A Fost Odată

Probabil că ai auzit în ultima vreme tot mai mult vorbindu-se despre refugiați, familii refugiate sau copii refugiați. Un refugiat este o persoană care este nevoită să plece din țara în care s-a născut pentru că acolo nu se mai simte în siguranță din mai multe motive: fie e prea multă sărăcie, fie nu poate ajunge la școală ca să învețe să citească, nu are bani de mâncare și de haine, fie fuge de conflicte, de război, sau de urmările dezastrelor naturale cum ar fi cutremurele. Pe scurt, pleacă pentru o viață normală, mai bună. Când acestor oameni li se acordă azil în țara în care au decis să rămână, primesc statutul de refugiat. Azilul este o protecție oferită de o țară unei persoane care și-a părăsit țara de origine ca refugiat.

Poate nu crezi că dacă ai un nume este deosebit de important. Până la urmă, îl ai de când te-ai născut și nici măcar nu l-ai ales tu. Ai primit numele de familie al părinților tăi (de obicei al tatălui, așa se obișnuiește, deși nu e obligatoriu) și un prenume (sau două, sau trei) pe care l-au ales părinții, bunicii sau nașii, gândindu-se că o să-ți placă și ție. Odată cu acest nume ai primit și o cetățenie (pe care, la fel, nu ai ales-o), dar care te definește. Numele și cetățenia fac parte din ceea ce ești tu și din ceea ce văd oamenii în tine. Fac parte din identitatea ta și din felul în care te văd ceilalți oameni.

Și copiii au drepturi, știai? Acestea sunt scrise într-un document important oficial în acord cu Convenția Națiunilor Unite. Ei bine, în Declarația Drepturilor Copilului tu ai nici mai mult, nici mai puțin decât 42 de drepturi. Printre ele se află libertatea de exprimare, așa că nu ține gândurile doar pentru tine, fii curajos și spune-le cu voce tare, așa cum au făcut și prietenii din povestea noastră.

Copiii au dreptul să se exprime liber, să spună ceea ce învață, gândesc sau simt, în formă orală, scrisă, tipărită sau artistică ori prin alte mijloace, cu excepția cazului în care prin aceasta încalcă drepturile altor persoane.

Ce zici, încerci și tu să fii ambasadorul liberei exprimări?

Când spunem Grigore Antipa ne gândim la unul dintre cei mai mari oameni de știință ai României, dar și la cel mai iubit muzeu din București care îi poartă numele. El este omul care a reuşit să aducă magia naturii în mijlocul orașului cu scopul de a educa generațiile viitoare să iubească, să protejeze și să respecte natura. Povestea lui Grigore Antipa începe la Botoșani, în anul 1867, într-o mahala în care copiii armeni, evrei și români se jucau de dimineața până seara fără să țină seama de naționalitatea lor. Apoi, la vârsta de 12 ani, Grigore ajunge la Iași, la Institutele Unite, o școală de elită de la acea vreme cu profesori remarcabili.

Unul dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, Emil Racoviță a avut o viață desprinsă din cărțile de aventuri. A ajuns aproape de Polul Sud, s-a scufundat pe fundul mărilor și a transformat studierea viețuitoarelor din peșteri într-o nouă știință.

Savant, explorator, biolog, scafandru și speolog, Emil Racoviță a navigat pe oceane îndepărtate și a ajuns în adâncuri întunecate, fiind de fiecare dată condus de curaj și curiozitate.Racoviță s-a născut în anul 1868, într-o familie de boieri moldoveni înstăriți, la Iași. Tatăl său era urmașul direct al unor domnitori din Moldova și Țara Românească. În casa din Copou se auzeau zilnic acorduri muzicale, mama sa fiind o pianistă foarte talentată. Sub masa din lemn de mahon din salon, Emil o asculta și construia lumi imaginare. Era pe rând căpitan de corabie, explorator sau conductor de locomotivă.

Statistic, un cutremur major apare de trei ori într-un secol. Știu că pare departe acest gând, dar e posibil să treci și tu cândva printr-o situație de urgență. Nu se știe unde vei fi – acasă, la școală, la serviciu, în mașină, pe stradă sau chiar într-un magazin cu dulceață. Important e să știi ce să faci dacă ți se întâmplă.

Repetăm împreună ce ai învățat din poveste? În primul rând, îți faci din timp un plan de urgență și un plan de comunicare cu familia și cel puțin o rudă apropiată. Te adăpostești într-un loc sigur și urmezi manevra Ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te.

Vorbești cu părinții despre trusa de supraviețuire și memorezi numerele de telefon cele mai importante, inclusiv numărul unic de urgență 112. Nu în ultimul rând, încerci să îți păstrezi calmul pentru că siguranța ta e pe primul loc. Până atunci… ne pregătim împreună.

Se spune că nu e bine să îți bagi nasul în treaba altora, dar în povestea aceasta nu există secrete. Astăzi vom fi prietenii invizibili ai micuței Ana, o fetița cu fundiță care locuiește într-un oraș nici prea mare, nici prea mic din țara noastră.

Povestea ei și a blănosului Toto ne va ajuta să ne pregătim pentru o situație din aceea la care te gândești că „Nu mi se poate întâmpla mie".

Dacă te așteaptă acasă un blănos simpatic, un zburător cu pene colorate sau cine mai știe ce micuț iubitor și necuvântător trebuie să știi că, în eventualitatea unei situații de urgență, trebuie să îl iei și pe el în calcul. Ce poți face ca să îl protejezi? Ei bine, ascultă povestea și vei afla.

Astăzi, dragi copii, vom vorbi despre dezastre naturale, acele evenimente care bulversează viața oamenilor acasă, la serviciu, la școală, pe stradă, oriunde. Apar brusc, fără avertizări din timp și fără ca omul să le fi provocat direct. Sunt cauzate de forțe naturale și nu se află sub controlul oamenilor.

Ele sunt produsul forțelor fizice care guvernează pământul, oceanele și atmosfera și oamenilor nu le rămâne decât să învețe să le facă față.

Agențiile pentru situații de urgență din diverse țări stabilesc a fi dezastru natural orice furtună, secetă, inundație, cutremur, avalanșă, incendiu de pădure care produc însemnate pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Acolo unde e nevoie de salvatori, de pompieri, de medici, acolo e o catastrofă naturală.

Un podcast susținut de Fundația Comunitară București, în cadrul programului pentru cutremure și alte dezastre majore Bucureștiul Pregătit.

Jules Gabriel Verne s-a născut la Nantes, unul dintre cele mai importante orașe-port din Franța. El a fost fascinat de călătorii, mare, corăbii încă din copilărie și și-a dorit să poată face înconjurul lumii. Debutează ca romancier în anul 1863 cu scrierea de aventuri Cinci săptămâni în balon, apoi continuă cu O călătorie spre centrul pământului. Călătoriile din timpul vieții l-au inspirat să scrie, în anul 1872, și textul pe care îl vei descoperi mai jos. Uimitor este că Jules Verne și-a imaginat lucruri care nu existau în vremurile în care a trăit, dar au fost realizate după zeci de ani de la moartea sa: submarinul, elicopterul, chiar și zborul în spațiu.