe de altă parte, PSD are de gând să-i pună Elenei Lasconi câteva condiții. Una dintre acestea ar putea fi aceea ca „PSD să facă parte dintr-o alianță” care să dea majoritatea parlamentară și guvernul, spune sursa menționată.

Majoritatea partidelor mici, PMP, Forța Dreptei, REPER sau DREPT, care nu au candidați la prezidențiale, ca și Mircea Geoană – candidat independent ieșit din cursă cu un scor de doar 6,31% – și-au declarat sprijinul pentru Elena Lasconi în turul al doilea.

Dacă aceste partide nu ating pragul de 5% pentru intrarea în Parlament, atunci voturile lor se redistribuie către celelalte partide, proporțional cu rezultatul obținut de acestea. Deci, există riscul ca voturile lor să meargă într-o proporție și spre partidele suveraniste.

Reprezentanți ai Partidul Oamenilor Tineri (POT), care l-a susținut pe Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, au anunțat recent că formațiunea politică va participa la alegerile parlamentare programate pe 1 decembrie. 

POT a depus liste în aproape toate județele României. Noul val de politicieni propuși pentru Parlamentul României vine cu o meteahnă veche: politica văzută ca afacere de familie. Pe liste regăsim soți care își împart candidatura fie în același județ, fie unul într-o circumscripție, celălalt în alta, arată Libertatea.  

Candidații îl promovează masiv pe Călin Georgescu și mai puțin ceea ce fac ei. Partidul este condus de o fostă deputată AUR, Anamaria Gavrilă, care și-a dat demisia din Alianța pentru Unirea Românilor în august 2021.

Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale, spune că nu e vremea eufemismelor: „Am zero întelegere pentru cei care l-au votat pe C. Georgescu știind bine consecințele politice și economice, numai așa, ca să se răcorească”. Lazea a discutat pentru HotNews.ro despre între ce crede el că are de ales România.

Într-o țară cu probleme economice, în care oamenii au justificări reale pentru nemulțumirile lor, există însă responsabilitatea cetățeanului în fața acestor alegeri, argumentează Lazea.

Economistul șef al BNR susține că politicienii care propagă idei radicale, care neagă democrația, se bazează pe premiza că oamenii nu percep că viața lor de zi cu zi va fi afectată. 

România, fără busolă. Președintele, absent după turul 1. „Ca să aibă o opinie, ar trebui să admită că este principalul vinovat”  (Adevărul) - De ce este Călin Georgescu un produs pur de sistem și nu un candidat anti-sistem (G4Media) - Cine este soția lui Călin Georgescu, posibilă „primă doamnă” a României (Economedia) - 

Rezultatul înregistrat după turul 1 al alegerilor prezidențiale 2024 pune România într-o situație fără precedent. Politicienii încep să vorbească, timid, de greșelile comise și prea puțin de soluții. Președintele, „omul care trebuie să răspundă la foarte multe întrebări”, continuă să tacă.  

Klaus Iohannis, „chiriaș” la Cotroceni timp de două mandate, nu a avut niciun fel de reacție privitoare la pericolul care-i paște pe români odată cu ascensiunea absolut neprevăzută a candidatului pro-rus Călin Georgescu. 

De ce tace Klaus Iohannis?   

„Klaus Iohannis, ca să aibă o opinie, ar trebui să admită că este principalul vinovat pentru situația care s-a creat duminică. Domnia sa a creat premisele pentru ca România să fie aproape neguvernabilă și ca unul dintre inamicii orientării euroatlantice să fie pe primul loc în turul 1 al Alegerilor Prezidențiale”, spune politologul Ioan Stanomir, profesor al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București. 

Obligația de a vedea curentele din societate era a președintelui, iar lucrurile puteau fi anticipate, având în vedere mijloacele președintelui, explică politologul în ziarul Adevărul. 

Ineficiența guvernării, care ne-a transformat în campionii Europei la creșterea prețurilor și inflație, și calitatea leadership-ului sunt de asemenea printre greșelile comise de politicieni, menționează specialistul.

Pentru a-l învinge pe Călin Georgescu, Elena Lasconi are nevoie de voturile alegătorilor partidelor rămase fără participanți în cursa prezidențială.

„Situația este delicată și chestiunea trebuie tratată cu foarte mare grijă și cu prudență. Elena Lasconi nu are niciun interes să ostilizeze electoratul PSD. Pentru că dacă electoratul PSD trece decisiv în tabăra lui Călin Georgescu acesta poate deveni președinte. Datoria Elenei Lasconi este să conteze pe o platformă cât mai largă”, spune Stanomir.

Fiecare român să se gândească foarte bine la sensul acțiunii sale individuale, „ce poate face ca om”. 

TikTok interzice plata pentru campanii electorale. Zeci de influenceri din România au derulat pe TikTok, de la începutul lunii noiembrie, o campanie de îndemn la vot pentru un „candidat ideal la prezidențiale”. Acesta nu a fost numit, dar a fost descris sub un hashtag comun #echilibrușiverticalitate.

Contactat de reporterii HotNews, directorul de campanie al lui Călin Georgescu, Radu Pally, a declarat: „nu avem nicio legătură cu acest hashtag #echilibrușiverticalitate”.

Influencerul Marius Cătălin are peste 814.000 de urmăritori pe TikTok și face, în general, conținut cu provocări și videoclipuri despre mașini. Videoclipul lui era marcat ca fiind „parteneriat plătit”, iar în descriere se regăsesc „#echilibrușiverticalitate” și „#prezidențiale2024”.

Marius Cătălin a explicat pentru HotNews că este vorba despre o campanie plătită care a fost făcută pe aplicația Fame Up ca un anunț, însă nu a fost atribuită unui utilizator, nume de candidat sau de partid. 

Fame Up este o aplicație care conectează creatorii de conținut cu branduri care propun diferite colaborări.

Creatorul de conținut a spus că a existat un script trimis împreună cu oferta de colaborare, din care „influencerul alege ceea ce vrea să spună din acel script pentru că așa funcționează orice campanie”. 

Influencerii erau plătiți pentru aceste videoclipuri în funcție de numărul de urmăritori pe care îl au. Banii erau intermediați de Fame Up, adică cei care au făcut campania primeau în portofelul lor virtual din aplicație, o sumă de bani, fără să știe cine este sursa. Sumele de bani le primeau în ofertă în funcție de numărul de urmăritori pe care îi au pe social media.

Tot parcursul profesional și istoricul personal al candidatului așa zis independent Călin Georgescu (62 de ani) indică un produs de sistem pur-sânge, nu un candidat anti-sistem cum încearcă să se prezinte pe  rețelele sociale, în special pe Tik Tok.

G4Media.ro a făcut un inventar al celor mai relevante informații despre Călin Georgescu și legăturile sale cu sistemul de putere al statului român. Informațiile indică un om a cărui carieră se identifică și cu structurile lui de putere de dinainte de 1989.

Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, candidatul plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, e o fostă economistă care a virat înspre afaceri cu terapii „alternative”. Soția candidatului pro-rus, antisemit, cu discurs legionar și anti-Occident, e la rândul său un personaj controversat. Se prezintă acum ca fiind „educator naturopat” și vinde cursuri pe internet, vorbește despre alimentație și sănătate, deși nu e medic și promovează “terapii” fără susținere științifică și mesaje  anti-vaccin, cu potențial periculos.

Integral pe pagina Economedia.

Marile lecții ale alegerilor prezidențiale: analfabetismul funcțional, TikTok și misticismul religios au produs un cocktail fatal (Libertatea) - Cine va adjudeca finala Lasconi - Georgescu? Pivotul Bolojan (SpotMedia) - Demonstrație împotriva lui Călin Georgescu în București. Manifestanți: „Iubirea de ţară nu e legionară!” (Europa Liberă)
 

Alegerile prezidențiale din 2024, cu un Klaus Iohannis infatuat, cu un Marcel Ciolacu care a crezut că își poate alege adversarul și cu un Nicolae Ciucă care a crezut că mecanismul de partid îl duce automat în turul al doilea, în ciuda guvernării împotriva firii cu PSD, au produs mai multe șocuri.

Călin Georgescu, un cvasi-necunoscut dar mereu „premier din umbră” de 10-15 ani în colțișorul său de internet, a câștigat primul tur al alegerilor, cu peste 22% din sufragii, în vreme ce votul util a propulsat-o pe Elena Lasconi în turul al doilea.

Finala va fi Kamala Valerica Lasconi vs Donald Kremlin Georgescu, scrie jurnalistul Daniel ionașcu în Libertatea. Să sperăm că deznodământul nu va fi ca în Statele Unite…

Tot legat de SUA, acolo a fost un masiv vot de blam contra sistemului. La fel este și aici, dar doar parțial, asezonat cu condimente locale, respectiv manele și misticism religios, cu băi în apă înghețată pe modelul Putin și altoit cu ignoranță crasă.

Rata de analfabetism funcțional este de 40% în România, iar voturile cumulate pentru Călin Georgescu, Gerge Simion și Cristian Terheș sunt pe la 37%. Acesta este eșecul total al României Educate, care s-a transformat în servilism, strategii și discursuri sforăitoare, fără a vedea exact ce preocupări și ce nevoi au tinerii. Lumea s-a mobilizat împotriva afacerii Ciolacu-Simion, dar a scăpat din vedere un întreg șuvoi subteran de nemulțumire și analfabetism.

Nu e vreme pentru lamentații și reglări de conturi, peste numai 6 zile românii vor vota ceva chiar mai important decât președintele, adică parlamentul, care va genera majoritatea și guvernarea. Apoi va veni turul al doilea al prezidențialelor.

Cum se va repercuta scorul de duminică în alegerile parlamentare?

Curentul suveranist va ajunge la cel puțin o treime din parlament, la asta trebuie să ne așteptăm. 

USR va beneficia de un bonus al accederii dnei Lasconi în turul al doilea, dar și de o reacție de spaimă la ascensiunea suveraniștilor. Ar putea marca între 16 și 20%.

În mod paradoxal, PNL are o șansă să mai recupereze ceva pentru că are deja pregătit un lider care să preia partidul. Dl Bolojan nu este doar o încropeală de criză, ci o soluție de reconstrucție credibilă și solidă, îndelung ratată din cauza țâfnelor lui Klaus Iohannis. O soluție care poate genera mobilizare.

Dacă Elena Lasconi și Ilie Bolojan vor forma un tandem oficial președinte-premier, este posibil că scorul celor două partide să crească. Cu tot cu UDMR, care nu poate fi alături de AUR și SOS, pot proiecta un început de majoritate de guvernare.

PSD, năucit de o înfrângere la care nu se aștepta, poate avea două tipuri de reacții la parlamentare: ori o mobilizare cu toată adrenalina disperării pierderii puterii, ori prăbușirea totală.

Finala prezidențială se anunță extrem de complicată și e departe de a fi adjudecată, mai scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, a stat de vorbă cu DW despre turul al doilea al prezidențialelor și scrutinul parlamentar de la finele acestei săptămâni.

"Avem o problemă cu această societate misogină și mi-e temă că foarte mulți oameni nu vor dori să voteze o femeie. Speranța este că, lăsându-l liber pe Călin Georgescu și aducându-l în fața tuturor, să fie mai ușor să vedem cine este. Au început să apară în spațiul public poziționări aberante: că ar fi neadevărat că omul ar fi ajuns pe lună, că operația de cezariană taie firul divin, programul lui economic e cu Dumnezeu înainte etc. Lăsat să vorbească, sper să pățească la fel ca Mircea Geoană, adică să-și taie singur craca, arătând că are limitări importante". 

Ce e cel mai complicat în această competiție care mai are două hopuri mari?

"În primul rând misoginismul structural, apoi nici Elena Lasconi nu e foarte bine pregătită, dar față de Călin Georgescu măcar este onestă și integră, chiar dacă lipsa culturii politice se vede. Mi-e teamă și de alegerile parlamentare, mai ales că președinții PSD și PNL și-au dat demisia sau sunt pe cale să o facă. Cele două partide mari s-ar putea să fie în degringoladă, iar dacă domnul Georgescu se va așeza în fruntea AUR și SOS și va cere o susținere puternică din Parlament, s-ar putea să ne trezim după alegerile legislative că avem pe primul loc o forță extremistă. Mai e întrebarea cine ia puterea în PSD, fiindcă și acolo sunt extremiști gata să dea mâna cu AUR. Vor spune că fac și ei ce au făcut austriecii, olandezii, italienii".

O manifestație spontană a început luni seară în Piața Universității din București împotriva candidatului independent Călin Georgescu, după ce acesta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie.

Câteva sute de persoane au mers luni seară în Piața Universității din București, în fața Teatrului Național.

Un incident a avut loc în timpul manifestației, atunci când un bărbat a venit cu o biblie în fața manifestanților, iar aceștia l-au huiduit. Atunci când jandarmii au încercat să-l scoată de acolo, acesta a început să fugă pe carosabil, printre mașini, și a fost imobilizat.

Jandarmeria Română a transmis ulterior, printr-un comunicat, citat de Europa Liberă, că bărbatul a încercat să-i provoace pe manifestanți.

Rusia și marfa (tuturor) clienților. Oferta pentru România (CursDeGuvernare) - Explicația AUR pentru „șocul” Georgescu:  tehnologie performantă de boți și troli pe TikTok, folosită întâi de Șoșoacă și care a ajuns apoi la Călin Georgescu (HotNews) - Lasconi, de la agonie la extaz si invers. Cum s-au văzut de la USR rezultatele alegerilor (Adevărul)

Va dura mult timp până să înțelegem ce s-a petrecut la primul tur al prezidențialelor, dar după câteva ore de șoc putem face o listă de lucruri strict factuale:

Tehnic:

1, Cu 30 de zile înante de alegeri, candidatul Călin Georgescu era creditat în sondaje cu 5-6% din opțiunile electorale. Cu 2 zile înainte de alegeri e creditat cu 8%.

La alegeri ia de trei ori mai mult și ocupă masa turului 2.

2, Oferta electorală concretă a lui Cătălin Georgescu Nu e doar naționalistă: ci e radical anti-occidentală și violent pro-rusească.

3, Nu există capacitate de penetrare a unui mesaj cu atâta eficiență electorală în atât de puțin timp decât dacă are în spate două lucruri: al doilea sunt banii, iar primul este competența/expertiza de-a folosi mesajele la impact maxim.

Nu Tik-Tok (rețeaua chinezească pe care occidentul nu reușește să o scoată nici din instituțiile oficiale) l-a adus pe cai mari pe Călin Georgescu, ci știința pură din spatele folosirii raportului dintre rețelele sociale și reacțiile umane  naturale.

Politic:

1, De 4 ani de zile, există sentimentul că România nu are pur și simplu Opoziție. Pentru că nici nu a avut:

PSD-PNL s-a comportat ca un partid monolit – lipsit de orice ideologie sau adresabilitate socială – fără absolut nicio formulă realistă de-a-l zdruncina – aflat într-o postură de putere discreționară și în guvern, și în parlament, și față de opoziție, și față de administrațiile locale.

Avantajul unei democrații e că, atunci când Puterea politică dă greș față de politici și promisiuni, o poți schimba prin vot. Până duminică seară acest sentiment dispăruse: pe oricine ai fi respins prin vot, oricum ajungea la putere.

Articolul integral, semnat de jurnalistul Cristian Grosu, este pe pagina CursDeGuvernare.

Clasarea monstrului politic Călin Georgescu pe locul 1 al prezidențialelor e cea mai mare breșă de securitate națională din istoria recentă. Un epic fail al marilor actori politici, instituționali și mediatici. Rețineți: în afară de investigațiile G4Media și Info Sud-Est din ultimele săptămâni și de o analiză Expert Forum, nici un actor relevant nu a văzut acest candidat deschis putinist, anti-occidental. O adevărată lovitură hibridă primită în plex de o țară anesteziată de corupție, eșecuri ale instituțiilor și de banii turnați de PSD și PNL în presă.

Cum a fost posibilă creșterea acestei cangrene putiniste în doar câteva luni fără nici un avertisment, fără nici o reacție? Sunt trei posibilități, una mai rea decât alta: serviciile fie nu au văzut, fie au văzut dar nu au acționat, fie au fost complice. În oricare dintre situații ele trebuie să dea socoteală. E urgentă reformarea lor, punerea sub un control civil real, evacuarea urgentă din politică și mai ales economie și întoarcerea la lege: serviciile se ocupă se siguranța națională, nu de afaceri și politică, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

Continuarea pe pagina G4Media.

Marius Lulea, prim vicepreședinte al AUR și propunerea acestui partid pentru funcția de premier, susține că procentele mari ale lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale se datorează unui algoritm de influențare a votului pe TikTok, folosit înainte de Diana Șoșoacă și care acum a ajuns în mâinile lui Georgescu. Algoritmul este avansat.

Întrebat dacă AUR îl va susține pe Georgescu în turul 2, Lulea răspunde că nu există o decizie în acest sens a partidului, "noi nu facem negocieri cu voturile românilor". 

Citiți interviul pe pagina HotNews.

Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a fost rezervatǎ dupǎ ce exit-poll-urile au plasat-o drept contracandidata lui Marcel Ciolacu în turul 2.

Atitudinea s-a dovedit a fi una corectǎ după ce rezultatele dupǎ numărarea voturilor din peste 90% din secții l-au plasat pe locul 1 pe Călin Georgescu și pe 2 pe Marcel Ciolacu, scrie Adevărul. 

Liderii USR s-au strâns la sediul de campanie dupǎ amiazǎ. Atmosfera era una relaxantǎ, însǎ ulterior starea de agitație a crescut. 

Pe măsură ce voturile erau numărate și centralizate  s-a lăsat o liniște apăsătoare în rândul susținătorilor lui Lasconi.

Georgescu a trecut între timp pe primul loc, iar Elena Lasconi se bate cu Marcel Ciolacu pentru locul 2. Numărătoarea continuă.

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com) - Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul) - Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia) - De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)

Votul în străinătate la alegerile prezidenţiale a început vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, unde până la această oră au votat zece persoane. 

Printre secțiile unde s-a deschis procedura de vot se mai află Sydney, unde votat 16 persoane și Tokyo, tot 16 persoane, Singapore 10 persoane, iar în restul secțiilor deschise numărul de votanți fiind sub 10.

Conform site-ului prezenta.roaep.ro, până în prezent, au votat în total 4.313 de români. Numărul mare de votanți până la această oră este datorat votului prin corespondență, prin care s-au exprimat deja 4.219, scrie ziare.com.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică.

România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.

Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. Candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.

Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.

Prin intermediul ziarului Adevărul sociologul avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă.

Fostul general încearcă să se distanțeze de Klaus Iohannis, mentorul său politic, și de PSD, partenerul de coaliție, pentru a-și spori șansele de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. 

Printre principalele vulnerabilități ale lui Ciucă se numără acuzațiile de plagiat și dificultatea de a convinge electoratul de independența sa politică în raport cu actualul președinte. 

PNL se bazează pe primarii partidului pentru a-l duce pe lider în finala pentru Palatul Cotroceni, mizând totul pe forța filialelor teritoriale ale formațiunii.

Nicolae Ciucă își va începe ziua de duminică știind la fel de puține despre viitorul carierei sale politice ca majoritatea alegătorilor români chemați la urne. O astfel de situație nesigură, tensionată și imprevizibilă arată din nou cât de importante sunt alegerile libere și democrația într-o țară, deși mulți blazați ai zilelor noastre consideră că sunt doar vorbe goale, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură pe ea în dezbaterile televizate, e spontană, vorbește cu dezinvoltură inclusiv despre subiecte pe care nu le cunoaște: pare că nimic nu o descumpănește.

Nimic nu o intimidează și nimic nu o oprește din drum, deși nu știe exact cum funcționează NATO, cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce atribuții are această instituție, ce țări sunt în Consiliul de Securitate al ONU, ce relații are România cu Turcia și care e poziția Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Are lacune majore în toate domeniile care țin de responsabilitățile prezidențiale, dar nu-i pasă, vorbește ca și cum ar ști, mizând pe faptul că, poate, nici cei care o urmăresc nu sunt foarte informați. 

Prezidențiabila USR a reușit să se transforme în patru ani din prezentatoare TV în primăriță de Câmpulung și nu e exclus să se poată converti din primăriță în președintă cu toate golurile pe care le are în cultura ei generală și politică. Spre deosebire de ceilalți, nu pozează în ceea ce nu este, râde de propriile greșeli, nu e încrâncenată și le zâmbește frumos alegătorilor. Trage tare, are energie și spune prostii fără să se consume. Nu are simțul ridicolului, dar, poate, îl are pe cel al datoriei. 

Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW  face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Echipa Libertatea a întrebat oameni din mai multe localități din județul Constanța, aflate la câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, ce favoriți au în cursa pentru Cotroceni, ediția 2024.  Din răspuns în răspuns, a devenit destul de clar că alegerile prezidențiale sunt încă, pentru mulți români, mai degrabă o rămășiță a gândirii magice decât un exercițiu democratic. 

Analiză: Schimbarea la față a lui George Simion (DW) - Forța diasporei în alegeri. Cum mai arată „schimbarea” pe care și-o doresc românii plecați din țară și cât atârnă la rezultate (Panorama) - Program de Președinte | Cum văd favoriții din sondaje apărarea României. De la „neutralitate în NATO” la o armată mai mare (Europa Liberă)

Marcel Ciolacu este în continuare favorit în cursa prezidențială și deschide clasamentul cu un scor de 24,3%, conform unui sondaj realizat de AtlasIntel în perioada 15-20 noiembrie și obținut în exclusivitate de HotNews.ro. Bătălia pentru intrarea în turul al doilea este în continuare între George Simion și Elena Lasconi, la o diferență infimă, de 0,1%. Pe locul 4 în intențiile de vot este candidatul PNL. Nicolae Ciucă a crescut cu aproape două procente, față de precedentul sondaj AtlasIntel publicat în 14 noiembrie. Candidatul independent Mircea Geoană continuă să scadă, fiind pe poziția a cincea, cu 7%.

Sondajul AtlasIntel a fost realizat în perioada 15-20 noiembrie 2024, pe un eșantion de 2.003 de respondenți. Metodologia folosită a fost recrutarea digitală aleatorie, cercetarea având o marjă de eroare de ±2 procente și un nivel de încredere de 95%.

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de 38 de ani, s-a străduit în ultimele săptămâni de campanie electorală să-și arate fața civilizată și moderată.

Liderul AUR nu a mai fost la fel de sigur pe el după ce s-a îmbrăcat în această haină de împrumut în care și-a impus să nu mai răcnească și să nu mai jignească. 

Liderul AUR a luat în stăpânire mai clar decât ceilalți candidați discursul naționalist și conservator: e patriot, fiindcă vrea să aducă Republica Moldova în România, e credincios și respinge tot ce are legătură cu LGBT de dragul lui Dumnezeu, e familist și aduce televiziunile acasă să-i filmeze fiul abia născut, soția și în general căsătoria perfectă, spunând că dorința lui cea mai mare e să mai aibă un copil. Totul e construit într-o manieră artificială, dar glazura de deasupra poate fi înghițită de cei mai puțin pretențioși. 

Ambiția lui a fost să demonstreze că are profilul naționalistului adevărat, că „proiectul lui de suflet” e unirea României cu Republica Moldova, că este „o greșeală strategică” să ajutăm Ucraina cu armament, că Bucureștiul e bine să aibă cu Rusia și China „relații bilateral avantajoase”. Dezideratele lui sunt destul de asemănătoare cu ale Moscovei.

Limbajul dublu, trolii și boții, promisiunile excesive (de exemplu case cu 35.000 de euro pentru toți), naționalismul antieuropean, violența de limbaj prin care l-a convins inclusiv pe Volodimir Zelenski să nu mai țină un discurs în Parlamentul României, capacitatea de a disimula și de a umple golurile lăsate de stat (de pildă prezența la inundațiile din Spania) îl ajută să fie atractiv nu doar pentru suveraniști, ci și pentru mulți dintre cei dezamăgiți de partidele tradiționale.

Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică. 

În 2019, românii din afara țării au votat masiv la europarlamentare și au penalizat PSD, partid aflat atunci la cârma controversatului și, ulterior, condamnatului Liviu Dragnea. Cu 5 ani în urmă, tot ei îl ajutaseră să ajungă la Cotroceni pe Klaus Iohannis, care s-a aflat într-o cursă internă foarte strânsă cu Victor Ponta. Același scenariu și în cazul bătăliei prezidențiale dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană, din 2009.

În 2024, însă, senzația multora e că diaspora și-a abandonat ideile moderniste, pro-europene și progresiste și că tinde să meargă pe mâna partidelor cu discursuri radicale sau populiste.

Panorama își pune întrebarea: și-a modificat diaspora opțiunile politice?

Răspunsul e și da, și nu.

Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale de anul acesta, vor fi deschise în străinătate 950 de secții de votare. Chiar și așa, sunt foarte mulți români din diaspora care tot se văd nevoiți să călătorească sute de kilometri până la cea mai apropiată secție de vot.

„Mă aștept ca o parte semnificativă a diasporei să voteze anti-sistem, orice partid ar reprezenta acel sistem. În cazul în care ambele partide care ajung în turul al doilea sunt partidele considerate a fi sistemul, atunci tendința istorică e să vedem că sprijinul electoral din diaspora să se ducă la candidatul anti-PSD”, crede politologul Marius Ghincea intervievat de Panorama.

Totul depinde, însă, de prezența la vot din țară. Dacă aceasta va fi mare, atunci cele câteva sute de mii de români din diaspora care vor vota nu vor putea influența major rezultatul decis deja intern. Dacă, însă, voturile din țară arată o luptă strânsă sau prezența e scăzută, atunci diaspora va juca un rol extrem de important.

Primii cinci candidați la președinția țării, clasificați conform sondajelor pre-electorale, susțin în programele lor că apărarea României trebuie îmbunătățită. Pentru George Simion (AUR), de pildă, o Românie sigură înseamnă neutralitate, iar pentru Elena Lasconi (USR) – mai mulți militari NATO pe teritoriul țării.

Actualul premier al României, președintele al Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, se află, în sondaje, în topul preferințelor românilor la alegerile prezidențiale.

În calitate de prim-ministru, Marcel Ciolacu și subordonatul său politic, ministrul PSD al Apărării, Angel Tîlvăr, nu au reușit să promoveze și să adopte în Guvern niciuna dintre Legile Apărării cerute de șeful Statului Major al Apărării.

Marcel Ciolacu a minimalizat importanța violării spațiului aerian al României de către drone străine, în ultimul an, iar pe 4 noiembrie, la Paris, a declarat că majorarea bugetului Armatei nu este o prioritate.

Generalul Nicolae Ciucă este un adept al sprijinirii Ucrainei. El vrea ca Turcia, aliatul NATO cel mai mare din regiune, să intre în UE.

Integral pe pagina Europei Libere.

Avioanele de lux îl așază pe Ciolacu lângă Iohannis, cel mai nepopular om politic al momentului. Cu ce consecințe? (SpotMedia) - Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor (Europa Liberă) - Fața mai puțin văzută a alegerilor. Trei voluntari explică de ce e important să fii observator la urne (HotNews)

Premierul Marcel Ciolacu, 56 de ani, a consumat multă energie de un an și jumătate încoace de când este prim-ministru pentru a-și ascunde carențele, înainte de a recunoaște că ia meditații la economie și la engleză.

La dezbaterile Antenei 3 dedicate prezidențiabililor cu șanse, Ciolacu a fost singurul care nu a adus pe cineva din familie sau măcar un prieten să vorbească despre el. A preferat, în schimb, să pună un clip publicitar și ne-a arătat imaginea unui om izolat, care încearcă să ascundă detaliile care îl incomodează. 

Ar fi putut să vorbească de adolescentul leneș, care a reușit să ajungă șeful celui mai mare partid autohton, dar a preferat să-și ascundă diploma de Bacalaureat, afișând pe site-ul guvernamental un CV baroc plin de cursuri, un master la SNSPA și o facultate făcută la o universitate privată modestă. 

E un politician versat, până în 2012 a făcut politică locală la Buzău.

După 2012, Marcel Ciolacu intră în parlament și își începe ascensiunea prin pendulări succesive în jurul liderilor partidului.

Între timp, Marcel Ciolacu este pentru mulți alegători premierul care a mărit pensiile și care le va aduce aderarea la Schengen. Pentru alții, însă, candidatul PSD este doar un nou lider acuzat de corupție,  împotriva căruia, procurorii anti-corupție nu fac nimic.

Creșterea pensiilor îi asigură popularitatea, dar deocamdată se află mult sub scorul partidului. 

Articolul Sabinei Fati face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Integral pe pagina DW.

Pe măsură ce campania electorală din România se apropie de sfârșit, liderul PSD se confruntă cu provocări tot mai mari în tentativa sa de a ajunge președintele țării.

Asocierea cu Nordis și stilul de viață luxos provoacă reacții negative similare celor care au dus la erodarea imaginii lui Klaus Iohannis.

Marcel Ciolacu devine ținta criticilor din partea contracandidaților săi și a unei părți din electorat.

În același timp, strategii politici încearcă să limiteze daunele de imagine, luând decizii controversate, precum evitarea dezbaterilor publice.

O serie de scandaluri, dar mai ales asocierea sa cu Nordis, prin avocata Laura Vicol, parlamentar PSD, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, indică faptul că drumul său spre Palatul Cotroceni se îngustează.

Toate sondajele de opinie îl dau pe liderul PSD în finala prezidențială, dar tot mai puține sugerează vreo șansă a acestuia de a câștiga în fața oricărui contracandidat, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

După ce a fost ani la rând vedeta alegerilor prezidențiale, justiția a dispărut de pe radarul unora dintre candidații la președinție. În programele politice apare mai la coadă, iar în declarații, candidații spun generalități. Pentru români, însă, corupția rămâne o problemă esențială.

Europa Liberă ne arată cum se raportează candidații la problema justiției.

În proiectul politic al candidatului PSD, intitulat „Calea sigură pentru România”, Justiția nu are dedicat nici măcar un singur rând din cele 49 de pagini.

Nu e clar de ce Marcel Ciolacu consideră că justiția merge bine – chiar dacă România a scăpat de MCV în 15 septembrie 2023, există critici în Raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept.

Și pentru candidatul PNL Nicolae Ciucă Justiția e o chestiune care poate fi stânjenitoare în contextul acuzelor despre plagiatul din teza sa de doctorat și al piruetelor juridice care au blocat procesele în instanță.

În programul său politic, statul de drept are un capitol dedicat, dar apar generalități de genul „avem nevoie de o justiție liberă de interferențe politice”, „lupta împotriva corupției trebuie să continue”, „ sistemul judiciar trebuie să fie mai eficient și mai rapid”.

Candidatul AUR nu are propriu-zis un program politic, ci un plan, așa numitul „Plan Simion”, care însă nu conține nimic despre justiție.

Justiția se regăsește însă în Programul de Guvernare AUR și în diversele declarații ale lui George Simion, care întăresc ce scrie acolo.

Astfel, AUR vrea să limiteze „influența factorului politic în justiție prin alegerea direct de către populație a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii Parchetelor și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

AUR mai propune organizarea de curți cu jurați, „formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă”, un fel de Tribunale ale Poporului.

Elena Lasconi e de părere că anticorupția trebuie să continue.

Candidata USR are un capitol amplu dedicat justiției în proiectul său politic numit „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, în care avansează multe schimbări.

De pildă, Lasconi vrea întărirea și extinderea competențelor DNA și asupra magistraților – în fapt, o revenire la formula de dinaintea înființării controversatei Secții Speciale, dar și asupra faptelor de delapidare și deturnare de fonduri.

„Ești acolo să vezi exact cum se transformă voturile în rezultate și să te asiguri că totul merge conform regulilor”, explică președinta uneia dintre asociațiile care pregătesc observatorii independenți pentru zilele-maraton ale celor trei runde de alegeri care încep duminica aceasta. 

Rolul observatorului este să documenteze, nu să „salveze alegerile”, nu dă sfaturi comisiei și nu se atinge de buletinele de vot. „Nu faci politică, ești acolo strict ca cetățean independent”, explică, pentru HotNews.ro, Elena Calistru, preşedinte şi co-fondator al Funky Citizens.

Asociația este una dintre platformele pe care orice cetățean cu vârsta peste 18 ani care nu este membrul unui partid politic se poate înscrie pentru a fi observator la cele trei scrutine care urmează: cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și alegerile parlamentare. 

Continuarea pe HotNews.ro.

Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen (HotNews) - Program de Președinte | Politica externă, între teme facile și obiective neaprofundate (Europa Liberă)

Participarea la sau absența de la o dezbatere electorală reprezintă, dincolo de regulile negociate, de întrebările propriu-zise, o alegere tactică importantă, cu mesaje de subtext importante. Dl Ciolacu și dl Ciucă au absentat de la dezbaterea DigiTv cu restul candidaților, dar și-au organizat interviuri la Antena 3, unu la unu cu moderatorul și întrebări servite la fileu.

Simpla disociere de restul candidaților transmite mesajul că există două ligi: cei mărunți, aliniați la pupitre și cu răspunsuri cronometrate, la Digi TV, și liderii care contează, la Antena 3, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Dezbaterea de la Digi TV nu a adus vreo surpriză, pe fond, pentru cei care au urmărit profilul candidaților. Surpriza, cel puțin aparent, a fost retragerea din cursă a dlui Ludovic Orban în favoarea Elenei Lasconi.

În mod realist, Ludovic Orban nu avea nicio șansă să intre în finală, cu 0,7% la cât îl cota ultimul INSCOP (din totalul celor care sunt deciși să meargă la vot).

Dacă retragerea dlui Orban, care va rămâne pe buletinul de vot, este suficientă pentru că dna Lasconi să ajungă în finală, rămâne de văzut. Nu atât procentele sunt importante, cât semnalul că ea ar fi candidatul cel mai aproape să ajungă în turul al doilea, deci cel care merită să capitalizeze votul util.

Dincolo de mesajul ligii diferite, e drept sub pretextul unei vizite la Bruxelles, de unde a și intrat de altfel la Antena 3 în direct, dl Ciolacu a încercat să acopere scandalul Nordis cu imaginea unui lider care rezolvă problemele țării.

A avut grija să puncteze pe larg întâlnirea cu secretarul general NATO și să își lipească bine de tot, aproape pe persoană fizică, anunțul intrării în Spațiul Schengen din 1 ianuarie 2025. 

Site-ul de fact-checking Factual a descoperit câte trei minciuni spuse de Elena Lasconi (USR) și Mircea Geoană (independent) în timpul dezbaterii prezidențiale de la Digi24 de luni. În cazul lui George Simion (AUR) au fost identificate două afirmații false, iar în cazul lui Kelemen Hunor (UDMR) una, rezumă HotNews. 

Elena Lasconi a greșit și când a spus că în cazul activării articolului 5 din tratatul NATO ar trebui să „rezistăm cel puțin 30 de zile”. 

„Articolul 5 din Tratatul Nord-atlantic nu menționează nicăieri termenul de 30 de zile de așteptare în cazul în care România ar fi atacată militar de o altă țară. Articolul 5 se referă la ajutorarea imediată de către țările membre NATO  în cazul unui atac armat din partea unei alte țări”, punctează Factual. 

Elena Lasconi a mințit și când a spus că a atras fonduri europene pentru Câmpulung Muscel „cât bugetul orașului pe 40 de ani”.

Mircea Geoană a dat informații greșite când a vorbit despre educație, criterii de performanță și corupție.

George Simion a mințit când a vorbit despre școlile din Caracal și despre sistemul de urgență din România.

De-a lungul dezbaterii de luni seara, Factual a descoperit și afirmații adevărate sau trunchiate ale candidaților la prezidențiale. 

Politica externă este printre cele mai importante atribute ale președintelui României. Conform Constituției, el încheie tratate și desemnează reprezentanții diplomatici ai României în străinătate și îi primește pe cei ai altor state. Diplomații reprezintă vârful de lance al politicii românești în străinătate.

Europa Liberă trece în revistă felul în care sunt reflectate principalele teme de politică externă în programele candidaților plasați pe primele cinci poziții în sondajele electorale. Și ce lipsește din ele.

Candidații oscilează între a clama relații bune cu partenerii europeni și consolidarea poziției României în Uniunea Europeană - cum reflectă programele lui Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi sau Mircea Geoană - și un spirit justițiar prin care UE trebuie să răspundă pentru o pretinsă desconsiderare a cetățenilor români în comparație cu alte naționalități - cum rezultă din programul lui George Simion.

Metodele concrete prin care președintele, ca șef suprem al diplomației, ar trebui să ducă la concretizarea tuturor aspirațiilor lipsesc.