contrasens

În ce fel contribuie intersecționalitatea la înțelegerea propriilor noastre identități în cadrul societății în care trăim?

Kimberlé Crenshaw vorbește pentru prima oară la o conferință academică despre importanța unei abordări intersecționale, adică la privirea sistemelor de oprimare care duc la marginalizarea și vulnerabilizarea femeilor, a comunităților indigene sau comunității LGBTQ+. De cele mai multe ori experiențele femeilor nu sunt similare ci diferă prin felul în care clasa, genul, tipul de job pe care îl au, orientarea sexuala sau etnia interferează și reliefează diferite nivele de oprimare.

"The way we imagine discrimination or disempowerment often is more complicated for people who are subjected to multiple forms of exclusion. The good news is that intersectionality provides us a way to see it.” - Kimberlé Crenshaw

Antonella candidează la primăria sectorului 2 din București. Prin munca ei de a intra în cursa politică de pe o poziție de candidată independentă contribuie și la o campanie de educare și reprezentare a persoanelor rome trans și lucratoare sexulae în spatiul public.

”Nu pot schimba lumea, dar pot schimba Sectorul 2” - Antonella

Activismul Antonellei de peste zece ani îi aduce o cunoaștere cu privire la comunitățile pe care dorește să le reprezinte și în care dorește să aducă îmbunătățiri prin temele pe care le abordează printr-o perspectivă intersectională: de la un oraș mai verde, protecție socială și servicii publice, reducerea șomajului, servicii de îngrijire pentru vârstnici, crearea unor centre pentru victimele violenței domestice și multe altele.

În acest episod din "Mișcări în Contrasens", povestesc cu Antonella Lerca Duda, femeie transgender romă activistă pentru drepturile omului și lucrătoare sexuală, despre identitatea de gen, provocarile și experiențele pozitive care vin la pachet cu a fi o persoana trans în România, temele ei de campanie și munca sexuală. Cu Camelia Badea, sociolog și voluntar în campanie, trecem prin subiecte ce țin de munca de voluntară în cadrul campaniei, despre rezonarea și sprijinului persoanelor tinere pentru Antonella.

Semnați aici - https://semnaturi.asociatia-g2.ro/locale-2020/vlad-andrei-lerca/?fbclid=IwAR1NQxB5s2tnwNusD67h3wvlV_3iLBlNFM3mqjrLu7DU8SoWX_sncbwTez8

Pagina facebook - https://www.facebook.com/LercaS2/

Instagram - https://www.instagram.com/lercaptsec2/

Pentru voluntari noi https://forms.gle/d6t4ZfSc8HFnFSy98

Episodul celor de la leneșx - https://lenesxradio.ro/episodes/006/lenesx-006-antonella-RO.html

Episod produs de Pati Murg

Imagine: Pati Murg si Maria Martelli

Song: Joakim Karud - Waves (Vlog No Copyright Music)

Music provided by Vlog No Copyright Music.

Video Link: https://youtu.be/VMghJ_civuM

Locuirea este o necesitate care stă la baza tuturor posibilităților de trai dezvoltare și organizare. Accesul redus și extrem de inegal la case decente a devenit deja marcă reprezentativă pentru capitalismul financializat în care imobilele nu mai sunt locuri unde oamenii își găsesc adăpost, ci moduri în care se produc bani și se circulă capitalul dintr-un colț al lumii în altul. Mișcarea Căși sociale acum sprijină revendicările persoanelor evacuate din Cluj și militează pentru creșterea numărului de locuințe publice. Discuția cu Eniko, Maria și Linda, trei membre active este ocazia perfectă de a afla mai multe despre ce înseamnă activismul urban pentru persoanele direct afectate și să descoperim că există nevoie și spațiu pentru implicare.

Episod produs de Marina Mironica

Sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010

Muzică: Mise Darling - 02-Rebel https://freemusicarchive.org/music/Mise/Rebel_1433/Mise_Darling_-_Rebel_-_02_Rebel_1196

Imagine: Maria Martelli

Recomandări menționate:

David Madden, Peter Marcuse, In defence of housing, 2016, Verso

Alte recomandări:

Web-site-ul mișcării Căși sociale acum!: https://casisocialeacum.ro/archives/4947/10-ani-pata-rat-10-ani-de-lupta/

Coaliția europeană de acțiune pentru dreptul la oraș și locuire: https://housingnotprofit.org/

Ziarul Cărămida: https://casisocialeacum.ro/caramida/

Orașele în care locuim nu sunt locuri pe care trebuie să le luăm ca atare, orașele pot și trebuie transformate în spații ale solidarității, ale revoltei împotriva transformării în marfă, a exploatării și discriminării. Dreptul la oraș este un drept colectiv la organizare și schimbarea mediului în care trăim astfel încât acesta să devină cît mai echilibrat și prietenos pentru toți locuitorii. În prima parte a seriei am vorbit cu Robi din grupul Dreptul la oraș din Timișoara despre activismul urban, despre efortul de organizare, posibilitățile de a contribui la un oraș mai inclusiv și mai atent către locuitorii cei mai defavorizați sau marginalizați. Întrebările la care căutăm răspuns sunt date de dorința de a găsi moduri și motive de a ne pune eforturile împreună și a face vizibile atât problemele de locuire sau accesibilitate la spații publice, cât și valoarea solidarizării și a activităților noastre comune în lupta pentru dreptul la oraș.

Vor urma alte două părți, la fel de interesante.

Episod produs de Marina Mironica

Muzică/sunet: De la protestele pentru susținerea persoanelor evacuate în Cluj la Pata Rât în 2010

Imagine: Maria Martelli

Recomandări menționate:

Henri Lefebvre, 1971, Le Droit À La Ville, Mass Market Paperback

David Harvey, 2008, The right to the city în New Left Review https://newleftreview.org/issues/II53/articles/david-harvey-the-right-to-the-city

Alte recomandări:

Mai detaliat despre utilizarea expresiei „dreptul la oraș” https://theanarchistlibrary.org/library/henri-lefebvre-right-to-the-city

The Right to the City, A Verso Report, 2017 https://www.versobooks.com/books/2674-the-right-to-the-city

Revista Strada produsă de Dreptul la oraș TM: https://dreptullaorastimisoara.com/

Cine face parte din societățile noastre și cine are dreptul la viață? Fac animalele non-umane parte din preocupările și politicile noastre, sau doar oamenii? Ce ne spune felul în care tratăm animalele despre propriile noastre societăți, și, mai ales, ce ar însemna să nu mai vedem corpurile altora ca și producătoare de profit, sau chiar proprietate personală? Tipul acesta de întrebări aduc discuția despre veganism într-un plan politic, intersecțional, în care chestiuni precum feminismul și criza climatică sunt cât se poate de actuale. Alegere individuală, schimbare sistemică - de ce avem nevoie oare?

În primul episod din noua noastră serie, Mișcări în Contrasens, am vorbit cu Alexandra Corbu directoarea Asociației Veganilor din România, Mihnea Teodor Popescu, activist pentru drepturile animalelor si de mediu, si Doina Badea, co-fondatoarea Sanctuarului Nima.

De la minutul 2:58: Alexandra Corbu despre veganism, alegeri individuale și schimbări de sistem

De la minutul 26:28: Mihnea Teodor Popescu despre activism climatic și pentru drepturile animalelor, Alexandra Corbu specism și intersecționalitate

De la minutul 1:05:36: Doina Badea despre Sanctuarul Nima și posibilitățile de viață ale unor animale non-umane

Episod produs de Maria Martelli

Muzică: artiști diverși & Patricia Labou (cover - Fink, Looking too closely)

Imagine: Maria Martelli

Recomandări menționate:

Leah Graces on The Ezra Klein Show, Political Animals - https://radiopublic.com/Ezra/s1!6d97e

Melanie Joy - https://www.carnism.org/

Naisargi Dave - 2017 Something, Everything, Nothing; or, Cows, Dogs, and Maggots . Social Text 35 (1): 35-57. https://doi.org/10.1215/01642472-3727984 (minutul 1:04:20)

Sanctuarul Nima - https://sanctuarnima.ro/

Asociația Veganilor România - https://www.asociatiaveganilor.ro/

Alte recomandări:

Comunitatea veganilor queer din Romania - https://www.facebook.com/Comunitatea-Veganilor-Queer-din-Romania-104701190908338/

Vegan Vanguard - Why leftists should be vegan https://veganvanguardpodcast.com/2017/11/15/why-leftists-should-be-vegan/

Wayne Hsiung, Direct Action Everywhere on The Ezra Klein Show https://www.vox.com/podcasts/2019/12/5/20995117/wayne-hsiung-animal-rights-the-ezra-klein-show

F.R.E.E - https://freeanimals.ro/blog/

Start22+ program - https://www.start22.ro/

Timpul trece, noi însă continuăm să ne amintim de cunoștințele și inspirația pe care le-am primit de la Florin Faje. Ne gândeam acum ceva timp să facem un episod colaj despre suporterii și galeriile de fotbal, dar acesta nu s-a mai materializat.

În schimb am decis să publicăm discuția pe care am avut-o pentru episodul 04 - Fotbalul ca modalitate de a înțelege societatea în varianta ei integrală, înregistrat în ianuarie 2018. Sunt câteva aspecte noi despre care vorbim (cum ar fi momentul în care discutăm despre cum este construită istoria unui club de fotbal, dar și alte alte experiențe ale lui Florin și cum a ajuns să studieze tema), aspecte la care am renunțat la momentul respectiv pentru a ne încadra într-un anumit format. De asemenea, am pregătit și o scurtă introducere în care ne exprimăm regretul dispariției omului pe care-l admirăm și a cărui memorie vrem să o păstrăm vie - Florin Faje.

Fotbalul este ceea ce urmăresc milioane de suporteri la televizor sau de pe stadioane. În același timp, nu este vorba doar despre alergatul a 22 de oameni după o minge, este și imaginea în miniatură, sau poate la scară exagerată, a societăților noastre. Acest sport al maselor este strâns legat de modul în care ne vedem ca națiune, ca locuitori ai unui oraș și ca indivizi care aparțin unui grup. Steagurile naționale sau emblemele cluburilor sunt vocea amplificată a oamenilor care se vor auziți, care își doresc să fie parte a ceva semnificativ și apropiat. Jocul de fotbal este un instrument bun pentru a explica și naționalismul și violența, lucru pe care l-am făcut împreună cu socio-antropologul Florin Faje. Referințe: Norbert Elias, Eric Dunning - Quest for Excitement: Sport and Leisure in the Civilizing Process, Blackwell, 1986

Florin Faje - Playing for and against the nation: football in interwar Romania, în The Journal of Nationalism and Ethnicity, 2014

Producători: Vlad Bejinariu și Marina Mironica

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan) și EBS Radio

Mix &: KindStudios

Imagine: Karol Pataki

Rarely do we take the time to consider something as essential as birth-giving. In this episode, post-doctoral researcher Neda Deneva brings up the issue of birth-giving practices in relation with labour and migration, in an Eastern European context. Listen up to a fascinating account of how the medical profession is changing, how the idea of the patient at the center of the process is being introduced in Bulgarian and Romanian hospitals, and of how women deal with (and are dealt with) the life-giving act of birthing.

00:40 - 5:00 - Introducing the issue of birth practices, legality, hospitals and home birth.

5:10 - 9:10 - Birth-giving practices and their connection to labour and migration.

9:10 - 24:00 - Different paradigms in medical practice. Is the patient at the center of care?

24:30 - 29:00 - Why and how countries differ in their practices across Europe.

29:00 - 37:00 - The patient as a client, the marketization of health versus being taken care of as a person.

37:00 - 47:10 - Methodological questions in a small field. Being an ethical researcher.

47:10 - end - Legal and social issues with changing uncomfortable birth-giving practices.

Producers: Maria Martelli and Matei Mlinarcic

Supported by: Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai

Studio: Radio EBS (special thanks to Flaviu Petean)

Soundtrack: KindStudios

Visuals: Maria Martelli

Munca într-o organizație cu un număr mare de angajați presupune necesitatea aplicării unei culturi organizaționale puternice, menite să integreze și motiveze lucrătorii altfel alienați de produsul direct al muncii lor. Cu toate acestea, nu putem pierde din vedere și faptul că, pe lângă diversitatea și 'fericirea' angajaților, cultura corporativă urmărește sporirea sau menținerea profitului și a angajaților, astăzi mai flexibili în posibilitatea schimbării jobului. Stăm de vorbă cu lect. univ. dr. Veronica Mateescu despre cercetările ei pe subiectul semnificației culturii organizaționale în firme mari și mici, dar și despre fațetele managementului diversității.

1:40 Documentația și pregătirea profesională

4:40 Ce este cultura organizațională? Definiție și concepte

6:50 Când apare conceptul de cultura organizațională?

10:10 Cultura organizațională și flexibilizarea muncii

16:40 Managementul culturii organizaționale și instrumentalizarea acestuia pentru productivitate

24:00 Diversitatea "culturală" și reflexia ei în organizații

35:10 Mizele politice de la locul de muncă

36:20 Despre alte forme de organizații

41:00 Despre combinarea sociologiei și psihologiei

Referințe:

Veronica Maria Mateescu, 2017, Cultural Diversity in the Workplace - Discourse and Perspectives, în On-line Journal Modelling the New Europe, no. 24/2017

Veronica Maria Mateescu, 2009, Cultura organizațională. Aspecte teoretice și metodologice, Cluj-Napoca, EFES, ISBN: 978-606-526-040-5

Producători: Karol Pataki și Marina Mironica

Spațiu de înregistrare: EBS Radio cu mulțumiri pentru Flaviu Petean

Soundtrack: KindStudios

Imagine: Karol Pataki

Fiecare dintre noi ajunge să muncească într-un fel sau altul - unii din plăcere, alții de nevoie, iar alții dintr-un cumul al celor două. Organizarea la locul de muncă, starea de bine, solidaritatea între colege/i contribuie la felul în care se simte fiecare în raport cu locul de muncă. Există o multitudine de contexte de muncă, tipuri de contracte, de angajatori, de ierarhii, de calcule salariale și vieți ale celor care muncesc sau se odihnesc de la muncă. Întâlnim tot mai multe instanțe în care munca este flexibilă, siguranța lucrătorilor însă tot mai scăzută, lucru care ne face să ne punem întrebări despre viitorul muncii și rolul nostru ca persoane care-și vând forța de muncă. Am stat de vorbă cu sociologul Ștefan Guga despre sindicalizare, despre exemple de succes, despre cauzele scăderii popularității sindicatelor și am aflat despre anacronismul legislației muncii și potențialul de cercetare sociologică pe care-l oferă toate aceste teme.

Minutele 0-5 despre importanța studierii temei

Minutele 6- 9 despre tendința ratei de scădere a sindicalizării

Minutele 9-13 situația mișcării sindicale din România în anii 90

Minutele 13-19 mișcarea sindicală de la Dacia

Minutele 19-26 despre organizare la locul de muncă și potențialul activității sindicale

Minutele 26-32 negocieri colective și salariul minim

Minutele 32-43 despre muncă atipică, flexibilizare și dreptul muncii

Minutele 43-47 - concluzii

Referințe: Ştefan Guga, Camelia Constantin, 2015, Analiza impactului noii legislaţii a dialogului social adoptate în 2011, Cercetare sociologică şi juridică https://tinyurl.com/lege-dialog-social

Ștefan Guga, 2017, Munca atipică în România. O perspectivă de ansamblu https://tinyurl.com/munca-atipica

Recomandări: Dragoș Adăscăliței, Ștefan Guga, 2015, Negotiating agency and structure: Trade union organizing strategies in a hostile environment, în Economic and Industrial Democracy

Ștefan Guga, 2018, Industria auto, încotro? Tendinţe globale, perspective periferice https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/15195.pdf

Producători: Marina Mironica şi Vlad Bejinariu

Spațiu de înregistrare: Macaz Teatru Coop.

Soundtrack: KindStudios

Imagine: Marina Mironica

Should I get a good grade or just pass the exam?

Since we begin to be part of an educational system we encounter the pressure of having good grades in order to have a better future, a better life, learning that exposing ourselves to anxiety and stress is good for us. But how much of this narrative is healthy and how much of it is actually constructed for certain dispositions? How much of these are actually enforcements of the larger political and economic context?

The Baccalaureate is around the corner, so this episode is for all of you who have struggled to remember that multiple choice answer, struggled to achieve that high level testing, struggle to design a functioning system, struggled to make a better learning experience for the students, it’s time to relax and start to deconstruct.

In a very specific context, such as South Korea, in a larger neoliberal frame, English education becomes a necessary skill for students to prosper in an atmosphere of increasing global competition. The computer courses and the English classes in the new curriculum, which initially were thought to help in international competitiveness, now become the norm of succeeding.

Our guest is George Baca, professor at the Graduate School of International Studies Dong-A University in South Korea, currently writing a book about the English Education and the Politics of Globalization. George also held a course at the Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai on neoliberalism and keynesianism titled “preludes to neoliberalism”.

Producers: Maria Martelli and Pati Murg

Supported by: Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai

Studio: Radio EBS (special thanks to Flaviu Petean)

Soundtrack: KindStudios

Visuals: Pati Murg and Maria Martelli

Breakdown:

00:00 - 10:50 Pati and Maria talk about the Romanian Bacalaureate

10:50 - 17:00 George Baca on life in South Korea and curiosities that led to the study of globalization and education

17:20 - 28:25 English Education, international testing and anxiety

28:30 - 36:20 Students as political objects, the market and the state

36:20 - 41:00 Gender and education, order and management

41:00 - 47:20 Business, manuals and cultures of learning

47:20 - 55:40 Household debt, economic disparity and life in South Korea

55:40 - 1:03:00 Politics of education & teaching

1:03:00 - End: Personal trajectories of learning

What are the implications of our online lives? Most of our online steps leave traces of data about us, and by this time, we know it. And yet, it’s still hard to grasp how it all works, what’s behind it, who can own it, who can access it? Let’s take a step back and look at big data from a sociological point of view, not Silicon Valley’s. What kind of society produces big data, and what society emerges from the corporate use of it? What kind of “self”, that takes into account constant use of apps and search engines? More questions and answers in this episode with sociologist Irina Culic.

Irina Culic teaches at the Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai. Her topics of research have been: nationalism; interethnic relations, minority politics in Romania and Hungary; political and cultural elites. This episode is a conversation in preparation of a course she will be teaching on Big Data.

Producers: Vlad Bejinariu and Maria Martelli

Supported by: Faculty of Sociology and Social Work, University of Babeș Bolyai

Studio: Radio EBS (special thanks to Flaviu Petean)

Soundtrack: KindStudios

Visuals: Maria Martelli