Așa cum precizează Organizația Mondială a Sănătății, starea de sănătate nu înseamnă doar absența bolii, ci înseamnă și o stare generală de bine, care înglobează atât sfera emoțională, cât și cea fizică. În fiecare zi facem alegeri care par nesemnificative - ne culcăm devreme sau dimpotrivă, pierdem nopțile și ne trezim obosiți; alegem alimente sănătoase în detrimentul acelor comfort foods care ne fac să ne simțim bine doar pe moment sau găsim motivația necesară pentru a face sport, chiar dacă ne simțim obosiți.

Inițiativa care a făcut loc alegerilor și conștientizării a venit din partea MedLife, care a lansat primul Centru de Medicină a Stilului de Viață din România, „Better Me”. Programul centrului are în focus grija față de stilul de viață, care se axează pe mai multe paliere: nutriție, sănătate emoțională, somnologie, activitate fizică, adicții, mindfullness, devenind astfel unul dintre puținele astfel de unități medicale certificate la nivel european.

Dr. Anca Hâncu a absolvit Facultatea de Medicină “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, iar pasiunea sa pentru stilul de viață sănătos s-a concretizat în urmarea unui master și a unui doctorat în Nutriție la UMF “Carol Davila“și ulterior, într-o carte: „Medicina stilului de viață și bolile cronice. Prevenție dar și tratament”.

Anca este medic generalist, nutriționist, coordonator al Centrului pentru Medicina Stilului de Viață în cadrul MedLife și reprezentantul României, dar și secretar general în Board-ul European Lifestyle Medicine Organization (ELMO). Pe lângă funcțiile care o desemnează specialist în stilul de viață sănătos, Anca contribuie activ la educația medicală prin diverse proiecte din aria sa de specialitate, fiind un promotor activ al nutriției sănătoase și activității fizice.

--

Hacking Work este primul podcast din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii, un produs multimedia oferit de compania de software DevNest și susținut de Medlife. Este produs de Pluria Romania, Undelucram.ro și SPOR - Școala Pentru Oameni Responsabili.

Acest material a fost prelucrat cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%+).

Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🔵Google Podcast 🔵Apple Podcast 🔵RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram.

Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți când faci sport sau te duci spre casă de la muncă.

În ediția 47 veni cu vești bune! Hacking Work face un an și primul Live pe Youtube. Joi, 23 februarie, ora 18.00, vom fi live pe YouTube, unde vom răspunde tuturor întrebărilor și curiozităților voastre. Nu uita să pregătești întrebări, idei, sugestii, orice vrei să ne spui sau să ne întrebi, poți să ne trimiți deja pe [email protected].

În ediția 47 mai aducem vorba și despre urmările concedierilor- pandemie de stres, frică și depresie. Companiile tech au concediat deja peste 76.000 de oameni de la începutul lui 2023 până azi, mai mult de jumătate din numărul disponibilizărilor totale din 2022. E un peisaj dezolant, dar care sperăm că nu te afectează la fel ca pe victimele concedierilor sau ca pe supraviețuitorii lor.

Efectul AI: elimină joburi, creează noi profesii, dar mai ales crește inegalitatea socială.

Fie că e vorba de benzile de producție din timpul Revoluției Industriale sau de inteligența artificială, noile tehnologii creează noi locuri de muncă, pe de-o parte, reducându-le masiv în alte domenii – și cresc totodată prăpastia de inegalitate între ariile de expertiză profesională.

Ești pregătit să-ți ia interviul de angajare un robot?

Astăzi, tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă pot avea prima interacțiune, la primul lor interviu, cu un robot software, nu cu un om. În cadrul unuia dintre astfel de interviuri video automate (AVI), un HașeRobot pune câteva întrebări predefinite, oferind candidatului o fereastră scurtă de timp pentru a răspunde.

Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS.

Hacking work Online @HackingWorkPodcast

🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack

🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Te-ai gândit vreodată că modul în care te simți tu la muncă îi afectează direct pe copiii tăi? Ai venit vreodată supărat de la serviciu și te-ai purtat mai aspru cu cei mici sau mari din familie? Sau, dimpotrivă, ziua în care ai avut un succes profesional semnificativ, a devenit o sărbătoare și în familia ta? Mulți dintre noi nu ne dăm seama, dar există o legătură tot mai profundă și mai puternică între experiența de la locul de muncă și modul în care angajații părinți își tratează copiii acasă.

Trăim vremuri în care descoperim tot mai mult cât de importantă este sănătatea mintală și la câte provocări și șocuri suntem nevoiți să facem față, într-o lume tot mai dinamică, mai automatizată și mai aglomerată cu informație digitală. Un studiu publicat recent de Pew Research arată că ratele de depresie și anxietate ale copiilor s-au dublat de la începutul pandemiei până azi, iar 40% dintre părinții americani cu copii mai mici de 18 ani spun că sunt foarte îngrijorați de faptul că ai lor copii s-ar putea lupta cu aceste afecțiuni psihice. Mai mult de jumătate dintre părinții care lucrează în America au lipsit de la serviciu în ultimi ani cel puțin o dată pe lună pentru urgențe ce țin de sănătatea mintală a copiilor lor.

Părinții care lucrează astăzi sunt supuși unei presiuni enorme, între cerințele tot mai complexe ale activității profesionale și nevoile de relaționare, comunicare și susținere ale celor mici din familie. Distanța dintre membrii familiilor crește ca o prăpastie, există tot mai puțin timp și tot mai puțină energie disponibile pentru a le investi într-o relație umană intensă, profundă și completă cu copiii și membrii familiilor, departe de influența toxică a dispozitivelor electronice și a bombardamentului de informație digitală.

Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți când faci sport sau te duci spre casă de la muncă.

În ediția 46 vorbim despre discriminarea candidaților 40+ și despre AI, care pare să fie integrată în toate compartimentele vieții noastre, inclusiv în programa școlară.

Să vorbești cu roboții AI ar putea fi cea mai importantă competență a acestui secol.

De ce? Pentru că Inteligența Artificială și-a făcut intrarea în viețile noastre și nu va mai pleca, iar modurile în care ajungem să o cunoaștem, înțelegem și descifrăm va ajunge să cântărească esențial în succesul carierei noastre.

830 de milioane de tineri (6 din 10) nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030.

Principalele cauze sunt lipsa unei strategii de educare şi formare pentru piaţa muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri şi organizaţiile neguvernamentale, dar şi accesul limitat sau inexistent la internet, potrivit unui raport realizat de PwC, Unicef şi Generation Unlimited.

Candidații de peste 45 de ani se simt discriminați și la interviurile de angajare.

Vârsta candidaților recrutați contează în ochii a peste 15% dintre recrutori, în timp ce mai mult de jumătate (57%) spun că acest lucru depinde foarte mult de specificul jobului. Tu te-ai simțit vreodată discriminat din cauza vârstei la un interviu?

Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS.

Hacking work Online @HackingWorkPodcast

🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack

🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Ai simțit vreodată că pur și simplu îți urăști locul de muncă?

Nu e rușine să recunoști, e un fenomen amplu. E bine de știut că nu ești un caz izolat. Cercetări recente arată că aproape jumătate dintre angajații americani își urăsc atât de tare locul de muncă, încât nu l-ar dori nici celor mai mari dușmani ai lor. Nu le place ce fac, nu sunt mulțumiți nici cu salariul, dar rămân în acel loc de muncă fiindcă nu au alte opțiuni la îndemână.

Nivelul de frustrare, nemulțumire și revoltă este atât de mare, încât oamenii își manifestă vizibil resentimentele. Nu se înțeleg cu colegii lor, lucrează puțin, prost și în silă, comentează mereu negativ tot ce se întâmplă, sunt pesimiști, deprimanți și deseori agresivi. Cercetătorii spun că sentimentul de ură față de actualul job este accentuat în zilele noastre de recesiunea economică, asociată cu creșterea costurilor vieții și prețurilor bunurilor de larg consum.

Denumirea apărută recent pentru acest fenomen este RESENTEISM. Am verificat pe dexonline, termenul nu există încă în dicționarele noastre. Nici în limba engleză nu are o istorie prea lungă, primele mențiuni ale termenului datând de la începutul acestui an. Este o invenție lexicală aparținând managerilor unei companii din sectorul software. Definiția e simplă: Resenteismul este atunci când îți exprimi deschis resentimentele fiindcă te simți prizonier într-un job care te face nefericit.

Dacă simți că îți urăști jobul, ar trebui să cauți urgent altceva mai bun pentru tine și pentru ceilalți. Știu că e greu, știu că presupune efort și riscuri, dar este exact ca la diagnosticul medical: nu poți conviețui armonios cu o tumoră, e mai bine să lași chirurgul să te despartă de ea.

Să spunem că ești un lider aflat la început de drum. Ce sfaturi ai vrea să primești? Ce informații sau idei ți-ar fi de folos? Ce abordare ar trebui să ai, ca să obții succesul? Încercăm să aflăm răspunsuri pragmatice la aceste întrebări de la invitatul nostru de astăzi.

Mihaela Bîtu este CEO al ING România din iulie 2019 și în munca ei este inspirată de valorile organizației din care face parte. Chiar dacă are o poziție de vârf în organizație, Mihaela se consideră un coechipier, o rotiță din angrenaj, un facilitator dornic să creeze un impact pozitiv în organizația din care face parte.

Mihaela crede că oamenii trebuie să îndrăznească să își urmezi visele, chiar dacă trăim într-o epocă agitată, a schimbării constante. Nimeni nu te face lider dacă nu ai această dorință intrinsecă.

Pragmatismul, inovația și curajul atrag oamenii, iar ING România le îmbină pe toate, alături de modul de comunicare deschis și onest. ING este lider, ca brand de angajator, în sectorul financiar, datorită liderilor empatici, flexibilității pe care o oferă și oamenilor care lucrează la menținerea unei culturi organizaționale sănătoase, cu puține niveluri ierarhice.

Cu o diplomă în finanțe de la Academia de Studii Economice din București, dar și un MBA de la Școala de Management din București (în asociere cu Universite du Quebec a Montreal), Mihaela Bîtu și-a construit întreaga carieră în cadrul ING. Anterior a ocupat poziția de Head of Wholesale Banking și Director Adjunct. În timp, Mihaela Bîtu a deținut mai multe roluri care au implicat managementul relațiilor cu clienții, derularea de numeroase tranzacții din ariile M&A, piețe de capital, creditare, precum și coordonarea de echipe și proiecte complexe, local și international. Începând din mai 2018, ea este și membru al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.

--

Hacking Work este primul podcast din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii, un produs multimedia oferit de compania de software DevNest și susținut de Medlife. Este produs de Pluria Romania, Undelucram.ro și SPOR - Școala Pentru Oameni Responsabili.

Acest material a fost prelucrat cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%+).

Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🔵Google Podcast 🔵Apple Podcast 🔵RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram.

Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți când faci sport sau te duci spre casă de la muncă.

În ediția 45 vorbim despre ChatGPT și despre probabilitatea ca acesta să producă concedieri în masă, pentru că a devenit mai apt decât ne-am fi așteptat. Google a descoperit că, în teorie, robotul ar putea fi angajat ca programator entry-level, dacă ar fi intervievat de recrutori.

Fenomen nou: Resenteismul - quiet quitting, next level

Oamenii nu mai demisionează deși sunt nemulțumiți la locul de muncă actual? Acest nou fenomen se numește resenteism și presupune să rămâi într-un loc de muncă nesatisfăcător din cauza lipsei unor opțiuni mai bune sau a fricii de șomaj sau nesiguranță.

Angajații muncesc, când nu-i obligi să facă naveta

Crezi că ești mai productiv dacă lucrezi de acasă? Un nou raport al Biroului Național de Cercetare Economică din Statele Unite (NBER) arată că timpul economisit lucrând de acasă și evitând naveta la birou este redirecționat în cea mai mare parte spre creșterea productivității.

Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS.

Hacking work Online @HackingWorkPodcast

🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack

🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Doru Șupeală Online:

🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram

Web:

https://scoalaspor.ro/

https://hackingwork.ro/

Vorbim și azi despre săptămâna de lucru de patru zile - ce câștigăm și ce pierdem dacă muncim doar patru, și nu cinci zile?

Până în 1926, săptămâna de lucru a unui american de rând era de șase zile, a câte minim opt ore, deși deseori oamenii munceau chiar 10 sau 12 ore, iar mulți dintre ei erau chiar minori. Iar sistemul acesta de lucru era valabil nu doar în America, ci în cam toate țările care descoperiseră mașinăriile și industria.

Programul redus de lucru face ca locurile de muncă să fie mai accesibile și mai atrăgătoare pentru femeile care sunt mame și au grijă de gospodărie, pentru cei cu anumite probleme de sănătate sau dizabilități, dar și pentru cei mai în vârstă, care se pot pensiona mai târziu, mai ales în țările democratice occidentale unde îmbătrânirea populației și disproporția dintre seniori și tineri sunt accentuate. Ca să fie mai productivi și mai implicați, oamenii primesc mai multă flexibilitate și autonomie, au mai puține ședințe și mai puțini șefi care se ocupă de supraveghere. Firmele și oamenii învață mai mult, adoptă mai repede și mai curajos tehnologii și metode noi, care le măresc viteza, calitatea și profitabilitatea. Cresc încrederea, comunicarea, creativitatea, sentimentul apartenenței la echipă și disponibilitatea de a genera idei inovatoare.

Varianta audio a newsletter-ului Hacking Work este disponibilă acum, numai bună s-o asculți când faci sport sau te duci spre casă de la muncă.

În ediția 44 vorbim despre valul de concedieri masiv care mătură managerii.

Cum se pot lupta aceștia să mențină un echilibru între strategiile corporațiilor și oferirea flexibilității și a oportunităților de carieră?

Concedierile coincid cu o schimbare majoră de strategie în Big Tech. Focus pe AI.

4 dintre cele mai mari companii de tehnologie - Meta, Alphabet, Amazon și Microsoft – au disponibilizat în total 50.000 de angajați. Microsoft, despre care se spune că a trimis acasă circa 10.000 de angajați, a anunțat practic simultan că intenționează să investească 10 miliarde de dolari în OpenAI, creatorii aplicației virale ChatGPT.

”Concedierile sunt dăunătoare, pe termen lung”, spune Adam Grant, psiholog.

Companiile care aleg să scadă numărul de angajați ajung să fie în final mai puțin productive decât cele care utilizează alte măsuri de reducere a costurilor (ex. tăierea din salariile managementului, concedii neplătite etc.)

Tu care crezi că va fi, în definitiv, efectul valurilor de concedieri recente?

Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS.

Hacking work Online @HackingWorkPodcast

🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack

🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Doru Șupeală Online:

🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram

Web:

https://scoalaspor.ro/

https://hackingwork.ro/

33 de firme din șase țări au început în Februarie 2022 un experiment care a presupus reducerea programului de lucru al tuturor angajaților, de la 40 de ore, la 32 de ore săptămânal. Concret, oamenii au lucrat doar patru din cele cinci zile tradițional lucrătoare ale săptămânii, dar au avut aceleași obiective de productivitate și au primit același salariu, ca și cum ar fi lucrat programul normal.

Organizat de un ONG și supravegheat de echipe de experți cu bună reputație acest experiment s-a dovedit un succes total: companiile au fost cel puțin la fel de profitabile, iar oamenii cel puțin la fel de productivi, deși au lucrat doar 80% din timp. În cele mai multe cazuri, firmele implicate au devenit chiar mai profitabile. Iar impactul acestei măsuri asupra loialității, sănătății și bunăstării fizice și mentale a angajaților, dar și asupra mediului a fost unul extraordinar de bun.

După succesul acestui experiment, alte 100 de firme din lume, care au câteva mii de angajați, s-au declarat pregătite să adopte această idee revoluționară. Iar angajații care au făcut parte din acest experiment au ținut să menționeze că ziua liberă câștigată trebuie văzută nu ca un îndemn la leneveală, ci ca o oportunitate de a învăța lucruri noi, de a trăi experiențe intense și diverse, de a petrece mai mult timp împreună cu prietenii și rudele, deci de a avea o viață socială și personală activă, dublată de odihnă sănătoasă.