Criza energetică îi afectează pe toți, oriunde s-ar afla. Poate doar cei care locuiesc în sudul Europei și Americii de Nord și și-au instalat baterii soalre pe case nu se tem de prețul mare al electricității, dar noi trebuie să găsim modalități de a economisi. Puțini cunosc despre faptul că o casă deșteaptă poate să te ajută să economisești până la 50% din consumul energetic al locuinței tale. Conceptul de smarthouse este unul întâlnit des oriunde în lume, iar la noi a început să prindă aripi acum câțiva ani. Valeriu Menșina ne povestește despre cum a început el o afacere în domeniu în 2016.

Deși populară prin interviurile sale, Nata Albot poate fi redescoperită în noul episod, povestind despre confortul din Canada, despre nebunia festivalurilor, despre prietenie, relația cu fetele, visul de la Pohrebea și ce ne lipsește să funcționăm bine.

Pentru că a fost un interviu lung, l-am împărțit în două și vă vom servi aceste păerți pe rând, ca să amplificăm plăcerea.

În această ediție, Nata Albot povestește care a fost cea mai mare dezamăgire a sa, despre relația de afinitate cu Regina Maria, spune ce femei au marcat-o în viață, vorbește dacă Primăria Chișinău ar fi o provocare pentru ea, răspunde la întrebarea „De ce Canada?”, dezvăluie dacă face sau nu bani din festivaluri și altele.

Alegeți un vin bun, poate o Feteasca Neagră, fructată și aromată, porniți sunetul și umpleți seara cu un dialog frumos.

Turbinele eoliene au împânzit Republica Moldova în ultimii ani. De pe drumurile din țară pot fi zărite „moriștele” gigantice care stârnesc curiozitatea, dar și uimirea conaționalilor noștri. Dacă în multe țări din Europa turbinele eoliene sunt generatoare importante de energie electrică, la noi, acest domeniu, este în curs de testare. Cert este că în Republica Moldova toate eolienele sunt second-hand, iar acest fapt scade din productivitatea lor. O eoliană nou-nouță ajunge să coste până la patru milioane de dolari, iar operarea și întreținerea ei poate costa anual și 48 de mii de dolari. Despre importanța energiei eoliene și utilitatea ei, dar și despre situația turbinelor eoliene din Republica Moldova am discut cu experții din domeniu, dar și proprietarul unei turbinei eoliene, care relatează pentru AGORA realitățile și provocările producerii energiei din surse regenerabile.

Deficitul de gaze naturale și nevoia de securitate energetică pe perioada rece a anului au determinat trecerea Centralei Electrice cu Termoficare, Sursa I, la regim de funcționare pe bază de păcură. Deși a fost o alternativă mai ieftină, păcura nu ar fi nici pe departe cea mai ecologică decizie. AGORA a încercat să afle de la Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, fosta ministră a Mediului și de la fosta președintă a Centrului Național de Mediu, actuala deputată PAS, ce efecte are și va avea arderea păcurii asupra mediului și sănătății umane. Despre cum vede Termoelectrica S.A. situația, care este sursa problemelor  și ce ar trebui făcut, aflați în articolul de mai jos.

Cu toate că Moldova încă este menționată în știri internaționale ca fiind cea mai săracă țară din Europa, moldovenii de fapt lucrează intens la crearea și implementarea de inovații digitale.

Fiecare tehnologie nouă sau soluție digitală care apare, țintește să rezolve probleme înguste din societate. Pentru a avea un impact potrivit, ai nevoie de instituții, inclusiv de stat, care să unească toate acele inovații într-un singur loc și să le sistematizeze, astfel încât întreaga populație să beneficieze de ele.

În episodul #7 al podcastului Prepare for Future, Alex Gurdila a aflat de la consiliera pentru tehnologii la Future Technologies Activity (FTA) despre cum se va digitaliza economia și societatea din Moldova.

„Welcome to Britaly” este titlul de pe coperta revistei „The Economist” din numărul de miercuri, 19 octombrie, făcând aluzie de altfel la instabilitatea politică aparent neobișnuită apărută la Londra în anii de după Brexit, după ce până acum, simbolul acesteia era Italia. La est, războiul continuă însă, iar retragerea rușilor din Herson lasă posibilitatea unei mari catastrofe umanitare, guvernul ucrainean anunțând posibilitatea aruncării în aer a unui baraj de importanță strategică. În Extremul Orient, realegerea lui Xi început a fi  comparată mai mult cu „ceremonia de încoronare” decât o modestă reconfirmare.

R. Moldova dispune de 2,09 milioane de hectare de teren arabil, marea parte - 1,7 milioane de hectare - fiind în proprietate privată. O bună parte din această suprafață este prelucrată de agricultori individuali, cu forțe și mijloace proprii. Posibilitățile lor financiare pentru a investi în tehnică de prelucrare, irigare sau forță de muncă sunt însă limitate. Iar cu producție mică și calitate redusă, scade și capacitatea de a concura cu marii producători sau de a ieși pe piața internațională. O soluție poate fi însă unirea forțelor. Indiferent de forma juridică - asociații sau cooperative - „acolo unde-s mulți, puterea crește”. În țara noastră există deja câteva astfel de exemple de succes. Mai mult, sunt state în care cooperativele au devenit o tradiție.

În prezent, strategia energetică a Republicii Moldova este de trei ori mai departe de obiectivul stabilit pentru anul curent. Cu toate acestea, facturile mari la energia electrică îi determină pe tot mai mulți dintre consumatorii din industrie să se orienteze spre sursele alternative de energie electrică, o măsură necesară și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, au fost lansate proiecte care au scopul de a optimiza costurile de producere prin implementarea măsurilor de eficiență, acordând sprijin consumatorilor din industrie. Pentru a afla mai multe despre accesibilitatea lor, despre ușurința și rapiditatea de implementare, AGORA a discutat cu specialiștii Programului de retehnologizare și eficiență energetică, cu reprezentanții instituțiilor care au primit statutul de eligibilitate, dar și cu cei care nu aleg să-și orienteze activitatea în această direcție. Află în articolul de mai jos dacă ritmul oferit întreprinderilor de sursele regenerabile de energie electrică este unul alert sau dimpotrivă.

Când vorbim despre Moldova și motivele pentru care ar trebui să fie vizitată, probabil ai auzit deseori vorbindu-se despre ospitalitatea fără seamăn a moldovenilor. Adevărul este că această calitate a poporului nostru nu a apărut recent, ci datează de câteva sute de ani, fiind atât de răspândită încât până și călătorii străini nu au ezitat să o tot menționeze prin jurnalele lor.

La mii de kilometri distanță de baștină, plecați recent sau de ani buni, oamenii din diasporă nu uită de locurile natale. Dorul de casă și dorința de a pune umărul la dezvoltarea localităților din care se trag, i-a determinat pe sute de migranți să-și unească forțele în Asociații de băștinași. În 2021, după șase ani de la lansarea acestui model-soluție de dezvoltare a satelor și orașelor moldovenești, R. Moldova numără peste 200 de Asociații de băștinași plecați peste hotare. Astfel, sunt puse pe roate și finisate cu succes zeci de proiecte: iluminat stradal, campanii sociale, reparația școlilor, amenajarea parcurilor sau susținerea persoanelor cu dizabilități din localitate. Iată cum sunt întemeiate asociații și ce rezultate obțin în timp.