contrasens

Romania's economy is integrated into the global economy, a fact that brings about dependencies, but also enables development. In this episode, we’re speaking with Cornel Ban, a political economist who, using this disciplinary lens, can offer an analysis of international financial issues that are otherwise highly diverse and complex to delineate within local boundaries. Examining Baia Mare and the circumstances in which some people work and live prompts a necessary discussion about the shortcomings of capitalism, institutionalized racism, and the imperative need for effective public policies.

The theme of adaptation and the formulation of strategies to address political and climate changes are also explored in this episode. Romania's prospects remain open, but it is imperative to act swiftly and contribute to altering the current situation, not only in the labor market but also in taxation and social policies, according to our guest.

Cornel Ban is an associate professor of International Political economy at Copenhagen Business School. Prior to this he was a Reader at City University of London, assistant professor at Boston University and research fellow at Brown University in the United States. He wrote two books, two dozen articles, and book chapters on the politics of economic expertise, policy shifts in international financial institutions, and the politics of capitalist diversity in Brazil, Spain, Hungary and Romania.

This episode is part of a series based on the research project "Precarious work and peripheral housing. The socio-economic practices of the Roma in Romania in the context of industrial relations and unequal territorial development", in short PRECWORK, with the financial support of Norwegian grants and UEFISCDI from Romania. More about the project here: precwork.granturi.ubbcluj.ro/

Producer: Marina Mironica and Maria Martelli

Visual: Maria Martelli

Soundtrack: KindStudios

Bibliography: Cornel Ban, Gabor Scheiring & Mihai Vasile (2023) The political

economy of national-neoliberalism, European Politics and Society, 24:1, 96-114, DOI: 10.1080/23745118.2021.1956241

Cornel Ban (2016) Ruling ideas: How global neoliberalism goes local. Oxford University Press

Rundown:

Min 01:16 - Why is political economy important?

Min 04:50 - Why look at Romania?

Min 09:44 - What does a rise in nationalism and populism mean, across Europe

Min 20:00 What is the difference between doing politics as a party and populism?

Min 29:00 Zooming in on the far-right and AUR (Alliance for Unity of Romanians)

Min 32:38 What is specific to national-neoliberalism? How does it function?

Min 37:19 How do these policies reflect in the lives of people in Baia Mare?

Min 51:34 Policy recommendations and the importance of sociological knowledge

Min 1:02:58 Bonus question: Best case and worst case scenarios for Romania’s political economy in the next 20 years accounting for the climate crisis

Factory work remains one of the most widespread forms of production. 22.3% of people employed in Romania in non-agricultural fields work in manufacturing production, i.e. in factories. The working conditions are often extremely demanding, and the pay is often the minimum wage. In the case of factory workers in Baia Mare, several dimensions overlap that place people in extremely vulnerable situations – the racism against Roma, poor living conditions due to lack of property, lack of access to education and health services and many others. In the current episode, we discuss what three-shift work means for the people producing our furniture, the precariousness and the consequences it has on workers' health. The discoveries made in the PRECWORK research project are impressive due to the interdisciplinary nature of the process. The complexity of labour in Romania is put in a special light that makes us glimpse the injustice and inequality that hides behind the right to work, a right that does not ensure the right to a decent life.

Neda Deneva holds a PhD in sociology and social anthropology from the Central European University. Her work is situated at the intersection of transnational migration, labour regimes, social citizenship, and social reproduction in Eastern Europe. Her most recent research at Babes-Bolyai University within the project PRECWORK focuses on how reindustrialization processes in Romania transform the working and living conditions of Roma workers. She currently works as a postdoctoral researcher at SYNYO in Vienna.

This episode is part of a series based on the research project "Precarious work and peripheral housing. The socio-economic practices of the Roma in Romania in the context of industrial relations and unequal territorial development", in short PRECWORK, with the financial support of Norwegian grants and UEFISCDI from Romania. More about the project here: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/

Producer: Marina Mironica

Visual: Maria Martelli

Soundtrack: KindStudios

Sources: Labour force in Romania for 2021, National Institute of Statistics https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2021.pdf

Rundown:

Min 00:00 Intro and subject of the episode

Min 07:11 The industrial workers nowadays

Min 10:18 On lack of investments and the surplus of working power

Min 13:05 Formal employment and the impossibility to work for long periods

Min 17:15 What are other needs beside working?

Min 21:00 Chances to be able to buy a house as industrial worker in Romania

Min 25:20 Strategies to deal with the demanding working conditions: migration, unpaid leave, seasonal work

Min 28:00 Social security workers are contributing to our well-being while not getting anything back

Min 35:00 The (im)possibility to have a future after working life

Min 37:15 Local structures that care and the problem with the public policies

Min 40:17 A local strike success story

Min 44:24 Future plans and reasons to stay hopeful

Ce formă ia locuirea într-un oraș pe cale de industrializare și cu o populație crescândă? Ce se întâmplă cu cartierele muncitorești atunci când industriile pleacă? Ce rămâne în urmă și cum accesează oamenii apartamente, până ce apar alte industrii noi? În acest episod discutăm cu Enikő Vincze despre locuire în Baia Mare, un fost oraș minier.

Enikő Vincze este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și activistă pentru dreptate locativă în cadrul mișcării Căși sociale ACUM ! din Cluj. De-a lungul carierei sale academice, cercetările și publicațiile lui Enikő s-au axat pe naționalism și politici identitare, relații de gen și feminism, marginalizarea socio-teritorială a romilor și rasism, dezvoltare urbană și locuire, dezvoltare imobiliară și formarea capitalismului în România.

Aceast episod e parte dintr-o serie pe baza proiectului de cercetare “Muncă precară și locuire periferică. Practicile socio-economice ale romilor din România în contextul relațiilor industriale și dezvoltării teritoriale inegale”, pe scurt PRECWORK, cu sprijinul financiar al granturilor norvegiene și UEFISCDI din România. Mai multe despre proiect, aici: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/proiect/

Puteți asculta un prim episod de prezentare, produs de Elena Stanciu in aprilie 2021, aici: https://www.youtube.com/watch?v=_JXlDAKAKdI

Transcrierea episodului în întregime poate fi citită aici: http://precwork.granturi.ubbcluj.ro/podcast-ro/

Rundown:

Min 00:00 Intro

Min 03:40 Baia Mare ca și studiu de caz pentru procese ale industrializării

Min 14:30 Dezvoltarea inegală și creșterea populației în oraș

Min 27:24 Case, blocuri și cartiere înainte și după 1990

Min 35:07 Locuire precară, rasism și așezări informale în Baia Mare

Min 47:05 Segregare, renovări și evacuări

Min 56:42 Pași înainte, propuneri de politici sociale

Producție & Imagine: Maria Martelli

Intro & Outro: KindStudios

Cum ne gândim la resursele noastre comune și care sunt acestea? În acest episod discutăm cu Dr. Irina Velicu despre hrană și ruralitate, despre justiție socială și de mediu, despre mișcările sociale ce s-au format în cadrul - și după - protestele de la Roșia Montană, urmărind cum se conturează idei despre dreptate, vulnerabilitate, emancipare politică și colectivitate. Episodul este co-găzduit de Hestia Delibas.

Irina Velicu este o cercetătoare care lucrează pe teme legate de conflictele de mediu și sociale în țările postcomuniste, la Centrul pentru Studii Sociale, Universitatea din Coimbra, Portugalia. Irina a lucrat ca și cercetătoare în cadrul Networkului European pentru Ecologie Politică, ENTITLE, are un doctorat în științe politice de la Universitatea din Hawaii (SUA) și un masterat în studii internaționale de la Universitatea din Warwick (UK). Interesele ei de cercetare cuprind chestiuni legate de justiție socială și de mediu, transformare socială și politici estetice. Puteți găsi publicațiile ei în Theory Culture and Society, Environmental Politics, Geoforum, Globalizations, Ecological Economics.

Rundown:

Min 01:40 - Despre mișcări sociale, justiție alimentară și de mediu

Min 14:00 - Despre recunoaștere și reprezentare în contextul justiției

Min 28:40 - Despre eco-populism și politică populistă regresivă

Min 37:45 - ”The commons”, bunuri comune, după Garret Hardin și Elinor Ostrom

Min 48:20 - Vulnerabilitatea comună și non-suveranitate, după Judith Butler

Min 59:55 - Emancipare politică și recunoașterea identității

Producție & Imagine: Maria Martelli

Intro & Outro: KindStudios

Referințe:

Velicu, I., & García-López, G. (2018). Thinking the Commons through Ostrom and Butler: Boundedness and Vulnerability. Theory, Culture & Society, 35(6), 55-73. doi:10.1177/0263276418757315

Velicu, I., & Kaika, M. (2017). Undoing environmental justice: Re-imagining equality in the Rosia Montana anti-mining movement. Geoforum, 84, 305–315. https://doi.org/10.1016/j.geoforum.2015.10.012

Texte extra:

Velicu, I. (2020) "Whoever does not have Peasants, Should find Them: The Food Injustice of Pandemics", Undisciplined Environments, https://undisciplinedenvironments.org/2020/04/09/whoever-does-not-have-peasants-should-find-them-the-food-injustice-of-pandemics/.

Velicu, I. (2016) "Rosia Montana’s Movement for Democratic Justice", Undisciplined Environments, https://undisciplinedenvironments.org/2016/09/13/rosia-montanas-movement-for-democratic-justice/.

Velicu, I. (2019). De-growing environmental justice: Reflections from anti-mining movements in Eastern Europe. Ecological Economics, 159, 271–278. https://doi.org/10.1016/j.ecolecon.2019.01.021

Notă: La minutul 01:00:48 în întrebarea Mariei, citatul corect este „o parte din ceea ce înseamnă o obligație de grijă față de ceilalți presupune a avea grijă de relațiile de care ei depind” - Donaldson, S., & Kymlicka, W. (2014). Zoopolis: A political theory of animal rights. Oxford University Press.

Support our work: https://www.patreon.com/podcastcontrasens

Are you celebrating this 1st of May? And how did you spend the 8th of March? In this episode, we talk about the transnational organizing of E.A.S.T., Essential Autonomous Struggles Transnational, a network born to respond to the pressures of capitalist exploitation, migrant precarity and the additional burden of the COVID-19 pandemic. E.A.S.T., together with Transnational Social Strike, emphasize the importance of connecting existing struggles beyond the national level and of standing against patriarchal and racist violence. We hear from three feminist activists on these matters and more.

Invited guests:

Eleonora Cappuccilli, from EAST, Transnational Social Strike and Precarious Disconnections

Orkide Izci, from EAST, Precarious Disconnections, Women’s Assembly of Migrant Coordination and Transnational Migrants' Coordination

Sopo Japaridze, from EAST, Transnational Social Strike and the Solidarity Network in Georgia

Rundown:

min 2:30 - What is E.A.S.T.?

min 6:00 - Eleonora about transnational organizing against patriarchal, capitalist and racist violence

min 10:10 - Sopo on how transnational social strikes work and the importance of the collective

min 15:00 - Orkide on the dangers of conservative backlash and Turkey’s retreat from the Istanbul Convention

min 22:24 - Eleonora on “the traditional family” and women’s roles and exploitation

min 27:51 - Sopo about the gendered division of labour

min 34:00 - Orkide on the structural instruments that enforce the status-quo, such as residence permits

min 43:42 - Eleonora on institutional racism and Eastern European migrants during the pandemic

min 49:00 - Sopo on the need for social services, Eleonora on transnational welfare

min 57:40 - Orkide on how some forms of welfare relegate women to the domestic space

min 1:00:40 - Eleonora on the need for higher wages for all

min 1:06:00 - About the 1st of May and onwards

Production, edits & visuals by Maria Martelli.

Intro from one feminist protest with Non Una di Meno.

Useful links:

The essential strike manifesto for the 8th of March - https://www.transnational-strike.info/2021/01/25/essential-strike-manifesto-for-the-8th-of-march/

A transnational response to the attacks on The Istanbul Convention - https://www.transnational-strike.info/2021/04/23/a-transnational-response-to-the-attacks-on-the-istanbul-convention/

May 1st: Call for a transnational migrants struggle - https://www.transnational-strike.info/2021/03/24/may-1st-call-for-a-transnational-migrants-struggle/

Lenesx Podcast Episode: E.A.S.T. and the Essential Strike for the 8th of March w/ Nóra and Isabella - https://lenesxradio.ro/episodes/014/lenesx-014-EAST-EN.html

Follow EAST and their public assemblies here - https://www.facebook.com/EASTEssentialStruggles

Ce inseamnă 8 martie și cum celebrăm emanciparea femeilor în România?

Într-un context în care cazurile de violență domestică au crescut, în care accesul la servicii de sănătate și la locuințe decente devine tot mai dificil, în care femeile sunt simultan muncitoare esențiale, în prima linie, dar sunt și afectate de creșterea șomajului, 8 martie rămâne o zi de luptă pentru drepturile noastre. Pe lângă cele menționate, munca domestică le rămâne în cea mai mare măsură femeilor, o muncă ce nu este remunerată. Discutând, aflăm cu ce probleme se confruntă femeile, dar și persoanele queer și non-binare, într-o societate care a rămas, încă, patriarhală.

Sub umbrela campaniei #mulțumescpentruflori, activistele feministe ne atrag atenția că florile nu sunt un răspuns la lipsa politicilor sociale, la lipsa respectului pentru munca feminizată, munca domestică și munca sexuală, la faptul că violența și agresiunile domestice continuă, la inaccesibilitatea serviciilor de sănătate, la creșterea constantă a prețurilor chiriilor.

Povestim cu activiste implicate despre problemele aferente cu care se confruntă femeile în România și despre revendicările lor pe domeniile diverse pe care și-au concentrat atenția anul acesta: muncă, violență, sănătate și locuire.

Invitatele noastre sunt:

Andreea Iorga - Curpăn (Anda), parte din România Țara Muncii Ieftine (ROTMI), Colectiva Urzica

Carmen Radu, parte din Asociația Front, Feminism România

Georgiana (Aldessa) Lican, parte din E-Romnja

Oana Ungureanu, parte din Mad Pride România

Nóra Ugron, parte din zine.fem, colectiva a.casă, a.szem

Rundown:

Minutul 2:52 - Despre muncă reproductivă și munca esențială a femeilor cu Anda Iorga

Minutul 25:16 - Despre violența de gen și abuz domestic cu Carmen Radu

Minutul 46:06 - Despre servicii de sănătate și de terapie cu Georgiana Lican și Oana Ungureanu

Minutul 1:15:56 - Despre accesul la locuire decentă, căși sociale și chirii cu Nora Ugron

Episod produs de Pati Murg și Maria Martelli.

Imagine de Maria Martelli.

Scandările sunt înregistrări în pregătire protestului din 8 martie, de la București și Cluj.

Poemul de la început se numește “Soră, te caut” de Vera Ion, cu vocea lui Alice Monica Marinescu.

Piesa de la final este ”Profit is the virus” de Sofia Zadar.

Linkuri menționate plus alte resurse:

Munca femeilor și dubla exploatare. Discuție online. - https://bit.ly/3ePzPdz

Sub același acoperiș. Locuirea pe timp de pandemie și patriarhat. Discuție online - https://bit.ly/38R7orI

Violența sexuală: cum stopăm blamarea victimelor și impunitatea agresorilor?: https://bit.ly/3r5Efzy

Sub același acoperiș. Antologia revendicărilor și analizelor pentru dreptate locativă - https://bit.ly/30VUKDq

Misoginie, cealaltă pandemie. Protest de 8 martie la guvern: https://bit.ly/3qZpCOb

Cade una, sărim toate! Flashmob de 8 martie în fața prefecturii Cluj-Napoca: https://bit.ly/2OZKzep

Manifest: https://bit.ly/2ODlqqg

Scurtă istorie a Zilei Internaţionale a Femeii - Pagini libere : https://bit.ly/3qYkvhc

Episod eropedia despre „Misoginie, cealaltă pandemie” cu Ela Crăciun: https://bit.ly/3cF17k4

How often do we consider the work that goes on at night? How do we think about the ones that make night culture possible, the ones that keep things moving, so in the morning we have fresh vegetables, and deliveries are made? In this episode, Dr Julius-Cezar MacQuarie tells us about his research on migrant and precarious labour in Europe’s big cities. He tells stories from his fieldwork, of his visual methods and of the embodied hardship of night work.

Dr. Julius-Cezar MacQuarie is an anthropologist trained at Central European University, concerned with the invisibility of migrant nightshift workers from discussions on today's capitalism. He founded the NIGHTWORKSHOP to research night work in global and smaller cities. He was a STAR-UBB Research Fellow based at the Centre for Population Studies and wants to extend a special thanks to the Institute of Advanced Studies in Science and Technology at Babeș-Bolyai University for the STAR-UBB generous support in this phase of his research.

Rundown:

2:50 - 10:35 - An intro to doing body anthropology and fieldwork during the night

10:35 - 24:45 - The conditions of night work and its embodied precarity

24:45 - 33:10 - The forms of engagement of visual methods

33:10 - 45:55 - Night studies, night culture, migration and safety

45:55 - 1:05:05 - The present and possible futures of night work

References:

Nightworkshop on vimeo

https://vimeo.com/nightworkshop

While Others Sleep (2020). DOI https://doi.org/10.21428/1d6be30e.fb029d9b

Voices from Backstage (2020). DOI: https://doi.org/10.6084/m9.figshare.13110635.v2 COMPAS.ac.uk

Researcher's Nightworkshop Newsletter. (2020) Oct Issue

@tweetsfromdrjc | @anightworksop

Production & Editing: Maria Martelli & Karol Pataki

Visuals: Maria Martelli

Intro & Outro: KindStudios

Support us on Patreon: https://www.patreon.com/podcastcontrasens

Discuția aceasta despre teatru este încercarea mea, a noastră de înțelege starea lucrurilor, de a descâlci un pic ghemul de probleme cu care se confruntă societatea, dar mai ales comunitatea la nivel de reprezentare artistică a realității prin teatru. Sistemul pe care îl avem la momentul de față este în multe feluri dezavantajos pentru teatrele mici și companiile independente, dar nici teatrelor de stat nu le oferă prea mult spațiu de dezvoltare și inovare. Împreună cu invitata Miruna Runcan și co-gazda Petro Ionescu am găsit și câteva motive pentru a privi cu optimism spre viitorul teatrului din România. Speranțele sunt legate de echipele tinere, de autenticitatea mișcărilor teatrale și despre restul aflați ascultând episodul.

Episod produs de Marina Mironica

Muzică/sunet: KindStudios

Imagine: Pati Murg

Texte recomandate:

https://revistavatra.org/2020/05/05/teatrul-romanesc-azi-partea-a-ii-a/

Runcan, Miruna. "Romanian Theatre as Public Service. A Critical Perspective of the Last Decades." Studia Universitatis Babes-Bolyai-Dramatica 63, no. 1 (2018): 227-240.

Care sunt cererile mișcărilor feministe din România și cum se formulează acestea? În ce spații pot ele să aibă voce, cum își fac loc între celelalte?

Alexandra Ana, doctor în științe politice și sociologie, ne povestește despre cercetările ei din ultimii ani, începând cu mobilizările feministe în cadrul protestelor din 2012, și continuând cu felul în care o parte din discursul feminist a ajuns în spațiul public și a fost preluat de unele ONGuri. Discutăm și despre intersecționalitate, despre teorii decoloniale, și despre cum se clădește solidaritatea dintre mișcări diferite.

Rundown:

Minutele 1:42 - 13:14 - Despre definiții ale feminismului, intersecționalitate, incluziune și excluziune

Minutele 14:00 - 33:00 - Despre mobilizările feministe din 2012 și protestele de atunci din Piața Universității

Minutele 33:00 - 46:00 - Despre ONGuri feministe, cercetări și tipuri de finanțări și management

Minutele 46:00 - 01:19:02 - Despre feminism decolonial, activism, cunoaștere parțială și nevoia de a ”merge către celălalt”

Referințe:

Ana, Alexandra. (2018). PRECARIOUS LOCATIONS: FEMINIST CO-OPTATION AND STRATEGIES OF RESISTANCE IN THE NEOLIBERAL AGE. 10.14746/prt.2018.4.6.

Ana, Alexandra. (2017). The Role of the Feminist Movement Participation during the Winter 2012 Mobilisations in Romania. Europe-Asia Studies. 69. 1473-1498. 10.1080/09668136.2017.1395810.

Producție, montaj, imagine: Maria Martelli

Intro & Outro: KindStudios

Înregistrare de la protest de la Marșul feminist de pe 8 martie, 2012

Locuitul cu chirie în România este o condiție extrem de precară. Și asta din mai multe motive, lipsa protecției legale prin contract, nepopularitatea organizării în asociații și grupuri de suport, piața chiriilor nereglementată, în dezacord cu veniturile reale și lipsa locuințelor cu condiții decente la prețuri accesibile. Nevoia de a discuta și de a organiza oamenii din orașele mari în jurul acestei nevoi de bază precum locuința este extrem de înaltă. Disponibilitatea și interesul pentru asumarea acestei lupte, pentru cumularea eforturilor este însă extrem de scăzută. Cu atât mai relevant este episodul cu Alex și Vlad de la Asociația Chiriașilor Cluj care au avut curajul să înceapă o discuție la firul ierbii despre drepturile chiriașilor și chiriașelor, cu cât ei încearcă să ofere și sprijin. Aceasta într-un climat extrem de sărac în materie de cunoaștere a drepturilor și de recunoaștere a problemei cu care se confruntă prea multe persoane. E nevoie de organizare și politizare a subiectului, așa că începem chiar acum.

Episod produs de Marina Mironica

Sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010

Muzică: Deep Urban by Eugenio Mininni https://mixkit.co/free-stock-music/

Imagine: Maria Martelli

Recomandări menționate:

David Madden, Peter Marcuse, In defense of housing, 2016, Verso

Pagina Asociației Chiriașilor Cluj: https://www.facebook.com/chiriasicluj