Timpul prezent

Populația României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori, a crescut ponderea populației vîrstnice (peste 65 de ani), peste 40% dintre cei recenzați au un nivel de educație scăzut, conform rezultatelor provizorii ale recensământului de anul trecut. La ce foloseşte recensămîntul, în ce măsură migrația economică a românilor a afectat colectarea datelor, cum au comunicat autorităţile importanţa demersului? L-am întrebat pe sociologul Claudiu Tufiș, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

„Tot mai multă splendoare”, volumul de poezie al Alinei Purcaru, e construit din poeme narative, în care neliniștile, angoasele, frica sînt plasate în cîteva decoruri: școala, cu clasele mirosind a petrosin, cu sala de sport și aparatele care provoacă spaimă, dar și stadionul cu atmosfera lui incendiară la propriu și la figurat sau un cabinet medical, cu tapet anesteziant pentru spaimele pacientei. Un personaj feminin străbate toate aceste spații, le chestionează, uneori privind retrospectiv, și le încălzește cu sentimentele și emoțiile sale. Am vorbit cu Alina Purcaru despre puterea poeziei de a identifica și de a numi sursele spaimelor, dar și despre cum poți scrie poezie de dragoste folosind recuzita fotbalistică. Volumul „Tot mai multă splendoare” a apărut la Editura Cartier. Alina Purcaru a mai publicat cărțile de poezie „rezistență” și „Indigo” și a coordonat, împreună cu Paula Erizanu, antologia în trei volume „Un secol de poezie română scrisă de femei”. 

O emisiune de Adela Greceanu. 
Un produs Radio România Cultural. 

După decizia Austriei de a vota împotriva aderării României la spaţiul Schengen, am asistat la un val de reacţii din partea cetăţenilor români care îndeamnă la boicotarea firmelor și produselor austriece. Cum interpretăm aceste reacţii? Există riscul ca euroscepticismul să crească în România pentru că țara noastră nu a fost acceptată în spațiul de liberă circulaţie? L-am întrebat pe sociologul Mircea Kivu.  

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat. Asta spune „Barometrul Violenței de Gen”, un studiu realizat recent de Centrul FILIA. Discutăm rezultatele acestui studiu și diversele forme pe care le ia violența împotriva femeilor cu Mihaela Săsărman, de la asociația Transcena. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Potrivit legii Educației Naționale adoptate în 2011, statul ar fi trebuit să aloce educației cel puțin 6% din produsul intern brut (PIB). Potrivit proiectului de buget, pentru educație se alocă, în 2023, 2,1% din PIB. Cea mai mică cifră din ultimii trei ani. Reprezentanții Ministerului Educației încearcă să nuanțeze: sumelor alocate de la bugetul central li se adaugă și contribuțiile de la nivel local, astfel că bugetul pentru educație atinge 3,2% din PIB. Nuanțele sînt bune, dar ele nu schimbă realitatea. Iar realitatea e că educația primește de trei ori mai puțin – sau, hai să mai nuanțăm – poate doar de două ori mai puțin decît prevede legea. L-am invitat la „Timpul prezent” pe profesorul Ciprian Mihali de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. 
Un produs Radio România Cultural. 

Scriitorii Olga Tokarczuk şi Orhan Pamuk vin la Timişoara anul viitor, a anunţat primarul Dominic Fritz la evenimentul de prezentare a programului Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, care va debuta în 17 februarie. Cît de pregătit e orașul pentru numeroasele evenimente anunţate, care e situația infrastructurii culturale la Timișoara și în regiune, cum se implică mediul de afaceri în sprijinirea aceastui amplu program? I-am întrebat pe Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proiecte Timișoara, şi Ovidiu Megan, director al Asociației Timișoara  ̶  Capitală Europeană a Culturii. 

O emisiune deAdela Greceanu și Matei Martin. 
Un produs Radio România Cultural. 

În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, partide extremiste, discurs populist și polarizarea societății. Care au fost primele semne că mișcările politice extremiste încep să cîștige teren și chiar locuri în parlamentele unor state? Cum lucrează știrile false și teoriile conspiraționiste în favoarea partidelor extremiste? De ce pierd teren partidele tradiționale, de ce nu se mai simt cetățenii reprezentați de ele? I-am întrebat pe Marian Voicu, jurnalist, și Camil Pârvu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. 
Un produs Radio România Cultural. 

Criza economică se contura deja din cauza pandemiei, apoi lucrurile s-au complicat odată ce Rusia a invadat Ucraina. Astfel că trăim acum primul război mondial economic, spune Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie. Cum îl vom depăși? Ce impact are în România criza economică? De ce nu învățăm din alte crize prin care am trecut? 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  
Un produs Radio România Cultural

Cum s-a schimbat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina? A fost surprinsă lumea europeană de izbucnirea acestui război la granițele Uniunii Europene? Cît de solidare sînt statele UE în privința sancțiunilor aplicate Rusiei? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu, invitat în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul de Carte Gaudeamus. (Am vorbit, firește, și despre cîteva cărți care ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim)

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. 
Un produs Radio România Cultural. 

Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a declarat că Poliția moravurilor nu are nimic de-a face cu sistemul judiciar al țării. Sînt așteptate amendamente la legea care prevede obligativitatea purtării vălului islamic. Din septembrie, în Iran au loc ample și violente proteste după ce Mahsa Amini, o tînără arestată de Poliţia moravurilor, acuzată de încălcarea codului vestimentar, a decedat în custodia autorităților. Ce vor femeile și bărbații care ies în stradă, cu riscul de a-și pierde libertatea sau chiar viața? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  
Un produs Radio România Cultural