Revista presei românești

După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) - Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? (G4Media) - Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE (Economedia) - România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? (Ziarul Financiar)

Restructurare la Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern (Libertatea)

Premierul Ilie Bolojan a pus „tunurile” pe cele 600 de posturi din Guvern și plănuiește restructurări care să atingă aproximativ 35 la sută din personal, au declarat miercuri, 16 iulie, surse din interiorul Executivului pentru Libertatea.

În acest moment, Guvernul are 100 de posturi la Cancelarie și 500 la Secretariatul General al Guvernului, iar printre măsurile pregătite se numără concedierile prin evaluare. Cum se face acest lucru? Practic, angajații vor trebui să susțină un concurs pentru a-și păstra locurile de muncă. Acest lucru este însă privit cu scepticism. „Ce garanție avem noi că dacă se face un concurs nu vor fi avantajați cei care trebuie să rămână? De unde știm că nu vor fi concursuri trucate, cu întrebări date înainte?”, au declarat angajați din Guvern pentru Libertatea, sub protecția anonimatului.

De asemenea, premierul Bolojan vrea înființarea unui Departament pentru Digitalizare în subordinea sa, adică la Cancelarie, deși Autoritatea pentru Digitalizarea României este instituția care se ocupă de acest domeniu.

După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews)

Ministerul Energiei susține că personalul intern nu a fost suficient pentru a putea întocmi proiectul de Ordonanță de Urgență, care prevede ajutor financiar pentru plata facturilor la energie acordat consumatorilor vulnerabili, motiv pentru care a angajat o firmă privată. Contractul în valoare de aproximativ 28.000 de euro a fost atribuit în perioada în care ministerul se afla în plin proces de reducere a posturilor. 

În martie 2025, Ministerul Energiei a atribuit firmei CIGA Energy Advisory SRL un contract în valoare de 140.000 de lei, pentru ca aceasta să ofere „suport pentru implementarea unui act normativ privind un mecanism de protecție al clienților finali de energie”.

CIGA Energy Advisory SRL este deținută de Dan Iulian Stratan, medic de profesie, fost președinte al CA al Gelsor SA, grup controlat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, conform Adevărul.

Ce prevede proiectul de OUG pentru care a fost necesară angajarea unei firme private: acordarea unui tichet electronic de energie în valoare de 50 de lei, timp de 9 luni, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maxim 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei.

Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? Jurişti: preşedintele instituţiei este demnitar şi nu are atribuţii de control în fişa postului / Piedone: Am atribuţii de coordonare a activităţilor de control (G4Media)

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, conduce personal descinderile comisarilor ANPC la operatorii economici (restaurante, magazine, mall-uri etc), însă mai mulţi jurişti consultaţi de G4Media.ro pun sub semnul întrebării legalitatea acestor controale conduse de şeful ANPC.

“Preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor are rang de demnitar, nu de funcţionar public, nu poate face personal controale şi nu poate aplica amenzi şi da sancţiuni. Nu are în fişa postului atribuţii de control”, au explicat juriştii consultaţi de G4Media.ro.

Într-un răspuns oficial la solicitarea G4Media.ro, Piedone spune că are atribuţii de coordonare a activităţilor de control. El susţine că poate însoţi echipele de control şi dispune luarea de măsuri.

Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE. Siegfried Mureșan: Va exista o canibalizare între politica agricolă comună și coeziune, atât între țări, cât și între fermieri și școli sau spitale  (Economedia)

România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de Comisia Europeană, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034. Potrivit acestuia, noile planuri privind Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune riscă să producă o canibalizare între statele membre și chiar între domenii de investiții esențiale din interiorul fiecărei țări, cum ar fi între fermieri și școli sau spitale.

Totodată, Mureșan critică modul în care Comisia comunică valoarea bugetului: „Se vorbește de un buget de 2 trilioane de euro, dar o parte semnificativă sunt datoriile pe care trebuie să le rambursăm pentru PNRR-uri. Acestea nu sunt beneficii, sunt obligații de plată. Bugetul, în termeni reali, este aproape identic cu Cadrul Financiar Multianual anterior – ceea ce vedem ca o creștere este doar efectul inflației.”

România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă.“ (Ziarul Financiar)

România are peste 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, atraşi în principal în producţie, construcţii şi comerţ, sectoare cu deficit cronic de personal. Costurile pentru firmele care îi angajează sunt cu 6-10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români, din cauza cheltuielilor suplimentare: bilete de avion, cazare, instruire sau taxe.

„În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu“, a spus Răzvan Popa, CEO al Alusystem, în cadrul unui eveniment organizat de Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

Cum și-a început mandatul președintele Nicușor Dan / Alergător pe lângă minge (G4Media) - După doi ani și o criză majoră, Nicușor Dan are de luat o decizie grea. Diversiunea Cioloș la SRI (SpotMedia)

Cum și-a început mandatul președintele Nicușor Dan / Alergător pe lângă minge (G4Media)

Dezastruos ar fi cuvântul potrivit. În primele două luni după câștigarea alegerilor, președintele Nicușor Dan a arătat că nu dispune de suficientă forță pentru a-și impune voința politică, a comis cel puțin o eroare majoră și a demonstrat o capacitate limitată de înțelegere a mecanismelor statului, precum și zero instincte politice, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă.

Un șef de stat dispune de multă legitimitate și de o putere reală, dacă știe cum să le folosească. Când nu o face, tot sistemul îi miroase imediat neputința. Așa se face că, în justiție, nu i-a ieșit mai nimic: Inspecția Judiciară, Înalta Curte, judecătorul propus de PSD la CCR (Mihai Busuioc) — toți provin din tabăra anti-reformistă. Și toți au defilat nestingheriți pe sub nasul indiferent al președintelui Dan.

Adăugați la acest tablou și catastrofa de negociere politică de la formarea guvernului, unde PSD a obținut cam tot ce și-a dorit — inclusiv Ministerul Justiției. Altfel spus, tot PSD va propune viitorii procurori-șefi ai DNA și Parchetului General, pe care Nicușor Dan ar dori să-i schimbe. Foarte bine, doar că tocmai le-a cedat PSD-ului puterea de a face noile numiri.

Cel mai spectaculos autogol a fost atacarea la CCR a legii care înăsprește pedepsele pentru propaganda extremistă. Nicușor Dan a folosit, practic, aceleași argumente cu Călin Georgescu, George Simion, AUR și Diana Șoșoacă.

Președintele mai are o ultimă șansă de reabilitare, odată cu numirea șefilor de servicii secrete, anunțată pentru toamnă.

Integral pe pagina G4Media.

După doi ani și o criză majoră, Nicușor Dan are de luat o decizie grea. Diversiunea Cioloș la SRI (SpotMedia)

Numele lui Dacian Cioloș a fost vehiculat intens în ultimele săptămâni în spațiul public ca reprezentând alegerea lui Nicușor Dan pentru șefia SRI, dar nu a existat nicio discuție între cei doi pe această temă, conform unor surse Spotmedia.ro, speculațiile fiind extrem de asemănătoare cu cele dezvoltate în jurul numirii unui judecător CCR de către noul președinte.

Oamenii politici din România au o legătură complicată și netransparentă cu serviciile de informații, iar compromisurile și lipsa de control civil asupra acestora au devenit critice pentru nivelul de încredere din societate în instituțiile statului.

Liderii politici cred că raportul de forțe din coaliție depinde de cine va conduce SRI și SIE.

Consultarea președintelui cu partidele nu va fi legată de nume, pentru că atributul nominalizării îi revine șefului statului, ci mai degrabă va fi legată de tatonarea șefilor de partide pentru obținerea unor reacții cu privire la votul din Parlament vizavi de o propunere sau alta.

Profesorul universitar Andrei Țăranu, explică în exclusivitate pentru Spotmedia.ro  puterea unui președinte și legătura cu serviciile secrete.

O lege a serviciilor secrete ar trebui făcută de societatea civilă și experți independenți, spune expertul 

Toate încercările de modificarea a legislației de funcționare a serviciilor de informații s-au soldat cu eșecuri răsunătoare, în principal din cauza faptului că proiectele au fost realizate de oameni din interior sau de asociați ai acestora, fiind contestate puternic de opinia publică.

Misiune Imposibilă: Dan și Bolojan și cele 24 de luni în care trebuie să salveze România de ea însăși (PressOne)

Misiunea uriașă care le stă în față atât lui Nicușor Dan, cât și lui Ilie Bolojan: să convingă nu doar sute de politicieni obișnuiți cu hoția ca stil de viață prosper, ci și milioane de români obișnuiți să se descurce cum pot, deseori prin mici furtișaguri, doar ca să supraviețuiască.

Dar cum poți face asta într-o țară în care toată lumea fură? Cum poți vorbi despre dreptate socială când magistrații - tocmai cei care se presupune că ar trebui să facă dreptate - și-au făcut stat în stat și se ceartă cu premierul pe media de vârstă la care binevoiesc să iasă la pensie - că o fi 52 de ani, iar nu 48, cum spune Bolojan?

Cum poți repara relația cu acest popor care a votat la două mâini cu PSD și populiștii timp de 35 de ani, dar care a avut pretenția ca răspunderea pentru populism să și-o asume altcineva? În fine, cum poți lupta în răspăr cu un popor mânios și care respinge exact singurele surse de bunăstare care pot ține România în viață în următorii ani - fondurile și valorile europene?

Jurnalistul PressOne Adrian Mihălțianu remarcă faptul că s-a acordat o atenție sporită nedreptăților pe care le fac bugetarii (cu mic, cu mare, la grămadă) și privații (mai ales companiile alea mari și străine, care nu-și păstrează, domnule, profiturile în țară), și o atenție foarte scăzută pușculiței de bani a partidelor și a rețelelor lor mafiote din teritoriu: celebrul PNDL / Anghel Saligny, programul din care se hrănesc miile de primari din teritoriu și mai ales baronii locali care au definit aceste partide în ultimii 30 de ani. 

Înțeleg că domnul Bolojan nu poate isteriza din prima clientela politică PNL și PSD și că trebuie să-și pregătească atent următorii pași dacă vrea să rămână la guvernare suficient timp cât să urnească lucrurile, însă absența acestui program extrem de dăunător stabilității economice a României din prim-planul discuțiilor publice nu e un semn bun, mai notează editorialistul.

În opinia sa, România poate scădea foarte rapid o bună parte din deficitul său bugetar dacă reorientează integral fondurile rămase necontractate din Anghel Saligny către finanțări proprii în proiecte europene.

Cronica unei moțiuni de cenzură ratate: bancuri, plictiseală și clinciuri. Opoziția a bifat cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani (Libertatea) - Ce este Iron Dome, scutul modern cu care România își întărește apărarea (Adevărul) - România este principala piaţă de forţă de muncă pentru Europa de Vest. Peste 3 milioane de români sunt într-o altă ţară din UE (Ziarul Financiar) - Fără minori, please! Un festival cu scandal (SpotMedia)

Cronica unei moțiuni de cenzură ratate: bancuri, plictiseală și clinciuri. Opoziția a bifat cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani (Libertatea)

Moțiunea de cenzură a AUR, POT și ce a mai rămas din SOS a picat luni, 14 iulie, în urma unei dezbateri anemice. Votul de la final a arătat cât de slabă e opoziția partidelor extremiste.

Formațiunea lui Simion a ratat cu brio demiterea Guvernului Bolojan, după ce a strâns, alături de aliați, 134 de voturi, fiind necesare încă 99 pentru reușita demersului.

Opoziția a avut din start probleme. Deși ședința trebuia să înceapă la ora 15.00, AUR a solicitat amânarea cu 45 de minute, în condițiile în care îi lipseau membri convocați expres, care ar fi trebuit să fie prezenți, potrivit surselor Libertatea. Un parlamentar al AUR, Antonio Popescu, a venit în cârje, în timp ce alții au ajuns la jumătate de oră după startul dezbaterilor.

Cât timp Ramona Ioana Bruynseels s-a căznit la tribună să citească textul moțiunii de cenzură, parlamentarii Puterii s-au amuzat, au spus bancuri, au semnat proiecte de lege, s-au plimbat în diferite colțuri. În fața sălii, liderul minorităților, Varujan Pambuccian, a dat impresia că nu e în largul său, iar unii miniștri au fost preocupați de alte treburi. Tanczos Barna a tot vorbit la telefon, Dragoș Anastasiu a consultat foile din față, însă a fost chemat la discuții separate și de Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor.

Premierul Ilie Bolojan a avut un discurs scurt, de circa cinci minute. Odată cu discursul prim-ministrului, a apărut și George Simion, președintele AUR, care de câteva săptămâni se ferește de dat declarații presei și trimite colegii de partid.

Analiză: Cui folosește moțiunea AUR (DW)

Moțiunea AUR i-a dat posibilitatea premierului să-și mai explice odată programul de redresare, dar în același timp i-a lăsat și pe radicali să-și facă numărul și să-i întărâte pe cei nemulțumiți, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Ce rost are această moțiune, a întrebat premierul Ilie Bolojan în plenul parlamentului la dezbaterea moțiunii de cenzură, după ce guvernul și-a asumat răspunderea asupra Primului Pachet de Austeritate. „Parlamentul nu e o anexă a guvernului”, răspunde indirect liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dându-i de înțeles primului ministru că Legislativul e cel care trebuie să gândească și să dezbată legile pe care mai apoi Executivul le pune în practică. Grindeanu, care e președintele Camerei Deputaților, vrea să fie el cel care ia inițiativele, nu Bolojan, așa că i-a transmis acestuia că folosirea asumării guvernamentale sau a ordonanțelor guvernamentale trebuie să fie excepția, nu norma. 

Moțiunea AUR nu putea dărâma guvernul, dar ecoul ei ajunge la electoratul nemulțumit, care se radicalizează de la o zi la alta și care, dacă ar avea loc alegeri duminică, ar vota AUR în proporție de 40% (INSCOP, iulie 2025). În schimb, PSD se află în cădere liberă (13%) și are același scor ca USR și cu doar câteva procente sub PNL (17%). Aceste partide se află la limita disperării, fără idei, fără soluții, fără anvergură, împotmolindu-se odată cu țara într-o criză economică, de principii și de valori.

Ce este Iron Dome, scutul modern cu care România își întărește apărarea (Adevărul)

România va fi prima țară europeană care va achiziționa sistemul de apărare antiaerian Iron Dome. Experții chestionați de „Adevărul” analizează avantajele acestui sistem.

Generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor români în rezervă (președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România - n.r.), decorat în trecut atât de SUA, cât și de ONU și NATO, și generalul Alexandru Grumaz, primul înalt ofițer român cu studii la Harvard, explică de ce decizia autorităților române este incontestabil una bună, însă poate fi îmbunătățită. Cei doi generali explică și ce alte sisteme de apărare antiaeriană ne-ar mai fi necesare pentru a avea un cer cu adevărat sigur.

România este principala piaţă de forţă de muncă pentru Europa de Vest. Peste 3 milioane de români sunt într-o altă ţară din UE. „În pofida caselor goale construite cu planuri de revenire, cu bani din migraţie în România, cuvântul de ordine în diaspora este „să aşteptăm să vedem.“ (Ziarul Financiar)

România se află pe primul loc între ţările Uniunii Europene raportat la numărul cetăţenilor săi care trăiesc peste graniţe, într-un alt stat membru al UE, arată un infografic prezentat de Parlamentul European. Erau 3,1 milioane de români în UE în anul 2024, respectiv 16% din populaţia ţării.

Ca o reprezentare a impactului, ne putem imagina oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa şi Timişoara complet goale. Se vor întoarce? Sociologul Dumitru Sandu preci­zează că românii plecaţi aşteaptă să vadă dacă şi condiţiile de trai ţin pasul cu dezvoltarea.

În oglindă cu România, cea mai mică rată de migraţie raportat la populaţia ţării este în Germania şi Franţa. Sub 1% dintre francezi şi germani îşi părăsesc ţara pentru alta din UE.

Analizând cifrele din clasamentul Parlamentului European, în partea de sus cu migraţie mare sunt ţările din centrul şi sud-estul Europei - România, Croaţia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Polonia, iar cu procentele cele mai reduse sunt statele din vestul Europei, Spania, Austria, Italia, Franţa, Germania.

Integral în ZF.

Fără minori, please! Un festival cu scandal (SpotMedia)

Pentru al doilea an consecutiv, autoritățile au permis adolescenților cu vârste sub 18 ani să participe la un eveniment la care sunt expuși intens mesajelor cu impact periculos asupra sănătății fizice și psihice, accidentelor și violențelor fizice.

Peste 300.000 de persoane au luat cu asalt festivalul de muzică Beach, Please, din Costinești. Față de ediția de anul trecut, numărul spectatorilor s-a dublat. Perioada în care s-a desfășurat a fost între 9 și 13 iulie, iar prețul biletelor a variat între 90 de euro și 500, conform informaților afișate de organizatori.

La fel ca și anul trecut, festivalul a provocat o puternică dezbatere în rândul opiniei publice despre siguranța adolescenților și a tinerilor care participă, aceștia fiind expuși la melodii care incită la violență, consum de droguri, dar și posibilitatea unor accidente provocate de aglomerație sau intoxicări cu alcool ori substanțe interzise.

Citiți mai mult pe pagina SpotMedia.

Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) - Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) - Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul)

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan – dezbătută şi supusă votului, luni, în plenul comun al Parlamentului (G4Media)

Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului şi intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” va fi dezbătută şi supusă votului luni, de la ora 15:00, în plenul Parlamentului.

Moţiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi, a fost prezentată săptămâna trecută de liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, în fața unei săli aproape goale.

Parlamentarii partidelor din coaliţia de guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR, vor asigura cvorumul la şedinţă, dar nu vor vota.

Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

Pentru a fi adoptată moţiunea de cenzură este nevoie de 233 de voturi pentru. Votul va fi secret cu bile.

Dacă moţiunea de cenzură va primi votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul Bolojan este demis. Dacă aceasta nu va fi adoptată, atunci proiectul pe care Executivul şi-a asumat răspunderea este adoptat.

Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea)

Congresul PNL nu a fost doar o competiție în care s-a ales conducerea liberală, în urma unor lupte și negocieri dure, dar și loc de socializare și discuții privind teme importante pentru orice membru de vază: cum se împart funcțiile pe vreme de austeritate și cu încă un partid în coaliție.

După patru ani de pauză electorală internă, pentru că alegerea lui Nicolae Ciucă la Congresul din 2022 numai competiție nu a fost, liberalii și-au înnoit garda, într-un cadru mai puțin tensionat față de aprilie 2021, dar unde au existat în continuare orgolii. Iar lupta cea mare a fost pentru funcțiile de prim-vicepreședinte.

Nicoleta Pauliuc, senatoare de Ilfov, a purtat discuții om la om și i-a chemat la poze pe toți cei pe care îi întâlnea. La rândul său, campanie până pe ultima sută de metri a făcut și Adrian Veștea (șeful CJ Brașov și secretar general interimar). Acesta a mers să poate discuții om la om, iar în sala unde a fost ținut Congresul pe toate scaunele puteau fi găsiți fluturași cu candidatura aceasta.

În ceea ce privește ceilalți candidați, oarecum surprinzătoare a fost o ostilitate destul de mare la o parte din delegații din sud, fie că erau din filiale din București, fie din județe.

Veniți ca invitați au fost Nicușor Dan (președintele României), Igor Grosu (președintele Parlamentului Rep. Moldova), Ionuț Moșteanu (prezentat eronat ca lider al parlamentarilor USR, deși acum e ministru al Apărării, iar în trecut a fost șef doar la Cameră), dar și Csoma Botond (liderul deputaților UDMR), precum și Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților.

Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia)

Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi – un document strategic care propune, printre altele, delimitarea, în București, a unor zone cu emisii reduse (cunoscute în engleză ca Low Emission Zones sau LEZ), În aceste zone, accesul vehiculelor vechi și poluante ar urma să fie restricționat, cu scopul de a reduce nivelul de poluare din oraș.

Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi este scris de o echipă de experți internaționali, selectați și coordonați de BERD.

Documentul e gata încă din 2023, dar n-a fost încă adoptat, din cauză că era nevoie să parcurgă un traseu birocratic.

Acum a ajuns în etapa finală.

Alte capitale europene au adoptat astfel de măsuri în urmă cu zeci de ani. A avut și Bucureștiul  o tentativă în 2019, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Dar până la urmă, de teamă să-și piară capitalul politic, Firea a făcut pasul înapoi.

Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul)

Scandările pro-Ceaușescu de la festivalul „Beach, Please!” reflectă un val periculos de nostalgie totalitară, chiar dacă organizatorii invocă o glumă, atrage atenția istoricul Cosmin Popa.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a reacționat, duminică, după apariția unor imagini video în care un grup de participanți la festivalul „Beach, please!” a scandat „Ceaușescu! Ceaușescu!” la vederea lui Selly (Andrei Șelaru), organizatorul festivalului. „A fost o glumă” ar putea explica tinerii, nicidecum un act de omagiere a fostului dictator comunist, știut fiind faptul că Selly este poreclit „dictatorul”, explicația lui fiind aceea că a primit această poreclă pentru eficiența cu care organizează lucrurile. Realitatea este însă aceea că societatea românească se confruntă cu un val de nostalgii totalitare, iar pe acest teren mișcările de destabilizare sunt ușor de implementat.

Război între magistrați și președintele României. Cine câștigă? (SpotMedia) - Despre extremism: de la Eminescu la Nicușor Dan (DW)
 

Opriți jaful din companiile de stat! De ce Guvernul Bolojan trebuie să limiteze prin lege salariile și indemnizațiile nesimțite / Cum profiturile companiilor de stat sunt împărțite frățește între șefi și Consiliile de Administrație (G4Media)

Guvernul Bolojan are datoria față de contribuabilii corecți – împovărați deja de măsuri de austeritate – să includă în al doilea pachet de reforme anunțat pentru sfârșitul lunii o regândire profundă a modului în care funcționează companiile de stat, scrie jrunalistul Dan Tăpălagă.

G4Media.ro a documentat, în ultimele săptămâni, o serie de situații revoltătoare. În esență, vorbim despre jefuirea organizată a acestor companii prin:

• salarii uriașe, arbitrar crescute, care ajung la mii de euro pe lună
• bonusuri de zeci de mii de euro acordate fără criterii reale
• pensionări urmate de reangajări pe aceleași posturi
• indemnizații de Consilii de Administrație (CA) majorate de zeci de ori, cu aprobări formale și complicități la nivel înalt

De regulă, aceste companii decid singure și arbitrar cum își cresc salariile și beneficiile, cu acordul formal – și adesea pasiv – al autorităților de supraveghere. Membrii CA și directorii se comportă ca niște vătafi pe moșia statului: nu răspund în fața nimănui și nu dau explicații pentru risipirea banului public.

Da, legislație există. Dar ea este slabă, permisivă și plină de portițe. Iar aceste portițe trebuie închise urgent.

Război între magistrați și președintele României. Cine câștigă? (SpotMedia)

O decizie care indică mai degrabă teamă, a dus la declanșarea unui conflict între CSM și Palatul Cotroceni din cauza faptului că Nicușor Dan amână să semneze câteva cereri de pensionare venite din partea unor judecători.

Magistrații, fără nicio susținere publică, criticați frecvent pentru pensiile speciale și corupția din sistemul de justiție, au ajuns din nou în centrul atenției în urma unor mașinațiuni suspectate ca ilegale prin care au impus-o pe judecătoarea Lia Savonea în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Elena Costache, președinta CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), printr-o mișcare surprinzătoare, a decis să-i scrie lui Nicușor Dan pentru a-i cere să semneze un număr de 22 de cereri de pensionare ale unor judecători.

Mesajul șefei CSM este șocant prin faptul că dă lecții președintelui, ales de peste 6 milioane de cetățeni, dar și că sugerează o încălcare a legii de către acesta.

Dacă CSM cu adevărat a constatat o încălcare a legii de către președintele României, trebuia să pună în discuție acest lucru pe ordinea de zi a Consiliului sau să facă plângere și să deschidă acțiuni în justiție.

E fără precedent în istoria recentă a României ca un judecător să-l tragă de urechi pe șefului statului în afara cadrului creat de lege, consideră jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Despre extremism: de la Eminescu la Nicușor Dan (DW)

Președintele Nicușor Dan face o declarație politică atunci când atacă la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, extremism, legionarism și rasism? Și de ce vrea să întoarcă legea din drum?

Diana Șoșoacă, AUR și alți parlamentari populiști au făcut deja o contestație la CCR, iar Curtea a respins-o ieri, 10 iulie.

Nicușor Dan argumentează în sesizarea trimisă judecătorilor constituționali neclaritatea definițiilor din lege și critică o posibilă restrângere a libertății de exprimare. 

Legea anterioară era suficient de puternică pentru a-i ajuta pe procurori și judecători să-i pedepsească pe nostalgicii legionari, pe fasciști și rasiști, doar că magistrații nu erau prea dornici să o pună în practică. Așa a scăpat, prezidențiabilul Călin Georgescu de pedeapsă, după ce procurorii l-au considerat nevinovat. De fapt, în ultimii cinci ani, procurorii au trimis în judecată cam o persoană pe an în baza acestei legi vechi de mai bine de 20 de ani.

Președintele se întreabă dacă nu cumva ar putea fi pedepsit și Eminescu, poetul național și se teme ca nu cumva cărțile lui să fie cenzurate.

Nicușor Dan se întreabă „până la ce nivel prezența unor idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” transformă un text „într-un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii”.

„Claritatea este necesară”, se arată mai departe în documentul președinției, fiindcă sancționează penal distribuirea unor astfel de materiale.

Specialiștii de la Cotroceni fac o confuzie intenționată între literatura de acum 150 de ani și propaganda xenofobă din prezent, mai scrie jurnalista Sabina Fati.

Articolul integral pe pagina DW.

Investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern (Ziarul Financiar) - Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul Parlamentului (Adevărul) - Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță (Libertatea)

Investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern (Ziarul Financiar)

Ministerul Finanţelor a împrumutat 3,75 mld. de dolari şi 1,5 mld. de euro, în prima ieşire a României pe pieţele externe cu guvernul condus de Bolojan. Cererea a fost foarte ridicată, de circa 15 mld. de dolari.

Costurile de finanţare ale statului au coborât pe 9 iulie la cel mai redus nivel din 2025, în timp ce investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima emisiune de eurobonduri a guver­nului Bolojan, scrie ZF.

Deşi contestate pe plan intern şi criticate pentru potenţialul lor de a frâna consumul şi de a afecta anu­mite sectoare economice, majo­rările de taxe – precum creşterea TVA de la 19% la 21%, accizele sporite sau modificările de impozitare – sunt pentru moment percepute de investitori ca un semnal de responsabilitate fiscală, un „rău necesar“ pentru echilibrarea bugetului.

Prețul măsurilor de austeritate. Poate Bolojan să evite scenariul Greciei prin creșterea TVA și tăieri de cheltuieli? (Panorama)

Greul e departe de a fi trecut.

Economiștii atrag atenția că, dacă se trece de punctul de suportabilitate cu creșterea taxelor, există riscul unor mișcări sociale de amploare, scrie Panorama. 

„Toate măsurile de consolidare fiscală, fie că sunt tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, toate sunt recesioniste pe termen scurt”, explica, tot la evenimentul analiștilor financiar-bancari, Ionuț Dumitru, iar o discuție legată de stimularea creșterii economice, în condițiile în care România are de făcut o ajustare enormă, nu își are locul acum.

„Poate că austeritate e prea mult spus la acest moment”, afirmă și profesorul Liviu Deceanu.  El insistă, însă, că măsurile trebuie să fie comunicate extrem de bine, explicate pe înțelesul tuturor și, mai important de atât, populația să vadă că efortul e unul comun. Cu alte cuvinte, statul nu ar trebui să pună toată responsabilitatea în cârca cetățenilor.

Nota de plată trebuie achitată, totuși, de cei care au stat la masă și au mâncat pizza aceea mare de care vorbea președintele Nicușor Dan. Zilele acestea, Guvernul dă asigurări că așa va fi, că cetățenii nu vor deconta singuri, dar că trebuie să aibă răbdare.

„Este foarte important să se evite conflictul social, dacă statul reușește asta, vom putea evita o criză, poate și o recesiune. Economia României e rezilientă, e încă competitivă, dar e nevoie mai mult reducere de cheltuieli decât de creștere de venituri prin taxare”, conchide profesorul de macroeconomie.

Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul Parlamentului (Adevărul)

Moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului și intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată - afară cu Guvernul ipocrit” va fi prezentată joi, de la ora 10, în plenul Parlamentului, anunță Adevărul.

Demersul a fost inițiat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

Pentru finalizarea acestei proceduri, sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, când va fi dezbătută și votată moțiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați.

Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță (Libertatea)

PSD este la guvernare, dar cu un pas în afara ei. Informațiile de culise arată că liderii formațiunii se atacă reciproc pe tema insuficientului control asupra măsurilor decise de prim-ministrul Ilie Bolojan.

Libertatea reamintește  că sunt lideri nemulțumiți de faptul că puterea e concentrată tot în mâinile unor politicieni care au fost „la butoane” și în mandatul Ciolacu, iar acum tot ce s-a schimbat e doar președintele, în timp ce oamenii sunt aceeași.  

Imediat după alegerile prezidențiale din luna mai, iar ulterior după, în perioada negocierilor cu PNL, UDMR și USR pentru intrarea la guvernare, au fost aleși ai PSD care au cerut intrarea în Opoziție. Iar printre aceștia au fost Daniel Suciu (vicepreședinte al Camerei Deputaților), Mihai Fifor (deputat și șef PNL Arad), Marian Mina (deputat și șef al PSD Giurgiu), Gheorghe Șoldan (șef CJ Suceava) sau Dragoș Benea (vicepreședinte PSD și europarlamentar).

Cu toate acestea, conducerea centrală controlată de Sorin Grindeanu a decis intrarea la guvernare, dar și preluarea unor portofolii care îi avantajau pe cei din cercul actualului șef interimar al PSD. De exemplu, la împărțirea ministerelor, PSD nu a „tras” Ministerul Dezvoltării, deși a avut primul dreptul să aleagă două ministere puternice, preferând Justiția și Transporturile. Decizia oarecum ciudată având în vedere că este partidul cu cei mai mulți primari și din 2019 încoace nu a mai avut conducerea portofoliului care asigura direcționarea de fonduri importante către aleșii locali, de la Programul Național Anghel Saligny (rețele de apa-canal, drumuri locale, introducerea rețelei de gaze naturale) la PNRR (anvelopări de clădiri, construirea de creșe, autobuze electrice pentru localități etc).  

Deficit cu premeditare II. Miniștrii guvernului Ciolacu știau că nu sunt bani, dar au golit Fondul de rezervă dând cu subsemnatul. Documente (Europa Liberă) - Cine administrează Romarm, compania strategică de armament: un avocat care a împrumutat PSD cu 1,6 milioane de lei, ginere al baronului PSD Ion Mocioalcă, fin al lui Victor Ponta și fiul adoptiv al unui interlop celebru din anii `90 / Reacția ministrului Bogdan Ivan (G4Media) - Cine vrea să țină în viață ”monstrul” de-acasă? Sperietoarea de AUR și profeția care se auto-îndeplinește (Republica)

După 33 de ani, PSD pierde controlul CCR. Ce înseamnă pentru România? (SpotMedia)

A fost nevoie de mai mult de trei decenii, de suspendări ale președintelui, de crize succesive și o tendință vizibilă a Curții Constituționale de conservare a puterii și privilegiilor elitei politice apărute la începutul anilor ’90, pentru a se ajunge în punctul în care urmașii PCR să nu mai aibă ultimul cuvânt în ce privește destinul democrației românești.

Nicușor Dan, președintele României, l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș pentru poziția de judecător al Curții Constituționale din România.

Prin numirea făcută de președintele Nicușor Dan, CCR tinde să devină mai liberală și mai orientată spre apărarea sistemului democratic decât a fost până acum. Acest lucru nu înseamnă că presiunile politice vor dispărea, iar judecătorii nu vor mai ține seama de afilierile politice care i-au adus acolo.

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost cea mai controversată decizie luată de Curtea Constituțională în zbuciumată ei istorie de 33 de ani. 

Cei nouă judecători vor fi chemați în curând să rezolve complicata problemă a pensiilor speciale, una dintre cele mai mari nemulțumiri care se manifestă la nivelul opiniei publice, dar și în ce privește pensionarea rapidă din magistratură, armată, poliție, decizii care pun în pericol funcționarea statului și provoacă tensiuni și dezechilibre sociale.

Peste trei ani, înainte de a avea loc alegerile parlamentare, expiră alte trei mandate de judecători constituționali.

Nicușor Dan și actuala majoritate, dacă rezistă până în 2028, vor schimba și mai mult raportul de forțe politice din CCR, cu consecințe importante asupra sistemului democratic din România, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. 

Deficit cu premeditare II. Miniștrii guvernului Ciolacu știau că nu sunt bani, dar au golit Fondul de rezervă dând cu subsemnatul. Documente (Europa Liberă)

Miniștri ai guvernului Ciolacu și-au asumat în scris, „cu toate consecințele legale de rigoare”, că au nevoie „urgentă” de bani din Fondul de rezervă, chiar dacă asta afectează deficitul bugetar al țării. Europa Liberă publică trei note justificative, asumate de trei miniștri din 2024 (transporturi, muncă și educație), în care apare un pasaj neobișnuit: asumarea prin semnătură că aceștia au cunoștință de deficitul uriaș, dar că au nevoie de bani urgent.

Peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniștrilor doar în 2024.

Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat Guvernul României anul trecut s-au numărat și alegerile prezidențiale și parlamentare – despre care se știa din 2019, respectiv 2020 că vor avea loc.

Ba chiar erau așteptate să aibă loc încă de la modificarea Constituției din 2003, de când mandatul președintelui a devenit de cinci ani.

Tot „urgente” și „neprevăzute” au fost și pensiile – acordate lunar de altfel – pe luna decembrie.

Nu doar Sorin Grindeanu, Simona Bucura-Oprescu și Ligia Deca și-au asumat astfel de documente, ci toți miniștrii care au cerut bani din Fondul de rezervă– au precizat pentru Europa Liberă două surse din fostul Executiv.

Cine administrează Romarm, compania strategică de armament: un avocat care a împrumutat PSD cu 1,6 milioane de lei, ginere al baronului PSD Ion Mocioalcă, fin al lui Victor Ponta și fiul adoptiv al unui interlop celebru din anii `90 / Reacția ministrului Bogdan Ivan (G4Media)

Laurențiu Nicușor Gorun a fost numit în martie 2025 de Ministerul Economiei în funcția de administrator al companiei strategice de armament Romarm, potrivit unui document oficial. Ministru al Economiei era la acel moment Bogdan Ivan (PSD), actualul ministru al Energiei. Laurențiu Gorun nu are nici o legătură cu industria de armament, potrivit CV-ului său. Dar el a împrumutat PSD în campania din 2024, este ginerele baronului PSD Ion Mocioalcă (acum vicepreședintele Curții de Conturi) și e fiul adoptiv al lui Vasile Gorun, un interlop celebru din Vâlcea în anii 90, condamnat definitiv, ulterior reabilitat în justiție.

Ministrul Bogdan Ivans susține că angajarea lui Laurențiu Gorun în Consiliul de Administrație al Romarm s-a făcut în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, anunță G4Media.

Cine vrea să țină în viață ”monstrul” de-acasă? Sperietoarea de AUR și profeția care se auto-îndeplinește (Republica)

Deși alegerile s-au încheiat cu eșecul răsunător al lui George Simion, extremismul nu pare a fi lăsat să moară. 

În Europa, inclusiv iliberalii și extremiștii spun despre George Simion că e nefrecventabil și amuzant în lupta lui pentru putere. 

La noi în țară, însă, după alegeri, se fac sondaje de opinie care ni-l prezintă pe Simion, periodic, ca pe acest monstru care crește, împreună cu partidul lui. Care devine uriaș și se pregătește să ne calce în picioare în 2028 sau mai devreme, dacă vor fi anticipate. 

La noi în țară, Simion e luat în serios, deși discursul lui politic e adeseori rizibil și ridicol. La noi în țară se vorbește despre extremiști ca despre acești puternici ai timpurilor, care vin să măture în calea lor tot ce li se va opune. Când, în realitate, extremiștii români sunt niște oameni simpli, educați mai puțin, supărați pe guvernările de până acum, pe care, totuși, le-au votat, dispuși să se sacrifice, dar numai pe internet, unde nici nu trebuie să-și folosească propriile nume.

Extremiștii câștigă numai atunci când imaginea dușmanului imaginar e vie undeva. În viață sau pe internet. 

Vorbind continuu despre monștri și balauri, vei scoate la lumină monștri și balauri, mai scrie jurnalista Carmen Dumitrescu în publicația electronică Republica. 

Cum va reacționa societatea la pachetul austerității (Adevărul) - CALCULE. Cât vor costa benzina și motorina de la 1 august, când se majorează accizele și TVA (HotNews) - Corespondență din Strasbourg. Ofensiva română contra Ursulei von der Leyen. Cum i-a răspuns șefa Comisiei Europene lui Gheorghe Piperea: „Este rețeta de manual a extremismului” (Libertatea)

Bolojan singur în fața reformelor? Fără Nicușor Dan? (DW)

Ilie Bolojan a anunțat, în discursul de asumare a răspunderii guvernamentale din Parlament, că-și ține mandatul pe masă, că fie tot ce spune „se pune în practică”, fie „nu va mai fi premier”.

Simplu și pe înțelesul tuturor, Bolojan a explicat că acest prim set de măsuri prin care se taie sporuri și se cresc taxe e obligatoriu pentru ca România să nu ajungă la ratingul junk în care „vom avea taxe mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari”. 

Primul-ministru nu a fost susținut de președintele Nicușor Dan la anunțarea măsurilor atât de nepopulare. Nu a existat, ca în 2010, suportul instituției prezidențiale sau în orice caz, nu în mod direct. Poate că, dacă alături de Ilie Bolojan ar fi venit la anunțul măsurilor de austeritate și președintele, cu un discurs empatic, oamenii ar fi privit cu mai multă încredere tot ceea ce se întâmplă. 

Premierul are deocamdată o coaliție majoritară de partea lui, dar PSD ezită să-l susțină public şi nici celelalte partide nu sunt prea entuziaste, mai scrie Sabina Fati în analiza sa de pe pagina DW.

Premierul a declarat că ar fi vorba despre trei pachete de austeritate și că al doilea va fi asumat tot în parlament până la sfârșitul lunii iulie, cu sublinierea că măsurile sunt luate pentru o perioadă scurtă de timp, un an sau doi. Bolojan a cerut Opoziției să nu blocheze măsurile anunțate, ci să participe la îmbunătățirea lor. Primul ministru crede că va reuși să aducă țara pe linia de plutire și că în „următorii ani” guvernul va genera „prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români”.

Nu există încă studii care să arate de câți ani de austeritate e nevoie pentru ca țara să-și revină, nici care va fi impactul asupra celor săraci și care sunt 20% din  totalul populației. 

Cum va reacționa societatea la pachetul austerității. Economist: „E ca și cum ți-ai pune oile să pască grâu proaspăt încolțit” (Adevărul)

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, arată care va fi reacția societății, a companiilor și a simplilor cetățeni, fie că sunt angajați sau pensionari, vis-à-vis de măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan. Efectele vor fi variate, de la scăderea consumului până la evaziunea fiscală, dar cea mai gravă se referă la reducerea interesului investitorilor străini pentru România, în contextul creșterii impozitelor pe profit și pe dividente, este  de părere specialistul. 

Pentru antreprenori, impactul noilor măsuri fiscale anunțate de Guvern nu ține doar de cifre, ci de lipsa de încredere în eficiența statului. Oamenii de afaceri Voicu Oprean și Daniel Truică atrag atenția că mediul privat resimte presiunea fiscală ca pe un dezechilibru între ceea ce li se cere și modul în care funcționează sistemul public. 

CALCULE. Cât vor costa benzina și motorina de la 1 august, când se majorează accizele și TVA / Populația va fi puternic afectată, pentru că este perioada concediilor (HotNews)

Benzina și motorina se vor scumpi semnificativ de la 1 august, când vor crește atât accizele la carburanți, cât și TVA care se aplică prețului final. Populația va fi puternic afectată, pentru că vom fi în plin sezon estival, când oamenii pleacă în vacanță și consumul de carburanți este cel mai mare din tot anul. 

La motorină, de la un preț de 7,4 lei/litru cât este acum la benzinăriile din România, de la 1 august va costa circa 7,8 lei/litru, după creșterea cu 10% a accizei și majorarea TVA de la 19% la 21%. Așadar, prețul unui litru de motorină va crește cu circa 40 de bani, potrivit calculelor realizate de e-nergia.ro, citate de HotNews.

Prețul unui litru de benzină va crește cu 43 de bani, de la 7,1 lei în medie acum va ajunge la 7,53 de lei pe litru, după aplicarea accizei majorate și a noii cote de TVA, prețul.

Aceste calcule au fost realizate luând ca referință prețurile de acum din piață, însă este posibil ca, la 1 august, prețurile la pompă să fie oricum altele, în funcție de cotațiile petrolului de la acea dată, de cotațiile carburanților pe piețele angro și de rata de schimb valutar.  

Corespondență din Strasbourg. Ofensiva română contra Ursulei von der Leyen. Cum i-a răspuns șefa Comisiei Europene lui Gheorghe Piperea: „Este rețeta de manual a extremismului” (Libertatea)

Mai mulți europarlamentari români, în frunte cu Gheorghe Piperea (AUR), sunt autorii moțiunii de cenzură împotriva șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un demers cu șanse infime de succes.

Dincolo de rezultatul final, dezbaterea politică a dus la ironii și răfuieli între grupuri aliate, dar și la condamnarea extremiștilor, unde au fost plasați și cei din AUR, acuzați că servesc intereselor Moscovei.

Citiți reportajul în ziarul Libertatea.

O detonare în direct: „Dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania de stat să piardă 20 mil. euro.“ Pot să crească impozitele, poate să crească TVA, România poate să ajungă în Junk şi să piardă miliarde de euro, numai să nu se lege cineva de companiile de stat, pentru că interesul naţional este devalizarea lor (Ziarul Financiar) - Toți știau: Cum vrea PSD să fie de două ori albit (SpotMedia)

Ziua în care Guvernul își asumă majorările de taxe și înghețarea pensiilor și salariilor. Cum arată matematica voturilor din Parlament (HotNews)

Guvernul își asumă răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026.

Luarea acestor măsuri de austeritate a fost necesară pentru ca „finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”, spun autorii proiectului.

Potrivit calculelor acestora, în acest an veniturile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde.

Ședința Parlamentului începe luni, de la ora 15.30, până atunci existând posibilitatea ca Guvernul să adopte unele dintre amendamentele depuse de către partidele parlamentare. Opoziția are posibilitatea blocării acestor măsuri prin intermediul unei moțiuni de cenzură.

În cazul în care opoziția va depune moțiune de cenzură pentru a determina căderea guvernului Bolojan și, implicit, respingerea proiectului măsurilor fiscale, va trebui să obțină jumătate plus unu din voturile parlamentarilor, adică 233 de voturi din 465.

Însă aritmetica parlamentară indică faptul că o moțiune de cenzură are șanse minime să treacă, în condițiile în care cele patru partide din coaliție au o majoritate clară.

Citiți mai multe pe pagina HotNews.

O detonare în direct: „Dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania de stat să piardă 20 mil. euro.“ Pot să crească impozitele, poate să crească TVA, România poate să ajungă în Junk şi să piardă miliarde de euro, numai să nu se lege cineva de companiile de stat, pentru că interesul naţional este devalizarea lor (Ziarul Financiar)

George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri de pe piaţa românească, şi care de mai bine de zece ani recrutează directori sau membri în consilii de administraţii ale companiilor de stat, s-a “detonat” săptămâna trecută la emisiunea ZF Live, explicând cum se fac recutările în conducerile companiilor de stat: selecţia finală este o farsă, dacă nu iese cine trebuie se refac licitaţiile de selecţie, partidele, prin intermediul acţionarilor din acte – ministerele, fac orice pentru a-şi impune oamenii, pe stat, adică pe acţionar, nu-l interesează criteriile de performanţă sau situaţia companiei, conducătorii îşi fac propriii indicatori de performanţă pe care să-i îndeplinească cu orice preţ, inclusiv cu preţul pierderilor companiei, numai să ia bonusurile, clauzele de reziliere de contracte sunt extrem de bănoase încât au devenit o operaţiune în sine.

În guvernarea Ciucă-Ciolacu, adică PSD-PNL, cele două guverne mai degrabă au preferat să rateze 800 de milioane de euro, una dintre tranşele din PNRR, decât să facă o selecţie independentă în managementul companiilor de stat care să nu fie afectată de conflictul de interese, reamintește jurnalistul Cristian Hostiuc în paginile ZF.

Partidele, cei care sunt sau cei care au fost la Palatul Victoria în prima şi a doua linie, au lăsat ca România să piardă bani europeni, preferând mai degrabă să ajungem în situaţia în care, acum, premierul Bolojan să mărească taxele şi impozitele.

Pe acţionar, adică pe stat, adică pe guvern, adică pe minister, adică pe cei responsabili din cadrul guvernului şi al ministerelor, pe nimeni nu interesează ce se întâmplă în companiile de stat atâta timp cât sunt “vaci de muls”, atâta timp cât clanurile partidelor pot extrage bani.

Toți știau: Cum vrea PSD să fie de două ori albit (SpotMedia)

Președintele și prim-ministrul României au primit informări urgente, în care erau avertizați că țara este pe punctul de a colapsa economic, dacă nu erau luate măsuri care să corecteze deficitul.

Investigația Europei Libere arată că că trio-ul puterii din epocă a avut pe masă harta exactă a dezastrului în care împing România, fără a înțelege cel mai probabil până la capăt consecințele.

Fiecare avea însă propriul plan personal și urmărea maximizarea propriilor beneficii: Klaus Iohannis voia o înaltă funcție europeană, care să-i acorde o ieșire glorioasă din mandatele în care a compromis și deturnat de la rostul ei politic și social funcția prezidențială. Marcel Ciolacu voia să păstreze accesul la resursele puterii și să câștige alegerile cu orice preț plătit de țară. Nicolae Ciucă voia să servească partidul, înainte de toate...

Ce face PSD este să joace pentru rotativă, adică să împingă toate costurile electorale ale măsurilor economice luate de guvernul Bolojan în curtea celorlalți, pentru ca atunci când îi va veni rândul să conducă, înainte de alegerile următoare, să poată împărți din nou, în așa fel încât să creadă că obține voturi.

S-a vorbit mult despre condițiile de posibilitate ale votului extremist în România, care a fost un avertisment și care a arătat că atunci când minciuna, impostura și metehnele iliberale sunt prea puternice, oamenii nu votează pentru că un politician le împarte sporuri și beneficii, ci votează pentru restabilirea adevărului și a sentimentului de dreptate socială.

Or, asta este provocarea premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan, scrie jurnalista Magda Grădinaru pe pagina SpotMedia.

Hotnews.ro scrie că cinci miniștri din cabinetul Bolojan au ieșit să dea explicații într-o conferință de presă cu privire la măsurile de austeritate. Motivul acestora a fost subliniat de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare: „Prin acest pachet, România elimină riscul de suspendare a fondurilor europene, apără calificativul favorabil investițiilor dat de către agențiile de rating și deschide drumul negocierii împrumuturilor din PNRR care riscau să fie blocate”

Deși au început cu măriri de taxe și poveri fiscale noi pentru contribuabili, miniștrii au promis că „vor veni celelalte două pachete cu limitare de privilegii, eliminare de venituri acolo unde au fost exagerări, reduceri de buget”, fără să ofere numere sau măsuri concrete în acest sens.

PSD nu e foarte încântat de pachetul fiscal anunțat de premierul Bolojan, dar promite că va susține Guvernul în Parlament scrie Europa Liberă.  

„Suntem cumva prinși într-o menghină, dar ieșirea noastră de la guvernare ar însemna aruncarea țării în haos. Or, asta ar însemna încadrarea economiei noastre la categoria junk și de aici încolo (mai jos, n.r.) nu mai e nimic”, explică Tudose.

Mai tranșant, Adevărul scrie: După zeci de miliarde de lei împrumutate, Marcel Ciolacu atacă noul guvern și critică „austeritatea oarbă” propusă de guvernul Bolojan. „România nu este în niciun colaps economic”.

Info Sud-Est scrie despre Marile scandaluri de la Apele Române: Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi la un om de teren, angajați prinși în ofsaid de reporteri, sindicaliștii de la ”Ape” se plâng de ”siguranța locurilor de muncă”.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat joi după-amiază, la Digi24, referitor la situația angajaților din Apele Române că sunt prea puțini oameni care muncesc ”de dimineața până seara” pe teren și prea mulți oameni în birouri.

Referitor la informațiile prezentate de G4Media, Buzoianu a spus că este nevoie de o reformă amplă la Apele Române și că va face o analiză la nivelul situației din instituție.

Întrebată de numărul șoferilor, ministra a încercat să găsească o explicație pentru numărul mare al acestora în Apele Române, iar moderatorul Digi24 i-a atras atenția să nu fie convinsă de subalterni că ”este nevoie de toți angajații”.

Viață privată, dar pe bani publici? Panorama scrie despre cum a secretizat CCR averile politicienilor și prețul pe care-l vom plăti pentru asta.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, la finalul lunii mai, că declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate online. Mai mult, acestea nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților/soțiilor și copiilor.

E o decizie cu implicații profunde într-un stat care se consideră de drept și în care transparența a jucat un rol extrem de important în lupta anticorupție. La fel, are un impact major și în munca jurnaliștilor care sapă în căutarea unor astfel de cazuri.

Motivarea, întinsă pe foarte multe pagini, arată, între altele, că trebuie respectat dreptul la viață privată. Cu alte cuvinte, informațiile din acele documente expun persoanele menționate acolo la o „nejustificată atenție publică”. Tot în motivare se arată că noile declarații tot trebuie completate, dar nu mai e obligatorie publicarea lor online. Rămân la vedere doar documentele depuse anterior deciziei, potrivit CCR.

Până acum, la o simplă căutare pe net, puteam afla cu toții cam ce fel de trai privat duc aleșii pe bani publici. Acum, dacă nu le mai vedem averile, mai putem vedea cât fac, de fapt, din banii noștri?