Se împlinește un an de cînd trupele ruse au invadat Ucraina. Cum ne raportăm la literatura rusă, la marii clasici dar și la autorii contemporani în contextul războiului declanşat de Rusia? Îi tratăm pe toți la fel sau e nevoie de raportări distincte? Ar trebui ca în momente de criză, cum e acest război, artiştii, scriitorii să ia atitudine, chiar cu riscul de a-și pierde libertatea sau viața? Le-am întrebat pe Oana Stoica, jurnalistă şi critic de teatru, şi pe Justina Bandol, traducătoare de rusă şi engleză. 

O emisiune de Adela Greceanu. 
Un produs Radio România Cultural. 

Știri alarmiste au apărut în presă legate de posibile consecințe ale dragării canalului Bîstroe de către ucraineni. Unii politicieni români vorbesc despre dezastru ecologic. Comisia Europeană a cerut informații de la Ucraina cu privire la aceste lucrări pe canalul Bîstroe și brațul Chilia. Ucraina a răspuns că face operațiuni de dragaj operațional la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește lucrări majore pe brațul Chilia sau canalul Bîstroe. În absența unor informații concrete despre lucrările pe care le face Ucraina pe șenalul navigabil și a unor studii asupra impactului ecologic, vorbim despre sindromul drobului de sare, e de părere Adrian Stănică, directorul Institutului Național Român de Geologie Marină și Geoecologie (GeoEcoMar). El spune că dragajele de întreținere sînt firești. Și că ar fi nevoie de o comisie permanentă de experți din România și din Ucraina care să lucreze împreună pentru a măsura impactul lucrărilor din Delta Dunării.

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Președintele rus Vladimir Putin a abrogat un decret care prevedea, între altele, „soluționarea problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden, în discursul său de ieri de la Varșovia, a invitat asistența s-o aplaude pe președinta Moldovei, Maia Sandu, și, după discurs, a avut o întîlnire cu ea. Care e situaţia Republicii Moldova în acest context tensionat? L-am întrebat pe publicistul și scriitorul Vitalie Ciobanu, de la Chişinău. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Discursul despre starea națiunii rostit de președintele Federației Ruse ar fi trebuit să aibă loc, potrivit tradiției, cîndva spre sfîrșitul anului trecut. Însă Vladimir Putin l-a amînat. În decembrie 2022, așa-numita „operațiune militară specială” cam bătea pasul pe loc, ba chiar bătea pasul înapoi, căci armata ucraineană reușise să elibereze o parte din teritoriile sale ocupate abuziv de Rusia. Nici acum Vladimir Putin nu prea are cu ce se lăuda în plan militar. Iar în politica internațională, Rusia are statut de paria. Ca să nu mai vorbim de faptul că luni, președintele american Joe Biden s-a dus la Kiev, după o călătorie de 10 ore cu trenul prin Ucraina aflată sub atac, și s-a întîlnit cu Volodimir Zelenski. O vizită istorică în care a dat asigurări că Occidentul va sprijini Ucraina atîta timp cît este nevoie. 

 O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Vizită surpriză a președintelui american Joe Biden în Ucraina. Liderul de la Washington a transmis de la Kiev sprijinul ferm pe care-l acordă țara sa Ucrainei oricît de mult timp va fi nevoie. Președintele american face zilele acestea și o vizită în Polonia. Iar în acest weekend a avut loc Conferința de Securitate de la München. Peste 450 de lideri politici, șefi de stat și de guvern, miniștri dar și reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri au participat la acest eveniment. În centrul discuțiilor a fost războiul din Ucraina, printre temele abordate numărîndu-se ajutorul militar oferit Ucrainei și unitatea de decizie a spațiului euro-atlantic. Robert Lupițu a fost la Conferința de Securitate de la München şi ne explică importanţa reuniunii precum şi semnificaţia vizitei preşedintelui american Joe Biden la Kiev, în plin război. Robert Lupiţu este redactor-șef al platformei „Calea europeană”.   

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Una dintre personalitățile care pun Timișoara pe harta literară a României, dar și a Europei Centrale, este scriitoarea, eseista, profesoara Adriana Babeți, îndrăgită atît de studenții ei, cît și de public. Construiește eseuri de sute de pagini cu farmecul celor mai inspirați prozatori. A scris despre dandy și amazoană, două figuri care contrazic, intrigă, iau în răspăr imaginile standard ale genului din care fac parte. A scris împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu romanul „Femeia în roșu“, primit cu entuziasm și de marele public, și de critică. Este profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă literatură comparată. A construit antologii de texte în jurul conceptului A Treia Europă, care redesenează identitatea Europei Centrale. Iar de curînd a publicat, împreună cu o echipă de cercetători și profesori, „Dicționarul romanului central-european din secolul XX”, un fel act de identitate al acestei părți a continentului. Am vorbit cu ea despre Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, despre periferiile și centrele Europei, despre ce au de oferit în cultură Timișoara și Banatul.

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. 
Un produs Radio România Cultural. 

Sîntem în acea perioadă a anului cînd în presă, pe social media, în spațiile comerciale, în spațiile publice apar mesajele de Ziua îndrăgostiților, de Dragobete, de 1 martie, de Ziua femeii. Sînt ocazii de spus vorbe frumoase, de dăruit flori, de transmis urări, de făcut cadouri. Dar ce sens au aceste declarații de admirație și iubire într-o societate în care, conform Barometrului violenței de gen, 25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat? Am întrebat-o pe Cristina Praz, de la Centrul FILIA.

O emisiune de Adela Greceanu. 
Un produs Radio România Cultural. 

E Ziua Națională a Lecturii. Asociația Editorilor din România propune un Pact pentru lectură și o ofensivă împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. Care e strategia gîndită de AER? L-am întrebat pe Mihai Mitrică, director executiv AER.

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin.
Un produs Radio România Cultural.

Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode au inițiat un proiect de lege care prevede ca faptele de ultraj și tulburare a ordinii și liniștii publice să fie sancționate direct cu închisoarea – și nu contravențional, așa cum e stabilit acum. O coaliție de ONG-uri semnalează că astfel se dorește de fapt restricționarea adunărilor publice și a protestelor. Dar Constituția garantează libertatea întrunirilor publice. Nu ar contrazice această lege, dacă va fi adoptată, tocmai legea supremă? I-am întrebat pe Oana Preda, de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică, şi pe scriitorul și publicistul Florin Iaru.   

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și-a dat demisia după 18 luni de mandat, motivînd că „țara intră într-o fază nouă, în care prioritatea este securitatea energetică, cibernetică, economică și socială”. Președinta Maia Sandu a anunțat candidatura lui Dorin Recean pentru funcția de prim-ministru şi a vorbit despre un plan al Moscovei de a înlătura puterea de la Chişinău pentru a o înlocui cu una favorabilă Kremlinului. Vorbim despre situaţia de la Chişinău cu Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.   

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural