contrasens

What is precarity? And how does it adapt to the Eastern European context? In the 11th episode we take a closer look at work and workers. Together with our guest, Vologya Artyukh, who is a Ph.D researcher at C.E.U., we talk about labor aspects in the Eastern European space, specifically in Belarus. Our focus is on workers’ solidarity and protests in the context of ideological change in an ex-soviet country. By thinking through the historical context we show you a glimpse of the economical and political characteristics of this space which isn't known enough.

References: Artyukh Volodymyr’s dissertation: “Betrayed Hopes of Prosperity, Broken Promises of Solidarity: Workers’ Protest at ‘Hranit’ Plan”

Books mentioned: Chris Miller, “The Struggle to Save the Soviet Economy: Mikhail Gorbachev and the Collapse of the USSR (The New Cold War History)”

Karl Polanyi, “The Great Trasformation:The Political and Economic Origins of our time”

Producers: Pati Murg and Vlad Bejinariu

Sponsor and support by: Faculty of Sociology and Social Work, Babeș-Bolyai University

Studio: Radio Romania Cluj (with many thanks to Doina Borgovan)

Mix & master, soundtrack: KindStudios

Visuals: Pati Murg & Maria Martelli

Resursele energetice constituie o parte importantă a activității economice și sociale. Cercetarea lor este o ocazie bună pentru a ne întreba ce fel de transformări produce energia în societate. Fie că este vorba despre petrol, energie nucleară, eoliană sau produsă de hidrocentrale, există câteva dimensiuni care merită analizate din perspectiva profitului acumulat, dar și a modului în care se produce un anumit discurs despre activitatea oamenilor. Decizia de a consuma un anumit tip de energie este determinantă pentru ce înseamnă relația noastră cu natura și pentru dreptul oamenilor de a trăi decent. Despre felul în care umanitatea a ajuns la diverse alegeri în ce privește energia am vorbit cu antropologul Sergiu Novac.

Referințe:

Sergiu Novac, Infrastructures of Nuclearity: Exploring Entangled Histories, Spaces and Futures în EASST Review Volume 35(4) 2016 - https://goo.gl/Myma4D

Recomandări:

Podcastul produs de Sergiu Novac la Central European University - Five Senses of Austerity

https://podcasts.ceu.edu/series/five-senses-austerity

Producătoare: Maria Martelli și Marina Mironica

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan)

Soundtrack și masterizare: KindStudios

Imagine: Maria Martelli

Cum ne afectează mișcările politice și fenomenele sociale? În acest episod discutăm cu Alex Cistelecan, cadru asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, despre acest subiect. Pornind de la alegerea președintelui Trump și a fenomenului Brexit, ne focusăm în discuție pe astfel de fapte politice, care pot influența viețile indivizilor. Pe lângă situația Statelor Unite ale Americii, revenim la contextul României pentru a vedea ce înseamnă progres și ce înseamnă mișcările conservatoare care au loc în acest moment, cum ar fi schimbarea referendumului și Coaliția pentru familie, clasa de mijloc din România, proteste și formarea unui capitalism autoritar.

Referințe:

Heinrich Geiselberger (Editor) - The Great Regression, Polity Press, Wiley, 2017

Recomandări:

http://www.criticatac.ro/author/alex-cistelecan/

https://www.scena9.ro/article/avanpremiera-paul-mason-marea-regresie

https://www.editura-art.ro/info/recenzie/marea-regresie-uzura-democratiei-si-ascensiunea-populistilor6

Producători: Pati Murg și Karol Pataki

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Soundtrack: KindStudios

Masterizare: KindStudios

Imagine: Pati Murg, Karol Pataki și Maria Martelli

Manualele de istorie ne spun povestea comunismului așa: un trecut îngrozitor care trebuie condamnat. Bunicii, deseori, ne spun că era, totuși, mai bine: omul avea serviciu, avea casă. De unde pornește această discrepanță? O parte din răspuns stă în felul în care, politic, s-a produs discursul despre perioada comunistă. Raportul Tismăneanu, numit chiar „Raportul final”, a fost comandat de Traian Băsescu pentru a avea o bază „științifică” pentru îndepărtarea și blamarea acestei bucăți din istoria noastră. Invitata noastră, Natalia Buier, sociolog și cercetătoare la Institutul de Antropologie Socială Max Planck, ne povestește despre cum acest raport a fost întocmit, în ce context politic și, mai ales, cum a fost folosit pentru a oficializa o singură versiune a istoriei.

Referințe:

Buier, Natalia. 2007. OFFICIALIZING THE PAST - AN ANALYSIS OF THE PRESIDENTIAL COMMISSION FOR THE ANALYSIS OF THE COMMUNIST DICTATORSHIP IN ROMANIA, (http://www.etd.ceu.hu/2010/buier_natalia.pdf retrieved 21.05.2018)

Recomandări:

Locuri comune de Florin Poenaru.Tact 2017

Iluzia anticomunismului, volum coordonat de Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ciprian Șiulea, Ovidiu Țichindeleanu. Cartier 2008

Epoca Traian Băsescu, volum coordonat de Florin Poenaru și Costi Rogozanu. Tact 2014

Revoluția Română televizată. Contribuții la istoria culturală a mediilor, Konrad Petrovszky și Ovidiu Țichindeleanu (coord.). Idea Design & Print, 2009

Producători: Vlad Bejinariu și Maria Martelli

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Mix & master: KindStudios

Imagine: Maria Martelli

Probabil că ai auzit de spiritualități alternative și practicile lor, de la yoga, la terapie bowen și diverse tipuri de meditații. Poate că ai și încercat unele, poate că și acum încerci și îți folosesc vieții de zi cu zi. În episodul de astăzi, vorbim cu invitatul nostru, Sorin Gog, sociolog, despre cercetarea lui asupra felului în care noile spiritualități cultivă anumite feluri de „sine”, care apare simultan cu noile presiuni ale pieței: flexibilizare, mobilizare, autonomie în muncă. Dacă nu te-ai întrebat până acum cum se leagă transformările credințelor noastre de transformările mari, economice, ale societății, acesta e un moment bun.

Referințe:

Gog, Sorin (2016), Alternative Forms of Spirituality and The Socialization of A Self-Enhancing Subjectivity: Features of The Post-Secular Religious Space in Contemporary Romania, Studia Ubb Sociologia, 61 (LXI), 2, 2016, pp. 97-124

Gog, Sorin. Alternative Forms of Spirituality and the Socialization of a Self-Enhancing

Subjectivity: Features of the Post-Secular Religious Space in Contemporary Romania. Studia

Universitatis Babes-Bolyai Sociologia, 2016

Bohle, Dorothee, and Béla Greskovits. Capitalist diversity on Europe's periphery. Cornell University Press, 2012.

King, Richard, and Jeremy Carrette. Selling spirituality: The silent takeover of religion. Routledge, 2004.

Chandler, David, and Julian Reid. The neoliberal subject: Resilience, adaptation and vulnerability. Pickering & Chatto Publishers, 2016.

Producatori: Karol Pataki și Maria Martelli

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan)

Soundtrack: KindStudios

Masterizare: MrFreesh

Imagine: Karol Pataki și Maria Martelli

În discursul public, fie el academic sau altminteri, este des întâlnită abordarea tradiției ca piesă de muzeu; aceasta aparține, se pare, strict de domeniul trecutului, al istoriei. Cum ne uităm, însă, la tradiții vii? Cum evoluează ele când sunt puse față în față cu schimbări sistemice, economice sau sociale? În acest episod, am vorbit cu antropologul Gabriel Troc despre cercetarea sa asupra zonei izolate a Țării Oașului și a reconfigurărilor pe care elementele culturale specifice zonei le-au suferit, din perioada socialismului real până în situația curentă a migrației în masă.

Producatori: Matei Mlinarcic si Pati Murg

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan)

Mix & master: KindStudios

Imagine: Pati Murg

Discuțiile despre crearea unei familii ne sunt cunoscute, dar nu întotdeauna suntem conștienți de ce înseamnă acest pas pentru diverse categorii de oameni. Momentul apariției familiei sau a unui copil influențează serios traseul de viață, în special pe cel al femeilor. Despre starea lucrurilor în perioada socialismului românesc și în prezent, despre natalitate și cum aceasta este influențată de nivelul de educație și securitatea economică am vorbit cu experta în demografie Mihaela Hărăguș, cercetătoare la Centrul de Studiere a Populației.

Referințe:

Unele dintre textele Mihaelei Hărăguș:

2011, Early motherhood in Romania: associated factors and consequences în Revista de cercetare și intervenție socială

2015, From Cohabitation to Marriage when a Child Is on the Way. A Comparison of three Former Socialist Countries: Romania, Bulgaria and Hungary în Journal of comparative family studies

Producători: Karol Pataki și Marina Mironica

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan)

Mix & master: KindStudios

Imagine: Maria Martelli și Karol Pataki

Fotbalul este ceea ce urmăresc milioane de suporteri la televizor sau de pe stadioane. În același timp, nu este vorba doar despre alergatul a 22 de oameni după o minge, este și imaginea în miniatură, sau poate la scară exagerată, a societăților noastre. Acest sport al maselor este strâns legat de modul în care ne vedem ca națiune, ca locuitori ai unui oraș și ca indivizi care aparțin unui grup. Steagurile naționale sau emblemele cluburilor sunt vocea amplificată a oamenilor care se vor auziți, care își doresc să fie parte a ceva semnificativ și apropiat. Jocul de fotbal este un instrument bun pentru a explica și naționalismul și violența, lucru pe care l-am făcut împreună cu socio-antropologul Florin Faje.

Referințe:

Norbert Elias, Eric Dunning - Quest for Excitement: Sport and Leisure in the Civilizing Process, Blackwell, 1986

Florin Faje - Playing for and against the nation: football in interwar Romania, în The Journal of Nationalism and Ethnicity, 2014

Producători: Vlad Bejinariu și Marina Mironica

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan)

Mix & master: KindStudios

Imagine: Karol Pataki

Have you heard of free software? Even if you haven’t, you’re probably using at least some of it; perhaps a browser like Firefox, a cell phone running Android or most internet servers, the ones that host the websites we use on a daily basis. In this episode, we’re exploring its present state and the possible futures it may help shape. In a world leaning towards automation, what programming is behind it becomes increasingly important. How will production happen, and who’s gonna get paid?

Our guest is Emrah Irzik, sociologist and researcher interested in how technologies influence social organization.

Bonus info:

Emrah Irzik’s dissertation: “Free Software as Commons: Between Informational Capitalism and a New Mode of Production”

Biggest advocacy group for UBI: basicincome.org

Books mentioned: Peter Frase, Four Futures https://www.versobooks.com/books/1847-four-futures

Note: Our guest asked us to rectify that, while talking about jobs lost to automation, he was referring to developed countries, not developing ones.

Producers: Matei Mlinarcic and Maria Martelli

Sponsor and support by: Faculty of Sociology and Social Work, Babeș-Bolyai University

Studio: Faculty of Political, Administrative and Communication Sciences, Babeș-Bolyai University

Mix & master, soundtrack: KindStudios

Visuals: Maria Martelli

România are una dintre cele mai mari rate de sărăcie din Europa în rândul oamenilor care muncesc. Asta înseamnă că nu e îndeajuns să fii angajat și să lucrezi din greu pentru a avea o situație economică stabilă. Totuși, discuțiile publice despre cei care sunt asistați sociali continuă să arate o imagine stereotipică, deseori rasistă, cu oameni ne-educați, care ”profită” de politicile de protecție socială. Ascultați acest episod și aflați mai multe despre ideea de ”stat social” de la Cristina Raț, lector la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai, și cercetător specializat în stratificare și inegalitate socială.

Referințe:

Eurofund, Working poor in Europe – Romania: https://goo.gl/pAMEEw

Câteva din cercetările Cristinei Raț: https://ubbcluj.academia.edu/CristinaRat

Câteva statistici selectate din Eurostat 2016: https://goo.gl/oQ1Zg5

Producatori: Vlad Bejinariu și Maria Martelli

Susținător principal: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș Bolyai

Studio: Radio România Cluj (cu mulțumiri Doinei Borgovan)

Mix & master: KindStudios

Imagine: Maria Martelli