Un diagnostic de cancer schimbă totul. Pentru multe femei tinere, una dintre marile temeri este legată de viitor: „Voi mai putea avea copii după tratament?” Într-un nou episod al podcast-ului, dr. Corina Gică, medic obstetrician-ginecolog cu specializare în reproducerea medicală asistată, explică ce opțiuni există pentru păstrarea fertilității înainte de tratamentele oncologice.  

Fertilitatea poate fi afectată de chimioterapie și radioterapie, uneori definitiv. De aceea, pacientele trebuie informate cât mai devreme despre posibilitatea de a-și conserva ovocitele sau embrionii, oferindu-le șansa de a avea copii după încheierea tratamentului. Din păcate, multe femei află prea târziu despre aceste soluții sau sunt descurajate de mituri false. Unul dintre cele mai răspândite este ideea că o sarcină poate „reactiva” cancerul – un lucru infirmat de cercetările medicale recente.  

Pentru femeile diagnosticate cu cancer, există mai multe opțiuni pentru prezervarea fertilității. Una dintre cele mai eficiente metode este congelarea ovocitelor sau a embrionilor, mai ales pentru paciente sub 40 de ani. Cu cât o femeie este mai tânără, cu atât are șanse mai mari ca aceste ovocite să fie viabile atunci când va decide să devină mamă. O altă metodă, mai puțin cunoscută, dar utilizată în unele cazuri, este conservarea țesutului ovarian, care poate fi reimplantat după tratament.  

În ciuda progreselor din domeniul reproducerii asistate, doar 5-10% dintre pacientele oncologice apelează la prezervarea fertilității. Motivul? Lipsa informațiilor, costurile ridicate și teama de complicații. Dr. Corina Gică ne spune că aceste temeri pot fi combătute printr-o mai bună informare și prin includerea specialiștilor din domeniul fertilității în echipele multidisciplinare care tratează cancerul.  

Speranța există, iar medicina oferă soluții reale pentru femeile care își doresc să aibă copii după un diagnostic oncologic. Contează însă ca pacientele să fie informate la timp și să ia deciziile potrivite pentru viitorul lor.

Alexandra Corina Bărăscu este avocat și, la prima vedere, pare genul de persoană care are totul sub control. Însă, în urmă cu câțiva ani, a primit vestea pe care nimeni nu vrea să o audă: cancer de sân. A acceptat să vorbească despre experiența ei, povestind cu sinceritate cum a trecut prin momentele grele, ce a învățat despre sine și ce mesaj are pentru cei care se confruntă cu aceeași luptă.  

Totul a început cu un control de rutină, pe care l-a făcut la recomandarea medicului său ginecolog. Deși își făcea analizele periodic, mamografia a scos la iveală o problemă. Următorul pas a fost ecografia, apoi biopsia. „Mâine te duci și faci biopsia”, i-a spus medicul. A fost suficient ca să înțeleagă că lucrurile sunt serioase. A urmat un moment de șoc, lacrimi, dar și o decizie: să facă tot ce ține de ea ca să meargă înainte.  

Tratamentul nu a fost ușor – operație, chimioterapie, radioterapie. Chimioterapia, în special, a fost cea mai grea încercare. „Îți cade părul, îți cad genele, te slăbește fizic și psihic, dar trebuie să găsești resursele să continui.” Cu toate acestea, a făcut tot posibilul să nu se lase doborâtă. A călătorit, a purtat peruci colorate, s-a machiat și a încercat să își păstreze moralul ridicat. Pentru ea, aceste mici gesturi au făcut diferența.  

Un alt lucru important? Oamenii din jur. Alexandra spune că familia și prietenii trebuie să fie acolo, dar nu ca să plângă alături de pacient, ci ca să îl sprijine, să îl încurajeze. A contat enorm și relația de încredere pe care a avut-o cu medicii.  

Acum, după ani de la diagnostic, Alexandra este bine și își continuă controalele regulate. Viața i s-a schimbat, dar nu doar din cauza bolii, ci pentru că a învățat să se bucure de lucruri mici, să fie mai răbdătoare și să nu mai amâne ceea ce îi aduce bucurie. „Trăiește clipa și nu te lăsa copleșit de frică” – este mesajul ei pentru toți cei care trec printr-o situație similară.  

Povestea ei este una despre putere, despre cum te ridici după cel mai greu moment al vieții tale și despre cum îți recâștigi nu doar sănătatea, ci și încrederea în tine.

Într-un nou episod al podcast-ului nostru, dr. Dana Nedelcu, medic primar radiologie și imagistică medicală, ne vorbește despre ce înseamnă să ai grijă de sănătatea sânilor, de ce este important screening-ul și cum putem îmbunătăți felul în care diagnosticăm cancerul de sân. Cu o experiență vastă și o viziune clară asupra viitorului acestui domeniu, doamna doctor explică pe înțelesul tuturor de ce depistarea timpurie poate face diferența și cum tehnologia, folosită corect, poate ajuta medicii să fie mai buni în ceea ce fac.  

În multe țări, femeile primesc automat invitații la mamografie la fiecare doi ani. Un sistem organizat, care ajută la descoperirea cancerului de sân înainte să apară simptome. Metodele clasice au limitele lor iar pentru a le depăși, se încearcă integrarea unor tehnici mai avansate, cum ar fi tomosinteza, o tehnologie care crește șansele de a vedea tumorile mici. În România, însă, lucrurile sunt mai haotice. Femeile ajung la control când și dacă își fac timp, iar programele de screening sunt fragmentate, fără un plan clar care să ajungă la toate persoanele care au nevoie.  

O soluție ar putea fi și folosirea inteligenței artificiale, care devine tot mai prezentă în imagistică. Dar, chiar dacă poate fi un ajutor real, nu poate înlocui complet experiența unui medic. Diagnosticul corect vine dintr-o combinație între ce spune tehnologia și ce vede specialistul.  

Am mai discutat despre folosirea mai multor metode imagistice. Nu toate cancerele arată la fel și nu toate se văd la mamografie. Unele pot fi detectate doar prin ecografie, altele doar prin tomosinteză sau printr-o combinație a acestora. De aceea, un diagnostic corect necesită mai mult decât o singură investigație, iar colaborarea dintre medici este întotdeauna importantă. 

Ideal ar fi ca toate aceste metode să fie integrate într-un centru dedicat sănătății sânilor. Dar un astfel de centru nu înseamnă doar aparatură performantă, ci și o echipă de specialiști care colaborează eficient: radiologi, chirurgi, oncologi și radioterapeuți. Pacienta nu ar trebui să fie nevoită să alerge dintr-un loc în altul, să se lovească de liste de așteptare sau de recomandări contradictorii. Într-un centru bine organizat, tot procesul – de la diagnostic la tratament – ar trebui să fie clar și rapid, astfel încât femeile să primească răspunsurile și soluțiile de care au nevoie fără stres suplimentar.  

În final, dr. Nedelcu vorbește despre rolul pe care medicii cu experiență îl au în formarea noilor generații din domeniul medical. Pe lângă partea tehnică, este esențial ca viitorii specialiști să învețe și cum să fie aproape de pacienții lor, cum să le vorbească și să-i ajute să treacă printr-un diagnostic dificil. O veste proastă nu trebuie să însemne panică, iar un medic bun nu înseamnă doar cineva care știe să citească o mamografie, ci și cineva care știe să asculte și să ghideze pacienta cu empatie. 

În cel mai recent episod al podcast-ului nostru, l-am avut invitat pe dr. Paul Stanciu, chirurg ginecolog-oncolog cu o vastă experiență în chirurgie minim invazivă. Am vorbit despre cancerul ginecologic, cu un accent special pe cancerul endometrial – cel mai frecvent cancer de acest tip.  

Am aflat că această boală are legătură directă cu factori precum obezitatea, diabetul și excesul de estrogen, iar în România numărul cazurilor este în creștere. Diagnosticul precoce face o mare diferență, așa că simptome precum sângerările anormale, durerile pelviene sau secrețiile neobișnuite nu ar trebui ignorate. Dr. Stanciu ne-a explicat și cum se face diagnosticarea: de la ecografie pelviană și biopsie endometrială până la investigații mai avansate, cum ar fi RMN-ul.  

Când vine vorba de tratament, intervenția chirurgicală este, de obicei, prima opțiune. În Marea Britanie, majoritatea operațiilor se fac prin metode minim invazive – laparoscopie sau chirurgie robotică – care ajută pacientele să se recupereze mai repede și cu mai puține complicații. În România, însă, aceste tehnici sunt disponibile doar în câteva centre mari, ceea ce face ca accesul la ele să fie limitat.  

Am discutat și despre diferențele dintre sistemele medicale din România și Marea Britanie. Acolo, pacientele diagnosticate intră rapid într-un circuit bine pus la punct, astfel încât tratamentul începe, de obicei, în cel mult patru săptămâni. În plus, deciziile sunt luate de o echipă multidisciplinară, unde specialiști din mai multe domenii – chirurgie, oncologie, radioterapie, imunoterapie – stabilesc împreună cea mai bună strategie de tratament.  

Un alt subiect important a fost sprijinul psihologic. În Marea Britanie, pacientele au acces la consiliere și sunt ghidate pe tot parcursul tratamentului. În România, astfel de servicii sunt mai puțin dezvoltate, deși ar fi extrem de utile.  

Acest episod ne oferă o imagine clară asupra cancerului endometrial: cum îl putem preveni, cum se diagnostichează și care sunt opțiunile de tratament. Cel mai important mesaj? Să fim informate și să avem acces la îngrijire de calitate – asta poate face diferența în șansele de supraviețuire și în calitatea vieții pacientelor.  

Noul episod din podcast-ul nostru îl are ca invitat pe Dr. Dan Corneliu Jinga, oncolog recunoscut și Doctor în Științe Medicale – Magna cum laude. Domnia sa discută alături de profesorul Peltecu despre tratamentul sistemic al cancerelor genitale, cu un accent special pe cancerul de endometru și cancerul ovarian. Pe parcursul interviului, sunt abordate simptomele, factorii de risc și opțiunile de diagnostic și prevenție, punându-se un accent deosebit pe importanța identificării timpurii a acestor afecțiuni.

Cancerul de endometru, cunoscut și sub numele de cancer al corpului uterin, este una dintre cele mai frecvente forme de cancer ginecologic. Unul dintre semnele sale principale este sângerarea anormală, un simptom care, în cazul femeilor aflate la menopauză, este relativ ușor de identificat. Totuși, în perimenopauză, această sângerare poate fi confundată cu variațiile normale ale ciclului menstrual, ceea ce întârzie adesea diagnosticul. În stadii avansate, cancerul de endometru poate determina simptome nespecifice, cum ar fi probleme digestive sau urinare, ceea ce îl face și mai dificil de recunoscut. Uneori, boala nu prezintă simptome evidente și este descoperită întâmplător în timpul unei ecografii transvaginale de rutină.

Pe de altă parte, cancerul ovarian este considerat cel mai agresiv dintre cancerele ginecologice, având un prognostic nefavorabil din cauza diagnosticării tardive. Una dintre particularitățile acestui tip de cancer este faptul că nu are simptome specifice în stadiile incipiente. Femeile pot resimți balonare persistentă, senzație de sațietate rapidă, greață sau disconfort abdominal, simptome care pot fi confundate cu probleme digestive minore. Un factor de risc major este predispoziția genetică, iar mutațiile BRCA1 și BRCA2 sunt printre cele mai cunoscute în acest sens. De aceea, testarea genetică joacă un rol esențial în luarea unor măsuri de prevenție.

Discuția celor doi specialiști subliniază importanța prevenirii și a diagnosticului precoce în cancerele ginecologice. Consultațiile ginecologice regulate, atenția la simptomele neobișnuite și testarea genetică pentru persoanele cu istoric familial de cancer ovarian sau de sân sunt esențiale pentru creșterea șanselor de supraviețuire și pentru adoptarea unor măsuri preventive adecvate.

Într-un nou episod al podcast-ului, Dr. Prof. Peltecu o are ca invitată pe Victoria Asanache, o navigatoare de pacienți cu peste 20 de ani de experiență în domeniul sănătății, formată la Institutul Harold Freeman din SUA, recunoscut pentru pionieratul în navigația pacienților. Dânsa a conciliat peste 12.000 de pacienți și aproape 15.000 de aparținători. 

Interviul oferă o incursiune detaliată în rolul navigatorului de pacienți, un specialist care ghidează bolnavii prin labirintul diagnosticării și tratamentului, cu un accent special pe cancerul mamar și alte forme de cancer. Victoria Asanache explică modul în care această profesie transformă traiectoriile de viață ale femeilor care se confruntă cu un diagnostic dificil, oferindu-le sprijin logistic, emoțional și educațional.  

Dialogul scoate la lumină dificultățile pe care pacienții le întâlnesc în sistemul medical: de la accesul dificil la investigații complexe, la gestionarea emoțiilor puternice care vin odată cu un diagnostic grav. Invitata povestește cu empatie și pasiune despre cum fiecare caz reprezintă nu doar o provocare profesională, ci și o ocazie de a schimba destine.  

Un alt subiect cheie este legătura profund umană care se formează între navigator și pacient. Doamna Asanache vorbește despre puterea sprijinului moral, despre cum cuvintele și gesturile potrivite pot reda speranța acolo unde părea pierdută. În plus, dânsa subliniază importanța colaborării între navigatori, medici și familii, pentru a crea un sistem de suport complet și eficient.  

Profesorul Peltecu adaugă o perspectivă valoroasă, discutând impactul integrării navigatorilor de pacienți în echipele medicale și rolul acestora în îmbunătățirea calității vieții bolnavilor. Interviul evidențiază și aspectele etice ale profesiei, punând în prim-plan respectul pentru demnitatea umană și necesitatea unei abordări personalizate în tratarea cancerului.  

Episodul se încheie cu un mesaj plin de speranță despre curajul și solidaritatea care pot transforma viețile celor aflați în lupta cu boala, oferind ascultătorilor o lecție prețioasă despre compasiune și puterea sprijinului mutual.  

Diana avea doar 32 de ani când viața i-a fost întoarsă pe dos de un diagnostic pe care nici o femeie nu vrea să-l audă: cancer de col uterin. Era tânără, plină de planuri și își construia o carieră solidă în industria comunicării. Dar într-o clipă, toate acestea au trecut pe plan secund. O luptă neașteptată pentru propria viață începea – una care avea să o transforme pentru totdeauna.

Își amintește perfect acea zi. Șocul, întrebările care o copleșeau și haosul emoțional care părea să nu mai lase loc de speranță. Căutările disperate după răspunsuri au purtat-o prin diverse cabinete și spitale. Printre toți acești pași nesiguri, a întâlnit și oameni care au știut să-i redea puterea. Profesorul Peltecu, de exemplu, i-a spus cu o voce calmă, dar hotărâtă: „E viața ta, merită să te lupți pentru ea.” Acele cuvinte au aprins în ea o scânteie, suficientă pentru a începe să creadă din nou că are o șansă. 

Drumul a fost lung, presărat cu tratamente complexe și decizii grele. Diana a învățat să-și aleagă cu grijă echipa medicală și să aibă încredere în acei oameni care priveau dincolo de boală, care o vedeau pe „ea”. Dar, poate cel mai important, a descoperit cât de mult contează sprijinul emoțional. Familia, partenerul de viață, prietenii – toți au avut un rol esențial. Nu prin cuvinte mari sau gesturi spectaculoase, ci prin prezență sinceră și normalitate. Diana povestește cum gesturile mici, cum ar fi o cafea adusă pe neașteptate sau un mesaj de încurajare, au făcut diferența. „Mila nu ajută. Tratează-mă ca pe un om obișnuit,” le spunea celor apropiați. Și ei au înțeles.

Astăzi, Diana este o învingătoare. Povestea ei nu este doar despre durere sau greutăți, ci mai ales despre reziliență și curaj. Este un manifest al vieții trăite cu sens, al importanței prevenției și al puterii pe care o găsim în noi atunci când totul pare pierdut. Prin cuvintele și experiențele sale, Diana le încurajează pe femei să-și facă testul HPV și să nu lase sănătatea pe mâna întâmplării. Diagnosticul timpuriu face diferența, spune ea, iar povestea ei este dovada clară a acestui fapt.

În dialogul cu profesorul Peltecu, Diana nu doar împărtășește o experiență, ci oferă o lecție de viață. Una despre luptă, sprijin și vindecare. Din haos, și-a construit o poveste care să inspire. Și astăzi, prin fiecare cuvânt, Diana întinde o mână de ajutor celor care poate abia încep această călătorie dificilă. Pentru că știe ce înseamnă să lupți – și știe că victoria este posibilă.

Dr. Dan Corneliu Jinga, oncolog recunoscut și Doctor în Științe Medicale – Magna cum laude, discută alături de profesorul Peltecu despre cancerul de col uterin, provocările prevenției și importanța educației medicale. Interviul scoate în evidență situația alarmantă din Europa de Est, inclusiv România, unde incidența și mortalitatea sunt printre cele mai ridicate, în contrast cu țările dezvoltate care aplică programe eficiente de vaccinare și screening.

Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la nivel global, fiind asociat în principal cu infecția HPV. Dr. Jinga explică faptul că, deși vaccinarea anti-HPV este cheia prevenirii, rezistența populației la vaccinare a întârziat inițierea unor programe de vaccinare eficientă în România, lăsând regiunea cu o incidență ridicată comparativ cu alte țări, unde vaccinarea anti-HPV în școli a redus drastic aceste cazuri în rândul populației.

Deoarece bărbații pot fi purtători ai virusului, Dr. Jinga subliniază importanța vaccinării ambelor sexe, această măsură contribuind la scăderea ratei generale de infecție. De asemenea, screening-ul regulat rămâne esențial chiar și pentru cei vaccinați, tehnicile avansate de testare HPV îmbunătățind semnificativ capacitatea de depistare timpurie a leziunilor precanceroase.

Pe lângă riscurile oncologice, stigma socială asociată cancerului de col uterin influențează negativ prevenția. Dr. Jinga atrage atenția asupra percepției greșite că doar femeile sunt afectate, subliniind că virusul poate cauza și cancer de penis la bărbați. Educația și discuțiile deschise sunt vitale pentru depășirea acestei stigmatizări și pentru încurajarea prevenției active.

Dr. Jinga și profesorul Peltecu încurajează responsabilizarea medicilor și a publicului prin educație, susținând inițiativele de prevenire prin vaccinare și informare, pentru a reduce cazurile și a salva vieți.

Strategii de Diagnostic, Tratament și Monitorizare în Cancerul Mamar 

Un dialog între specialiști: Dr. Gheorghe Peltecu și Dr. Andreea Crăciunescu

În noul episod al podcast-ului "Stimă nu stigmă", dr. Andreea Crăciunescu, specialist în oncologie medicală, discută cu profesorul dr. Gheorghe Peltecu despre diagnosticul, tratamentul și monitorizarea cancerului mamar.

Discuția începe prin sublinierea importanței autopalpării sânilor pentru detectarea precoce a nodulilor sau a altor modificări, continuând cu informații suplimentare și recomandări adresate în special femeilor peste 40 de ani. 

Se discută apoi despre subtipurile cancerului mamar, fiecare cu tratamente și prognostic distincte, necesitând terapii specifice și adaptate. Tratamentul personalizat este o componentă centrală în oncologia modernă și se adaptează în funcție de tipul tumoral, stadiul bolii, caracteristicile tumorale și starea generală a pacientului. Terapiile țintite și hormonale sunt preferate pentru a minimiza toxicitatea și a maximiza eficacitatea tratamentului.

Apoi aflăm ce rol are Comisia Oncologică Multidisciplinară (Tumor Board) în gestionarea cancerului mamar. Această comisie adună experți din diverse domenii relevante pentru a discuta și a decide cea mai bună strategie terapeutică pentru fiecare pacientă în parte.

Un alt aspect important al discuției este legat de susținerea emoțională a pacientelor. Mesajul medical trebuie să fie clar și accesibil, dar și empatic și încurajator, pentru a sprijini pacientele în parcurgerea tratamentului și în menținerea unei perspective pozitive în lupta împotriva bolii.

Urmăriți acest episod pentru a descoperi mai multe despre importanța unei abordări personalizate și multidisciplinare în tratamentul cancerului mamar, cu accent pe îmbunătățirea calității vieții și șansele de supraviețuire ale pacientelor.

Diagnosticul Precoce Salvează Vieți

Un dialog între specialiști: Dr. Gheorghe Peltecu și Dr. Monica Ispas 

În episodul 5 al podcast-ului condus de Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, ne-am bucurat de prezența doamnei Dr. Miruna Ispas, o specialistă de renume în radiologie și imagistică medicală. Discuția a fost centrată pe diagnosticarea afecțiunilor canceroase ale sânului, oferind informații esențiale despre acest subiect atât de important pentru sănătatea femeilor.

Identificarea nodulilor la sân a fost un punct de pornire al discuției. Dr. Ispas a subliniat că nu toți nodulii mamari sunt canceroși și a încurajat femeile să consulte specialiștii pentru investigații adecvate atunci când descoperă un nodul. Aceste investigații sunt esențiale pentru a stabili natura nodulului și pentru a decide asupra pașilor următori.

Investigațiile imagistice, precum ecografia și mamografia, sunt principalele metode de diagnosticare. Dr. Ispas a explicat că ecografia este adesea utilizată pentru femeile mai tinere, iar mamografia este recomandată pentru cele de peste 40 de ani. În cazurile mai complexe, se recurge la RMN pentru o evaluare detaliată. Alegerea metodei de investigare depinde de vârsta și starea generală a pacientei.

Un alt subiect important abordat a fost scorul BI-RADS, și importanța acestuia în evaluarea riscului de cancer. Acest scor ajută la determinarea necesității unei biopsii, un pas esențial în confirmarea diagnosticului de cancer. Dr. Ispas a subliniat că biopsia trebuie efectuată înainte de orice intervenție chirurgicală pentru a avea un diagnostic precis și pentru a putea planifica un tratament adecvat.

Rolul radiologului în diagnosticarea și tratamentul cancerului de sân a fost un alt aspect important discutat. Radiologii nu doar contribuie la diagnosticarea inițială, dar și la planificarea tratamentului și monitorizarea post-chirurgicală, colaborând îndeaproape cu chirurgii și oncologii în cadrul comisiilor multidisciplinare oncologice.

În final, s-a discutat despre importanța screening-ului pentru cancerul de sân. Deși în România nu există încă un program național organizat de screening, Dr. Ispas a evidențiat necesitatea acestuia pentru depistarea precoce a cancerului și salvarea vieților. 

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu și Dr. Miruna Ispas au reușit să aducă claritate și înțelegere asupra unui subiect complex, încurajând femeile să fie active în îngrijirea sănătății lor. Urmăriți întreg episodul pentru mai multe informații!