Revista presei românești

Întreaga presă scrie despre măsurile fiscale anunțate de Ilie Bolojan: Cota generală de TVA crește la 21%, accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%. Salariile și pensiile din sistemul public nu vor crește în 2026.

Cota TVA standard va creşte de la 19% la 21%, iar TVA la alimente va creşte de la 9 la 11%. Impactul tuturor măsurilor este evaluat la 1,23% din PIB în 2025 şi 3,75% în 2026. Creşterile vor intra în vigoare de la 1 august.

Economiştii avertizează că impactul asupra consumului şi încrederii în eco­nomie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea în încetinirea creşterii econo­mice. România nu este singura ţară care recurge la astfel de măsuri, dar amploarea şi simultaneitatea lor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea aplicării lor şi capacitatea administraţiei de a le implementa eficient.

”Paharul de pelin. Inevitabilul s-a produs. Nimeni nu poate pretinde că măsurile de corecție anunțate de premierul Bolojan sunt ideale pentru reducerea deficitului”, scrie SpotMedia:

”Sigur că teoretic primul pas ar fi trebuit să fie ajustarea cheltuielilor statului, disponibilizări, tăieri de sporuri, reorganizări de instituții. Iar majorările de fiscalitate să fie aplicate numai ca o completare pentru ceea ce lasă descoperit primul pas.

Realitatea este că acum suntem cu apa la gură. E foarte greu de admis ce a decis Guvernul, dar mai rău este ce ar fi urmat fără aceste decizii. Dacă pe 8 iulie ECOFIN nu valida planul românesc, urma retrogradarea agențiilor de rating la junk, incapacitate de plată, acord cu FMI și de aici TVA de 24%, tăieri de salarii ca în 2010, dobânzi uriașe și curs al leului prăbușit”.

Efectele „reformatorului” Bolojan: recesiune deplină (-2,5%) în 2025 și inflație de 10%, scrie Radu Soviani în Libertatea:

”Aceasta este estimarea mea. Bolojan va aduce recesiunea deplină în România în 2025 și o recesiune chiar și mai mare în 2026 (-4%).

Bolojan a început pe dos „reforma” și se dovedește premierul „României întoarse pe dos”.  A pus „pe primul loc” cele mai nocive măsuri pentru economie și a omis măsurile de ordine bugetară, cele mai stringente, favorizând, în opinia mea, confortul hoților de la buget. Adică, seceră puterea de cumpărare a populației și competitivitatea companiilor românești, alegând, în opinia mea deliberat, să favorizeze hoțiile de la buget”.

Anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan cu privire la pachetul fiscal care urmează să intre în vigoare a fost criticat de economiștii cu care HotNews a discutat.

„Creșterea cotelor reduse de TVA, a cotei generale, accizele suplimentare, deplafonările la energie au potențialul de a duce rata inflației la o valoare exprimată în 2 cifre”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România, organizația profesioniștilor în investiții.

Mediul de afaceri respinge creșterile de taxe anunțate de premierul Bolojan: Mediul privat și cetățenii vor purta povara principală susține Confederația Concordia într-un comunicat publicat de Economedia. Pachetul anunțat reprezintă o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează și se amplifică reciproc se arată în comunicat.

„Nu te supăra, dar tu chelești?” Despre drumul de la calviție la transplantul de păr și povestea unei piețe în expansiune citiți în Panorama:

Imaginea pasagerilor cu capetele bandajate, care se întorc din Turcia, după transplant de păr, a devenit o obișnuință pe aeroportul din Istanbul.

 

”Într-o cultură obsedată de imagine, cu reclame și reel-uri despre păr sănătos, pierderea lui poate însemna nu doar o schimbare fizică, ci și una identitară și de statut.

Îngrijorările bărbaților legate de chelie datează de sute sau chiar mii de ani. Astăzi, nu mai e nevoie să scotocim prin natură după remedii, pentru că există o soluție care promite recâștigarea senzației de „întreg”: implantul de păr.  

Deși a apărut încă din secolul XIX, procedura s-a perfecționat tot mai mult în ultimii ani și a generat o industrie de miliarde de dolari. Cifrele variază mult, fiind oferite de surse multiple, cu metodologii proprii. Pe baza estimărilor oferite de acestea, piața globală a implanturilor de păr a fost evaluată între 7 și 11 miliarde de dolari în 2024 și se așteaptă să depășească 41 de miliarde până în 2030”.

 

România, printre cele mai slabe țări UE în implementarea PNRR. Recuperarea întârzierilor e „puțin probabilă” arată o analiză Hotnews.ro:

”România se numără printre economiile cu cele mai puţine progrese în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), înregistrând o rată de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor asumate de 27%, sub media Uniunii Europene, de 32%, în iunie 2025, relevă Raportul asupra stabilităţii financiare pe luna iunie al Băncii Naţionale a României (BNR)”, potrivit sursei citate.

Nu doar despre bani, ci și despre echitate. De ce se grăbește cu tăierile premierul Bolojan nu e greu de înțeles explică Ioana Ene Dogioiu în SpotMedia:

Situația bugetară este cu mult mai rea decât anticipau cele mai negre dintre previziuni. Marcel Ciolacu practic nu numai că a devalizat bugetul până la ultimul leu disponibil , inclusiv rezerva pentru situații de urgență – 65 de miliarde de lei într-un an, dar s-a împrumutat la cote demente.

Întreaga reformă îi afectează pe cei care lucrează în sistemul public, unde se află sectoarele vulnerabile, nu doar Sănătatea și Educația, ci și tot ceea ce ține de securitatea și apărarea țării. Nemulțumirile lor pot arunca țara în aer, dacă prim ministrul nu știe cum să negocieze cu ei

Reformele Bolojan: plătesc și magistrații? Urmează haosul? se întreabă Sabina Fati în analiza publicată pe Deutsche Welle: ”După nicio săptămână de la învestire, guvernul Bolojan e nevoit să administreze nu doar criza ci și haosul în care tinde să se transforme programul de reforme al premierului”.

În tot acest context Curtea Constituțională pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul, deși guvernul a interzis astfel de plăți în sistemul bugetar, susțin surse citate de G4Media.

Tot în G4Media găsim un articol despre Stăpânii sindicatelor. Cine sunt șefii care conduc marile confederații de decenii și resping orice reformă:

 

Vasile Marica, Dumitru Costin, Bogdan Hossu, Marius Nistor și Leonard Bărăscu au dominat spațiul mediatic în ultimele zile cu anunțuri de greve și proteste împotriva reformelor anunțate de guvernul Bolojan. Șefii marilor confederații domină mișcarea sindicală românească de trei decenii.

În timp ce România s-a transformat radical în ultimii 30 de ani, ierarhiile sindicale au rămas aproape neschimbate. Acești „baroni” ai sindicatelor au traversat mai multe cicluri electorale, mandatele mai multor președinți și premieri, păstrându-și pozițiile de influență printr-un mecanism betonat de păstrare a puterii.

Mulți dintre ei au trecut prin alegeri formale în structurile pe care le conduc de ani de zile. În plus, schimbările sociale au micșorat numărul de membri ai unor sindicate, nu însă și influența politică.

 

Din PressOne aflăm că Loteria Română are de 4 ori mai mulți angajați decât sedii. Salariile au crescut cu 70 de milioane de lei, de la pandemie până azi. Loteria Română a majorat cheltuielile cu salariile angajaților cu peste 70 de milioane de lei în ultimii patru ani, potrivit unui răspuns oficial transmis redacției. Compania are 2.300 de angajați și 842 de spații proprii, cifre mult disproporționate comparativ cu alte state europene, care au mai multe spații și mai puțini angajați care le gestionează.  

În prezent, din cele 842 de agenții la nivel național, 155 sunt spații închiriate, potrivit unui răspuns oficial transmis la solicitarea PressOne. Costul lunar al chiriilor se ridică la aproximativ 500 de mii de lei, adică în jur de 6 milioane de lei anual.

Departe de modelul altor state europene, unde loteriile contribuie semnificativ la bugetul public, Loteria Română operează ca un aparat greoi, cu cheltuieli ridicate de personal și un nivel redus de transparență.

Loteriile din Franța, Spania și  Italia investesc masiv în platforme online și au fiecare, câteva zecii de mii de puncte de vânzare și mai puțini angajați.

Cele mai mari salarii sunt ale personalului din domeniul IT, deși rețeaua Loteriei este în continuare majoritar în spații fizice; Majoritatea angajaților însă primesc salariul minim.

Întrebată ce măsuri de eficientizare sau digitalizare are în vedere, Loteria Română a evitat să ofere un răspuns concret.

Reformele promise de Guvernul Bolojan, dacă ar fi aplicate, ar putea eroda masiv Partidul Social Democrat (PSD), ai căror membri din teritoriu s-ar putea trezi cu funcțiile din administrație desființate sau cu salariile reduse, scrie Europa Liberă.

”În prezent, 1.500 – adică una din două primării din România – este condusă de un primar social-democrat. Doar în ele lucrează 400 de viceprimari, care își vor pierde locurile de muncă. Ce se va întâmpla când (și dacă) Ilie Bolojan va „reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice”, așa cum promite în Programul de guvernare?

Sau când concedierile și plafonarea salariilor vor fi impuse și la instituții autofinanțate precum ASF sau ANCOM, unde lefurile sunt mult mai mari și decât cea a președintelui României?

După punerea în dezbatere publică a proiectului privind plafonarea la 300 de lei brut a sporului pentru condiții vătămătoare, cele mai importante blocuri sindicale din țară au amenințat cu proteste.

În cele din urmă, în ciuda amenințărilor venite dinspre sindicaliști, Guvernul a adoptat luni ordonanța care prevede „limitarea” sporului pentru condiții vătămătoare pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice la 300 de lei brut.

În programul de guvernare este strecurat un rând care a stârnit deja rumoare în sistemul judiciar: „Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani”. Cei nouă judecători de acolo – la rândul lor „bugetari” cu beneficii semnificative – vor fi puși în situația de a analiza unele decizii care le-ar putea afecta propriile state de plată”, notează Europa Liberă.

PressOne scrie că discursul lui George Simion produce efecte în grupurile private ale partidului. Membru AUR din Ilfov: „Dați-mi arma și mă sacrific pentru țară”:

În grupurile private AUR persistă și astăzi ideea că Nicușor Dan este un președinte ilegitim și că, în clipa aceasta, singura soluție este o schimbare violentă de regim. În grupurile private AUR mesajele care îndeamnă la vărsare de sânge sunt la ordinea zilei, iar cei care le postează scapă, aproape de fiecare dată, nesancționați de administratorii comunităților respective.

”Toate discuțiile au loc sub privirile îngăduitoare ale deputatei Gianina Șerban, pe același grup de WhatsApp în care, la jumătatea lunii mai, membrii partidului erau îndemnați să raporteze toate TikTok-urile în care se vorbea despre violul de la școala de vară. Până la ora publicării acestui articol, Gianina Șerban n-a răspuns solicitării PressOne de a comenta instigările la violență postate în grupurile de WhatsApp ale AUR Ilfov. Ulterior, setările unuia dintre ele, intitulat „România Suverană”, au fost modificate astfel încât doar administratorii să mai poată posta mesaje. Același lucru s-a întâmplat și cu un grup hunedorean în care găsisem mesaje antisemite”, scrie reporterul PressOne.

Libertatea scrie despre schema de evaziune fiscală în care a fost implicată Maria Monica Peterson Dăscălița, femeia care primește 120.000 de euro pe lună chirie de la Eximbank:

”Femeia a scăpat de răspunderea penală printr-un artificiu juridic care a dus la constatarea prescripției pentru evaziune fiscală. Pe 11 martie 2020, Maria Monica Peterson-Dăscălița fusese condamnată de Tribunalul București la 1 an de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Femeia a scăpat de pușcărie, după ce a recunoscut faptele și a achitat prejudiciul de peste 70.000 de euro.

Pe data de 10 ianuarie 2023, Curtea de Apel București a constatat intervenția prescripției și a dispus încetarea procesului penal cu privire la toți inculpații. Cum ultima faptă de evaziune fiscală a Mariei Monica Peterson-Dăscălița data din 31 octombrie 2014, iar termenul de prescripție e de 8 ani, dreptul statului de a o trage la răspundere penală s-a împlinit pe 31 octombrie 2022. Recomandări Cele mai bune oferte la energie electrică în funcție de distribuitor și zona unde locuiești Până la împlinirea acestui termen a intervenit o cauză de suspendare a prescripției, anume Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență în timpul pandemiei, emis pe 16 martie 2020, care ar fi făcut ca în cazul tuturor inculpaților să curgă un nou termen de prescripție”.

Pe Edupedu.ro găsim lista liceelor unde niciun candidat nu a promovat Bacalaureatul 2025 – date BacPlus:

”Niciun candidat din patruzeci și nouă de licee din țară – de stat și private – nu a promovat examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea iunie, potrivit rezultatelor finale publicate de Ministerul Educației și prelucrate prin intermediul platformei BacPlus. Dintre acestea, șase licee au avut un singur candidat, doar două au avut peste cincisprezece participanți, iar la șapte dintre acestea nu s-a prezentat niciun elev.

Cei mai mulți candidați, 23, au fost la Liceul Tehnologic „Danubius” din orașul Corabia, județul Olt. Anul trecut au participat 29 de candidați, iar procentul de promovabilitate a fost de 16,7%.

În anul 2024, niciun elev din 33 de licee nu a reușit să promoveze Bacalaureatul. În urmă cu 2 ani, numărul acestor licee a fost de 48”.

Mandatul președintelui a fost redus la 2 ani, iar Biroul Executiv va fi tăiat la jumătate prin reducerea vicepreședinților care vor avea acces, aflăm din Libertatea. Consiliul Național al PNL a validat sâmbătă, 28 iunie, noul statut al partidului condus interimar de Ilie Bolojan.

Bolojan, care este președinte interimar al liberalilor încă din noiembrie 2024, a explicat că noul statut introduce spiritul de competiție în partid și a precizat că dacă nu se face acum o schimbare, liberalii nu vor avea nicio șansă în anii următori, mai scrie Libertatea.

Să tai din ce n-ai! este titlul editorialului scris in EduPedu.ro de profesoara Oana Șerban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București:

 

Pentru o țară în care ziarul tipărit e ambalaj pentru borcanele de zacuscă, nu busolă pentru realitate; în care nu ai un Le Monde sau Lire și suplimentele săptămânale, ci o zi pe an în care postezi primele trei strofe din Luceafărul și o numești celebrare a culturii naționale, deși ne cam batjocorim toate stelele; în care ai mai multe păcănele chiar și decât farmacii – librăriile s-au descalificat demult din comparația asta -; în care faci mai mulți bani ca muncitor necalificat, plecând de la premisa că burghezia și proletariatul au o eternă confruntare, recuperată în ecuația „deșteptul cu mapa și prostul cu sapa”, poate că nu înțelegem niște lucruri minimale.

România nu e o țară a educației și a culturii și nu a mai fost de niște decenii. La noi, marea revoluție a fost educația obligatorie și alfabetizarea pe cât cu putință. Pe astea încă le sărbătorim. Există profesori mediocri, care își pun elevii să tocească niște conținuturi care nu au logică în mintea lor – dar ce contează, câtă vreme spui ce alții vor să audă, nu ce gândești cu mintea ta?! – și profesori dedicați, care uneori vin cu bani de acasă, ca să facă o lume mai bună pentru elevii lor, și care fac profesia asta din pură pasiune, oricât de nedemni îi face sistemul să se simtă.

Există librării cu șosete atârnate cu picturile lui Klimt, căci sărutul capitalismului ne face pe toți niște Iuda salvați, și Două Bufnițe care preferă să moară, sucindu-și gâtul doar după cărțile care contează pentru nopțile lungi.

 

Din Panorama.ro aflăm de ce închiderea librăriei La Două Bufnițe e o pierdere chiar mai mare decât pare la prima vedere:

”De ieri, Timișoara este mai săracă cu o librărie – și nu cu orice fel de librărie, ci cu una care a devenit reper cultural timp de aproape nouă ani, La Două Bufnițe. Cititori mari și mici, scriitori și editori, oameni de cultură, toți îi treceau pragul pentru evenimente, workshop-uri sau doar ca să le salute pe Oana Doboși și Raluca Selejan – cele două tinere care s-au gândit că pot crește o comunitate iubitoare de lectură. Și au reușit. Stă mărturie șuvoiul de mesaje de susținere care a curs în ultimele două săptămâni pe pagina de Facebook a librăriei. Însă realitatea a rămas aceeași: „Închidem”.

Pariul inițial al celor două Bufnițe a fost ca librăria lor independentă să aibă o cifră de afaceri realizată în proporție de peste 90% din vânzarea de carte.

Într-o țară ca România, aflată deja de un deceniu la coada clasamentului lecturii în UE, unde doar 30% dintre cetățeni citesc și unde lipsește constant susținerea statului pentru dezvoltarea acestui obicei, premisele pentru o afacere de succes în domeniu nu erau promițătoare.

Anul în care Oana Doboși și Raluca Selejan au deschis librăria de la Timișoara a fost ultimul de funcționare pentru librăria specializată pe carte engleză, Anthony Frost, de la București. Ca un făcut, ambele librării independente au funcționat același număr de ani – nouă”.

Pressone face o radiografie a litoralului românesc după cel mai amplu program de reabilitare.

Sute de milioane de euro pentru cel mai amplu proiect de infrastructură la malul mării:„Utilizăm metode pe care le folosea Ceaușescu în anii '70”

De ani de zile la malul Mării Negre se fac planuri pentru reabilitarea plajelor. O parte semnificativă din cei peste 240 de kilometri de litoral au fost afectați de procesul de eroziune costieră, care a diminuat suprafața unor plaje.

Pentru a opri acest proces, România a avut la dispoziție peste 841 de milioane de euro, echivalentul a 3,8 miliarde de lei, fonduri europene, pentru unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură la malul mării.

Cum se va transforma litoralul românesc la finalul proiectului? Cât de protejat va fi și cât de pregătit este, cu adevărat, pentru schimbările climatice tot mai accentuate? Aflați din reportajul PressOne.

Taxă pe gândire. Când bursa devine vis și cartea - lux (SpotMedia) - Statul închide robinetul de mercenari: Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii (PressOne) - Ar trebui ca România să ofere avioane F16 Ucrainei? Expert: „Summitul NATO stimulează statele europene să doneze Kievului vechituri” (Adevărul)

Guvernul se pregătește să taie sporurile pentru bugetari de la 1 iulie. Ce ia din sporuri va da la consumatorii vulnerabili de energie (HotNews)

Guvernul caută soluții pentru a face economii la buget începând chiar cu 1 iulie, fiind luată în calcul inclusiv reducerea sau eliminarea unor sporuri acordate bugetarilor, au declarat, pentru HotNews, surse guvernamentale. Graba noului Executiv este dată de urgența adoptării unor măsuri de protejare, de la 1 iulie, a consumatorilor vulnerabili de energie, pentru care sunt necesare sume mari de la bugetul statului.

Cele două proiecte de OUG anunțate de HotNews.ro au ajuns spre avizare la Consiliul Economic și Social (CES). Deși este doar consultativ, avizul CES este obligatoriu înainte de adoptarea oricărui act normativ.

12,4 miliarde de lei s-au dat pe sporuri anul trecut.

România are peste 3,7 milioane de consumatori vulnerabili.

Mecanismul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, după ridicarea plafonării prețurilor la energie de la 1 iulie 2025, prevede un sprijin lunar în valoare de 50 de lei pentru o perioadă de 9 luni, de la 1 iulie 2025 până la 31 martie 2026.

Sunt 2 categorii de beneficiari:

• persoană singură cu un venit net lunar de maxim 1940 lei
• familii cu un venit net lunar/membru de maxim 1784 de lei.

Taxă pe gândire. Când bursa devine vis și cartea - lux (SpotMedia)

Analfabetismul funcțional se apropie de 50%, iar ministrul-psiholog al Educaţiei a decis că bursele sunt prea scumpe.

Nu sunt prea scumpe pensiile speciale. De ele nu te poţi atinge că… CCR.

Nu sunt prea scumpe subvențiile de zeci de milioane de euro pentru partide. Aici sunt banii de propagandă, cum să-i tai?

Nu sunt prea scumpe salariile uriașe din autorităţile şi companiile de stat (unele falimentare), unde se premiază incompetența și pilele.

Acum câteva luni acelaşi ministru spunea pe bună dreptate că analfabetismul funcțional e chestiune de securitate naţională. Au trecut alegerile, ne-a lovit brusc conştiinţa bugetului şi deodată nu mai e nicio problemă. Ba chiar se mai poate tăia niţel din banii pentru şcoală.

Aşa că acum ministrul David le spune cinic elevilor şi studenților să accepte mai puțini bani pentru burse. De ce? Pentru că, „în situații de criză, lucrurile sunt complicate. Și să vrei, n-ai de unde”.

Şi asta în condițiile în care România oricum cheltuie printre cei mai puțini bani din UE pe educație, raportat la PIB. Ne aflăm la același nivel cu Tanzania, după state precum Zambia, Anguilla, Palau, Benin și Panama.

România e țara în care educația moare cu zile și e ucisă de cei care ar trebui s-o salveze, scrie Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

Statul închide robinetul de mercenari: Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii (PressOne)

Ministerul Afacerilor Interne a depus pentru dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorește corectarea portițelor legislative care au permis angajaților din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională să furnizeze cadre pentru armata privată a lui Horațiu Potra.

Corecția se va aplica mai multor legi care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și urmărește interzicerea în mod expres a prestării de munci pentru companii militare private, chiar și după trecerea în rezervă și sub amenințarea pedepsei cu închisoarea de la 2-7 ani.

Hemoragia de personal de specialitate antrenat pentru condiții de luptă pe banii statului român, către compania militară privată deținută de mercenarul Horațiu Potra a ridicat grave probleme de securitate în ultimii ani.

PressOne a arătat în mai multe articole că Armata Română, Poliția, Jandarmeria și alte instituții de forță din zona de ordine publică și securitate au furnizat începând cu 2022 sute de combatanți în compania lui Potra care au luptat în Republica Democrată Congo.

Ar trebui ca România să ofere avioane F16 Ucrainei? Expert: „Summitul NATO stimulează statele europene să doneze Kievului vechituri” (Adevărul)

La summitul NATO de la Haga s-a stabilit că în procentul de 5% din PIB pentru apărare vor intra și ajutoarele militare pentru Ucraina. Ce va însemna acest lucru pentru dotarea ucrainenilor și ce ar putea România să doneze/să achiziționeze a explicat experta în securitate europeană Iulia Joja.

„Dacă e să analizăm cinic, acest articol presupune că statele europene care încă nu s-au debarasat de toate vechiturile să le doneze Ucrainei și să adauge la bugetul militar valoarea aproximativă a acelor echipamente”, explică Joja.

Experta analizează și în ce măsură pentru România este o oportunitate de a „scăpa”, de  avioanele F 16 pe care le deține și de a achiziționa mult mai performantele F-35.

Pe larg în ziarul Adevărul.

INTERVIU. Respectă legea numirea lui Mihai Busuioc la CCR? ”Nu a practicat, nu a avut tangență, nu a avut nicio incidență cu sistemul judiciar, cu o sală de judecată, cu probleme de drept. Nici măcar nu a cochetat cu sistemul judiciar” (HotNews) - Ce-a obținut Nicușor Dan la summit-ul NATO de la Haga (DW)

Președintele Nicușor Dan are obligația să oprească oroarea din justiție / Ce s-a ales din promisiunile sale după ce a ajuns la Cotroceni (G4Media)

Candidatul Nicușor Dan a prezentat în timpul campaniei electorale un proiect intitulat „România onestă”, unde, la capitolul justiției, a promis, între altele, reforma Curții Constituționale, reforma Inspecției Judiciare și promovarea meritocratică a magistraților. În prima lună de mandat, sub nasul lui, sistemul de justiție a ratat toate cele trei obiective, fără ca președintele Dan să miște un deget sau măcar să tragă un semnal de alarmă.

Unii se vor întreba, pe bună dreptate: ce putea să facă președintele Dan? Cum să se ocupe un singur om simultan de toate problemele țării? Și de deficit, și de formarea guvernului, și de Inspecția Judiciară, și de Înalta Curte, hopa, și Curtea Constituțională? 

Aici ajungem la adevărata problemă cu care se confruntă președintele Nicușor Dan: izolarea, micromanagementul, lipsa unui aparat de partid care să-l ajute cu expertiză, incapacitatea sa de a lucra în echipă, de a delega și de a lupta pe mai multe fronturi deodată. Odată scufundat în cifrele deficitului bugetar, Nicușor Dan n-a mai văzut nimic în jur.

Ce putea să facă? Să meargă la ședințele CSM, să vorbească, să pună presiune pe sistem, să încurajeze magistrații onești să candideze, să transmită toate semnalele publice și instituționale că se luptă cu anti-reformiștii, să refuze susținerea politică a coaliției pentru unul ca Busuioc la CCR – o rușine fără margini – pe scurt, să își folosească uriașa putere informală de care dispune ca șef al statului.

N-a făcut-o. Foarte rău. Încă mai poate face ceva pentru a opri oroarea din justiție. Încă mai poate contesta chiar la CCR hotărârea Parlamentului prin care a fost votat un candidat care nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi trimis judecător într-o instituție-cheie din stat. Încă mai poate acționa ca personaje ca Petcu și Savonea să nu controleze instituții importante din magistratură tot prin atacarea la CCR (Soluție avansată de Inițiativa pentru Justiție).

Dacă nu o va face, atunci vom avea din nou cu toții, exact ca în mandatele lui Klaus Iohannis, sentimentul abandonului, de țară lăsată în voia sorții și la cheremul altor forțe, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.

INTERVIU. Respectă legea numirea lui Mihai Busuioc la CCR? ”Nu a practicat, nu a avut tangență, nu a avut nicio incidență cu sistemul judiciar, cu o sală de judecată, cu probleme de drept. Nici măcar nu a cochetat cu sistemul judiciar” (HotNews)

Mihai Busuioc, șef al Curții de Conturi și propunerea PSD pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, validat prin vot de Parlament la CCR, marți, 23 iunie 2025, a refuzat să vorbească cu jurnaliștii despre cei 18 ani de experiența juridică pe care și i-a trecut în CV și care reprezintă cerință minimă legală pentru ocuparea acestui post.

Potrivit CV-ul actualizat în 2020, Busuioc a absolvit în 2002 Facultatea de Drept la Universitatea privată Nicolae Titulescu din București și între 2005-2007 a urmat un master  în ”Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru”. 

Din acel moment, practic, ar fi trebuit să debuteze activitatea juridică a lui Busuioc, pentru ca el să adune până azi cei 18 ani de experiență în domeniu ceruți de numirea la Curtea Constituțională a României. 

El a adunat funcții administrative sau politice în diverse instituții publice: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, consilier secretar de stat, secretar general adjunct și secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, secretar general al Guvernului, iar din 2017, șef al Curții de Conturi. Niciuna nefiind o funcție juridică.

HotNews a discutat cazul Busuioc cu un avocat cunoscut, Iancu Toader.

Ce-a obținut Nicușor Dan la summit-ul NATO de la Haga (DW)

Situația problematică de la Marea Neagră, atacurile cibernetice și amenințările hibride care au afectat nu doar România, ci aproape toate statele europene ale NATO, nu apar în Declarația Finală a summit-ului, notează jurnalista Sabina Fati într-o analiză DW.

În fața „amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia la adresa securității euroatlantice”, dar și a „amenințării persistente a terorismului”, Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării”, se arată la punctul 2 al Declarației Finale a summit-ului NATO de la Haga. Acest text care sumarizează discuțiile, angajamentele și riscurile Alianței este probabil cel mai scurt din istoria întâlnirilor la vârf a liderilor statelor Alianței și are doar 5 puncte, spre deosebire de cele 38 de anul trecut. Ucraina și războiul de uzură pe care Kievul îl duce cu trupele rusești este menționat de două ori, spre deosebire de cele 64 de ori în Declarația finală a summit-ului NATO de anul trecut. 

Situația Republicii Moldova nu a intrat în discuție la summit-ul de la Haga. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii marilor puteri și a spus la conferința de presă de la finele summit-ului că a reafirmat „angajamentul țării de a investi în facilităţi, pentru a găzdui soldaţi aliaţi în România”, dar nu a putut adăuga nimic legat de dezvoltarea apărării la Marea Neagră.

România nu a obținut nimic în plus față de ceea ce doreau marile puteri europene, nimic din ceea ce ar putea descuraja Rusia în Estul Europei. Statele Unite refuză să adauge noi sancțiuni împotriva Rusiei, după cum a subliniat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar vocea României nu s-a auzit mai puternic decât alte dăți în niciunul dintre subiectele discutate la Haga.  

Misiune contra-cronometru a Guvernului Bolojan. Analist: „Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar" (Adevărul) -Sinecurile minorităților naționale: numeroase instituții cu bugete generoase aflate în subordinea Guvernului. Ce sume încasează oamenii din fruntea lor (Libertatea) - Campanie pe TikTok: Apeluri de înrolare în armata lui Putin distribuite masiv în România / Ce răspunde Ministerul Apărării (HotNews)

Justiția, abandonată de Nicușor Dan? Eșec pe linie (SpotMedia)

Ce s-a întâmplat cu justiția în sens larg - după victoria lui Nicușor Dan și prelungitele negocieri patronate de președintele care și-a făcut din acest domeniu și anti-corupție un adevărat stindard - este un eșec.

1. PSD și-a trimis în CCR, cu acordul și voturile coaliției proeuropene, inclusiv USR, un personaj sinistru, comentează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu. Deci speranța că acolo se va întâmpla nu știu ce reformă, că vor fi adoptate nu știu ce corecții și revirimente poate fi considerată extrem de optimistă. Iar riscul ca inițiativele care pun în discuție interesele PSD să fie anulate poate fi considerat extrem de realist.

2. Ministerul Justiției a rămas la PSD, pentru exponentul aripii Vasilescu - Manda. Ce înseamnă asta? Avize pe orice normativ, inițiative legislative în domeniul justiției, legătura cu CSM, în care ministrul e membru, propunerea procurorilor șefi, acțiune disciplinară împotriva magistraților, subordonare ierarhică a procurorilor.

3. Președinte ICCJ va fi Lia Savonea, prin decizia exclusivă a CSM, însă cel mai important este că a fost o candidatură fără contracandidat. Ceea ce arată puterea extraordinară pe care noul președintă o are asupra sistemului.

4. Șefa de până acum a Inspecției judiciare a fost reconfirmată de CSM pentru încă 3 ani, tot fără contracandidați și ea, foarte departe de exigențele electoratului noului președinte. 

Președintele Nicușor Dan a afirmat că după ce rezolvă problema cu deficitul, justiția va deveni principala sa preocupare. Deficitul nu era treaba domniei sale, ci a premierului, pe care a întârziat aproape o lună să-l desemneze, pentru o negociere soldată cu victoria la scor a PSD.

Justiția chiar era în bună măsură treaba domniei sale. Rămâne de văzut ce va mai putea face, dacă va face și cu ce rezultat, după ce cărțile au fost împărțite și - cel puțin pentru o vreme - loc de schimbări e puțin.

ANALIZĂ Misiune contra-cronometru a Guvernului Bolojan. Analist: „Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar" (Adevărul)

 Noul guvern condus de Ilie Bolojan pornește într-o cursă contra cronometru pentru reducerea deficitului bugetar, însă cu o frână de mână trasă chiar din interiorul noii coaliții, atrag atenția analiștii chestionați de Adevărul. 

„Cei care au creat criza ar trebui să o rezolve acum”, Ion M. Ioniță, analist politic.

„Programul de guvernare, o continuare a politicii păguboase de a crește taxele”, Bogdan Glăvan, analist economic.

În măsurile prevăzute în programul cabinetului Bolojan, potrivit analistului economic Adrian Negrescu, „nu există niciun termen foarte clar asumat, de metodologie, de timing, de soluții concrete. Vedem, din păcate, o continuare a politicii păguboase de a crește taxele. (...) Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar, ci printr-o mai bună colectare și printr-o reducere a cheltuielilor publice. Lucruri care sperăm să le vedem atinse până în 1 octombrie, atunci când va veni momentul bilanțului. Dar, sincer, există foarte multe semne de întrebare legate de capacitatea de guvernului de a face aceste reforme”. 

Sinecurile minorităților naționale: numeroase instituții cu bugete generoase aflate în subordinea Guvernului. Ce sume încasează oamenii din fruntea lor (Libertatea)

În România sunt recunoscute oficial 20 de minorități etnice pentru care Guvernul României a dezvoltat, în subordinea sa, mai multe instituții. Cinci astfel organisme care se ocupă de minorități sunt finanțate din bugetul Secretariatului General al Guvernului, alte două fiind în subordinea Ministerului Culturii. Toate aceste instituții, despre care mulți etnici probabil că nici nu au auzit, sunt politizate și nu au numai scopul de a normaliza situația minorităților, ci mai mult de a menține această zonă în sfera de influență a puterii.

Libertatea a documentat subiectul și vine cu date concrete.

Campanie pe TikTok: Apeluri de înrolare în armata lui Putin distribuite masiv în România / Ce răspunde Ministerul Apărării (HotNews)

Pe platforma TikTok se desfășoară, de câteva săptămâni, o campanie în care utilizatori aparent obișnuiți din România postează mesaje pro-ruse, declarându-și dorința de a obține cetățenie rusă sau chiar de a se înrola în armata Federației Ruse. Videoclipurile sunt distribuite masiv, ele au crescut după turul 2 al alegerilor prezidențiale.

Afirmații precum „Prefer să lupt pentru Putin”, „Vreau să mă înrolez în armata lui Putin” și „Domnule Putin, pregătiți 5.339.053 de uniforme, că venim” sunt promovate intens pe rețeaua TikTok din România. 

Cifra de 5.339.053 este identică cu numărul de voturi luat de George Simion în turul 2. 

Ministerul Apărării spune că postările fac parte „dintr-o serie de dezinformări și zvonuri alarmiste subscrise acțiunilor care speculează contextul generat de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina”. 

„Totuși, în majoritatea cazurilor, este greu de stabilit intenția celor care au răspândit informațiile false (intenții ostile, acțiuni cu rea-credință sau doar cetățeni îngrijorați)”, au răspuns reprezentanții ministerului întrebați de cine și de ce coordonează aceste acțiuni pe rețelele de socializare.

Integral pe pagina HotNews.

Guvernul Bolojan și-a început oficial activitatea (DW) - Cu ce taxe noi vine noul guvern şi ce cheltuieli promite că va reduce. Dar unde este evaluat impactul bugetar? (Ziarul Financiar) - Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Haga. Care sunt prioritățile României (Adevărul)
 

Guvernul Bolojan și-a început oficial activitatea (DW)

România are oficial un nou executiv, după ce miniştrii noului guvern au depus jurământul la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan.

Parlamentul României a învestit noul Cabinet Bolojan printr-un vot clar: 301 voturi „pentru” și 9 „împotrivă”. În plenul reunit al celor două camere, parlamentarii grupării AUR au părăsit sala înainte de vot, în semn de protest. 

Guvernul condus de premierul desemnat Ilie Bolojan reunește o coaliție largă: PNL, PSD, USR, UDMR și minoritățile naționale. O rotație a funcției de premier este prevăzută pentru aprilie 2027, când PSD va prelua conducerea prin rotație.

”Începem azi un nou capitol. Va fi un drum lung, sunt optimist că vom ajunge să construim societatea care să aibă încredere în autorități”, a spus Nicușor Dan.

Programul de guvernare ”propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii. România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta”, a declarat Bolojan în fața plenului reunit al celor două camere parlamentare, ”ne-a costat bani, încredere și timp. Este momentul pentru decizii mature și durabile”.

DW mai scrie că programul guvernamental vizează:

• Redresarea financiară – reducerea deficitului bugetar prin reforme fiscale menite să convingă agențiile de rating și să stabilizeze leul.

• Reformă instituțională – restructurarea aparatului de stat și promovarea bunei guvernări.

• Ancorare pro‑UE/NATO – consolidarea prezenței Bucureștiului în aceste structuri internaționale.

 

Cu ce taxe noi vine noul guvern şi ce cheltuieli promite că va reduce. Dar unde este evaluat impactul bugetar? (Ziarul Financiar)

Noul guvern spune că va taxa veniturile de pe Facebook, de pe Booking, de pe Bursă, va combate evaziunea fiscală la petrol şi importul de legume, va forţa companii precum WizzAir să-şi mute sediul fiscal în România. Nu măreşte TVA generalizat la 19%, însă scoate exceptările, impune CASS de 10% pentru partea din pensie care depăşeşte 4.000 lei şi măreşte impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Pentru niciuna din aceste măsuri nu este evaluat efectul în bani, observă ziarul de business.

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a spus pentru ZF că nu i-a prezentat nimeni până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor şi nici nu a fost invitat la discuţii, în condiţiile în care Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, unde acţionarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii, iar 4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele şapte societăţi.

„Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-şi creşte capitalul, nu pentru a-l distribui acţionarilor. Iar fiecare leu  de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei“, a mai spus Omer Tetik.

Câți vor dori ca Bolojan să reușească și câți îi vor pândi eșecul? (SpotMedia)

Premierul Ilie Bolojan a început spunând ceea ce oamenii chiar aveau nevoie să audă: scuze pentru situația dezastruoasă în care am ajuns din punct de vedere bugetar, ordine în cheltuieli, bună guvernare, respect pentru cetățean, iar reformele vor începe cu clientela politică și statul.

Ceea ce societatea vrea să vadă este că scuzele și promisiunea reformei statului nu au fost doar vorbe. Dar efortul nu poate fi doar al lui Ilie Bolojan, oricât de hotărât și autoritar ar fi premierul. Va fi un efort colectiv sau nu va fi deloc, consideră editorialista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Cine vrea cu adevărat ca Ilie Bolojan să reușească?

PSD? Câștigător detașat al unor negocieri absurd de lungi și prost gândite, PSD a adjudecat cam tot ce putea adjudeca la masa puterii. Inclusiv rotativa, deci premierul, din aprilie 2027, când măsurile cele mai grele vor fi fost luate. 

De ce ar vrea PSD ca mandatul omului politic, președinte al partidului cu care se va confrunta în 2028, să fie un succes?

De ce ar fi dispus să-și lezeze clientela, primarii, electoratul de bază, cât timp toate acestea vor fi câștig electoral pentru Ilie Bolojan?

PNL? Deocamdată liberalii sunt dispuși să accepte orice. Dar câți vor cu adevărat un președinte cu principii și intransigent, câți stau la pândă ca să îi ia gâtul în caz de eșec și să și ia partidul înapoi? 

Nicușor Dan? Singura confruntare în aceste negocieri nesfârșite a fost cu Ilie Bolojan pe tema TVA, majorare împinsă în toamnă, când costul politic va fi mult mai mult al premierului și mult mai puțin al președintelui.

Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Haga. Care sunt prioritățile României (Adevărul)

Președintele Nicușor Dan participă în perioada 24-25 iunie la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Haga, în Regatul Țărilor de Jos.

Președintele României, Nicușor Dan, „va evidenția, în sesiunea de lucru, importanța crucială a legăturii transatlantice și a apărării colective, având la bază Articolul 5 al Tratatului de la Washington. În acest sens, va susține deciziile aliate privind creșterea graduală a bugetelor Apărării și consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare”, a transmis Administrația Prezidențială.

De asemenea, potrivit informațiilor furnizate, Nicușor Dan va solicita în cadrul summitului acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre, regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.

Totodată, șeful statului va exprima sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, precum și pentru alte țări expuse amenințării Rusiei, mai ales Republica Moldova.

Pe larg în ziarul Adevărul.

Un guvern turat la maxim, cu frâna de mână trasă (SpotMedia) - Erori de reparat în ultimele ore: Atenție la Externe. EXTERNE! (CursDeGuvernare) - Când noul premier va desfiinţa ARICE, fără comasare, atunci să ştiţi că începe restructurarea statului cu adevărat. Dar până să se restructureze ceva, vor creşte mai întâi taxele şi impozitele, pentru că firmele private şi cei cu bani au de unde să plătească (Ziarul Financiar)
 

Ziua decisivă pentru guvernul Bolojan. Program accelerat pentru învestirea cabinetului și discuții pe ultima sută de metri (HotNews)

Guvernul condus de Ilie Bolojan va avea 5 vicepremieri, 6 miniştri de la PSD, 4 de la PNL, 4 de la USR și 2 de la UDMR.

Planul pentru învestirea guvernului rămâne cel de zilele trecute: luni să aibă loc audierile miniștrilor în Parlament și ulterior votul de învestire, conform surselor politice cu care HotNews a discutat.

Depunerea jurământului la Cotroceni a noului Executiv ar trebui să aibă loc luni seară sau cel târziu marți dimineața, spun sursele citate, înainte ca președintele Nicușor Dan să plece la summitul NATO și la Consiliul European.

Noul guvern intră în exercițiu după depunerea jurământului în fața președintelui. Cutuma creată după instalarea guvernelor precedente prevede o primă ședință de guvern imediat după depunerea jurământului în care să fie aprobată prin ordonanță de urgență noua structură guvernamentală.

Un guvern turat la maxim, cu frâna de mână trasă (SpotMedia)

Lista cabinetului Bolojan arată cu siguranță mai bine decât variantele vehiculate în ultimele zile, dar rămâne irespirabilă în zona PSD. Iar dincolo de efectele directe, propunerile au și semnificații politice strategice importante, consideră jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

PNL îl readuce în prim plan pe Alexandru Nazare, marginalizat după un mandat de Finanțe deloc rău și legat de BNR.

Plasarea surpriză a fostului europarlamentar Dragoș Pîslaru la Fonduri Europene, un portofoliu pentru care are toată calificarea necesară, echivalează simbolic cu intrarea la guvernare a REPER, partidul desprins din USR pe care dl Pîslaru l-a condus până anul trecut.

Numirea lui Dragoș Anastasiu, fostul său consilier onorific la Cotroceni, în poziția de vicepremier pentru reforma statului, are semnificații multiple. Pe de-o parte, înseamnă o mână întinsă către mediul de afaceri care să fie partener la reformarea statului. Înseamnă un mesaj puternic în direcția demolărilor promise la congresul USR și, deloc neimportant, cu metode specifice managementului privat, cu termene precise, cu urmărire atentă, care vor fi sarcinile dlui Anastasiu.

Lista PSD arată că gruparea Grindeanu - Ciolacu a reușit o consolidare de poziție. Marian Neacșu rămâne vicepremier, Stănescu păstrează Agricultura prin Barbu, justiția este securizată prin Marinescu, omul lui Grindeanu ia Transporturile și Munca merge la alt protejat, purtătorul de cuvânt, dl Manole. Doar la Sănătate a fost ratată Carmen Orban, dar a fost desemnat secretarul de stat Rogobete, mare admirator al Danei Budeanu și omul care s-a ocupat de PNRR în minister și până acum.

Erori de reparat în ultimele ore: Atenție la Externe. EXTERNE! (CursDeGuvernare)

Jurnalistul Cristian Grosu, redactor șef al publicației electronice CursDeGuvernare, atrage atenția asupra nominalizării Oanei Țoiu (USR) pentru portofoliul Externelor.

Nicio literă din scurta și încețoșata biografie profesională a distinsei doamne nu o recomandă pentru poziția de ministru de externe al României – însă absolut totul din această biografie strigă că NU e nici pe departe ceea ce avem nevoie la Externe.

1, ministrul de externe al României trebuie să fie unul din cei care au în telefon 50 de numere de telefon de la lideri occidentali sau ministri de externe occidentali, la care, dacă sună, i se răspunde; în România există 3-4 astfel de oameni;

2, poziția de ministru de externe presupune un mix de: înaltă înțelegere a funcționării lumii în acest moment, un foarte vast bagaj despre relațiile dintre decidenții persoane fizice în ce privește politicile externe ale statelor UE, experiență de viață și despre natura umană, o foarte mare capacitate de organizare a SISTEMELOR și cunoaștere a mafiilor din aceste sisteme;

Toată lumea vorbeste de reformele politicilor interne, dar ele nu pot fi în ACEST MOMENT disociate de reforma manierei în care România își face politica externă: începând de acasă, de aici – unde diplomația economică pe care marșează state ca Polonia a ajuns la noi o cloacă de sinecuri – și până la Berlin, Paris, Washington etc – unde suntem mereu cu unul sau mai mulți pași în urma evenimentelor, astfel că nouă doar ni se aduce la cunoștință un lucru sau altul.

Când noul premier va desfiinţa ARICE, fără comasare, atunci să ştiţi că începe restructurarea statului cu adevărat. Dar până să se restructureze ceva, vor creşte mai întâi taxele şi impozitele, pentru că firmele private şi cei cu bani au de unde să plătească (Ziarul Financiar)

Luni ar trebui să ştim cu aproximaţie care sunt măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi majorarea veniturilor.

În lista de măsuri discutată între partide, la unul dintre puncte se menţionează desfiinţarea unor instituţii. De exemplu – ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revoluţiei, Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP.

ARICE este Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, o instituţie care ar trebui să atragă investiţii străine în România şi să sprijine comerţul exterior.

Agenţia, care are 250 de posturi, include ataşaţii economici pe care îi are România la ambasadele noastre din întreaga lume, plus alţii.

ARICE s-a înfiinţat în 2023, preluând ceva de la Ministerul Economiei şi probabil de la Ministerul de Externe.

Agenţia ARICE ar fi trebuit să fie una din instituţiile cele mai cunoscute ale României pentru atragerea de investiţii străine şi pentru a susţine exporturile.

Nu este nici una, nici alta: investiţiile străine directe, de la zero, sunt în cădere liberă, iar exporturile stagnează (86 de miliarde de euro în 2023 şi 86 de miliarde în 2024), nereuşind să facă faţă exploziei importurilor (115 miliarde de euro în 2023 şi 119 miliarde de euro în 2024). Dacă la investiţii străine – conform datelor publicate de BNR – am da deoparte profitul reinvestit şi creditele intragrup, am vedea că nu am rămâne cu nimic, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Pe câte miliarde nu se înțeleg Nicușor Dan și Ilie Bolojan (HotNews) - Dacă Nicuşor Dan, dacă liderii politici care se ceartă acum la împărţirea guvernării ratează pachetul fiscal, vom ajunge foarte repede în criza grecească (Ziarul Financiar)

Nicușor Dan și Ilie Bolojan, noua axă a puterii din România. Prima confruntare (SpotMedia)

Posibila renunțare a liderului PNL la poziția de prim-ministru va declanșa o serie de reacții politice care vor aduce și mai aproape criza economică, indiferent de ce se va întâmpla cu taxa pe valoarea adăugată.

Relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a început prost, iar din evenimentele istoriei recente, o astfel de neînțelegere și încăpățânare se poate transforma rapid în confruntare, cu toate efectele negative ce decurg de aici.

Amândoi sunt din aceeași familie politică, amândoi au fost primari, validați de alegătorii din orașele în care au candidat, amândoi se raportează pragmatic la lumea din jur, fiind oameni ai faptelor, nu neapărat vizionari.

Constituția României oferă atribuții importante atât președintelui țării, ales în mod direct, cât și prim-ministrului, desemnat prin votul Parlamentului.

Tendința e ca deținătorii celor două poziții să intre în conflict, mai devreme sau mai târziu, conform tradiției din ultimele trei decenii. Iată că acum conflictul a apărut chiar înainte de nominalizarea lui Ilie Bolojan pentru poziția de prim-ministru.

În opinia jurnalistului Emilian Isăilă, cei doi erau obligați să lucreze împreună pentru interesul general. O ruptură poate arunca România din nou într-o zonă de turbulențe politice și, posibilă, criză economică.

Integral pe pagina SpotMedia.

Pe câte miliarde nu se înțeleg Nicușor Dan și Ilie Bolojan (HotNews)

Creșterea TVA de la 19% la 21% este dorită de Bolojan, dar nedorită de Dan. Despre câți bani vorbim, de fapt, dacă se păstrează aceeași colectare a statului?

Despre aproximativ 12 miliarde de lei în plus. Asta înseamnă, în euro, 2,3 – 2,4 miliarde, explică jurnalistul HotNews, Dan Popa.

Creșterea TVA-ului, în contextul dat, pare mai degrabă o mănușă aruncată disperării decât o soluție fiscală inteligentă. Este o mărturie a incapacității de a gestiona eficient ceea ce avem, preferând să luăm mai mult din tot mai puțin. Pentru că, crescând taxele directe și indirecte, consumul final va scădea.

Poate că, în loc să ne concentrăm pe cate procente să adăugăm la TVA , ar trebui să ne concentrăm pe procentul de colectare. Deși, la urma urmei, cine mai are nevoie de logică economică, când avem pârghia măririi taxelor la îndemână? 

Dacă Nicuşor Dan, dacă liderii politici care se ceartă acum la împărţirea guvernării ratează pachetul fiscal, vom ajunge foarte repede în criza grecească (Ziarul Financiar)

Nu cred că cei care negociază acum noul guvern şi pachetul fiscal înţeleg cu adevărat care este situaţia.

România are nevoie de bani, de fapt toată România, nu numai Guvernul, iar aceşti bani nu pot fi obţinuţi decât dacă Nicuşor Dan, partidele politice care se declară europene – PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi – vor susţine cu orice preţ un pachet fiscal care să-i convingă pe cei care ne împrumută că vor reuşi să aducă finanţele publice, finanţele bugetare pe şine.

Iar aici nu vorbim de două – trei miliarde de lei acum, ci de 30 de mld. de lei necesari acum pentru a putea atinge un deficit bugetar asumat de 142 de mld. de lei pentru acest an. Guvernul are nevoie de 30 de mld. de lei nu pentru a ajunge la zero ci pentru a atinge un deficit bugetar care este imens.

Dacă Nicuşor Dan, dacă partidele care negociază guvernul ratează acest pachet fiscal, Grecia scrie pe noi.

Într-o ţară unde toată lumea are păreri, dar nimeni nu vrea să se implice şi să le execute, dacă găseşti pe cineva care vrea să fie premier, care ştie sigur că deveni duşmanul poporului trebuie să-l angajezi imediat.

Înainte să intre la discuţiile politice unde liderii politici se ceartă cine să ia Ministerul Dezvoltării, cine să ia Ministerul Energiei, cine să ia Ministerul Mediului, etc., unde sunt banii, ar trebui ca cineva să le spună ce a însemnat criza din Grecia: o scădere economică şi de venituri de 30% care nu este recuperată nici acum după 12 ani, atrage atenția jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.