Hope for Mind and Soul

După cum v-am obișnuit, mâine vom avea o nouă discuție legată de sănătatea psihică!

 În edițile anterioare ale podcastului am vorbit foarte multe despre două dintre cele mai des întâlnite tulburări: ANXIETATEA și DEPRESIA !!!

 Avem nevoie să luptăm la blocajele de la nivelul corpului. Oamenii trebuie să știe cum să își folosească semnalele din corp pentru a ne cunoaște mai bine și a ne înțelege anumite reacții pe care le avem.

Spre exemplu, anxietatea este uneori numită „Marele IMITATOR”, datorită capacității sale de a imita alte condiții de sănătate. Aceasta schimbă felul în care gândim și amplifică senzațiile fizice.

Dacă cineva fără anxietate poate avea o durere la genunchi atât de ușoară încât nici măcar nu o observă, o persoană cu Tulburare de anxietate simte durerea genunchiului sever, pentru că mintea a fost modificată pentru a fi hipersensibilă la modul în care corpul simte   

 În episodul 14 al podcastului „𝐇𝐨𝐩𝐞 𝐟𝐨𝐫 𝐌𝐢𝐧𝐝 𝐚𝐧𝐝 𝐒𝐨𝐮𝐥”, discutăm despre:

 Felul în care anxietatea și depresia se exprimă în corp, 

 Felul în care folosim terapia specifică adresată corpului pentru a reuși să deblocăm simptome și să reușim să lucrăm astfel încât să scăpăm de senzațiile neplăcute create de acestea.

 Invitatul alături de care 𝐝𝐫. 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐥𝐚 𝐁𝐨𝐧𝐝𝐨𝐜 va discuta acest subiect este Baltărețu Luminița, Psihoterapeut și Psiholog, cu formare în Analiză Tranzacțională și metoda „Ascultă-ți Corpul”, specialist în cadrul Clinicii Hope. 

 𝑨𝒇𝒍ă 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊ș𝒕𝒊 cum putem să tratăm aceste simptome neplăcute, pentru că atât anxietatea și depresia se exprimă extrem de intens în corpul nostru. 

Ține pasul cu noi! Ascultă acum și 𝐄𝐏𝐈𝐒𝐎𝐃𝐔𝐋 13 din podcastul "𝐇𝐨𝐩𝐞 𝐟𝐨𝐫 𝐦𝐢𝐧𝐝 𝐚𝐧𝐝 𝐬𝐨𝐮𝐥" în cadrul căruia am discutat despre simptomele caracteristice depresiei, ce înseamnă această tulburare și cum putem recunoaște semnele ei atât la noi cât și la cei dragi nouă!

 În cadrul acestui episod o să vorbim despre o tulburare pe care toți o cunoaștem: DEPRESIA

Vorbim despre depresie ca fiind cea mai severă și frecventă tulburare psihică, după anxietate. Nu ajungem la atâtea cazuri precum cele de anxietate, însă, depresia este mai sevară, debilitantă și poate să ducă la această agravare care se pot finaliza cu suicid. Din acest punct de vedere, trebuie să îi acordăm o atenție specială.

La nivel mondial, 1 persoană din 3 ajunge să aibă o tulburare depresivă cândva pe parcursul vieții

În fiecare moment, aproximativ 5% din populație au simptome de depresie într-un moment dat

Aproape 800.000 ajung să se sinucidă anual din cauza depresiei

Persoanele între 15-50 de ani reprezintă cea mai vizată categorie de oameni care se confruntă cu simptomele acestei tulburări 

Depresia reprezintă a 4-a cauză de moarte și boală în această grupaă de vârstă.

Poate aceste cifre îngrijorătoare ne pot speria, ÎNSĂ, o primă modalitate de a reduce aceste numere este prin creșterea conștientizării acestui subiect. Depistarea simptomelor depresive poate schimba viața multor oameni și să facă o mare diferență!!!

Invitatul alături de care 𝐝𝐫. 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐥𝐚 𝐁𝐨𝐧𝐝𝐨𝐜 va discuta acest subiect este dr. Ghebaur Laura, Medic Primar Psihiatru, cu formare profesională în specialitatea Psihoterapie Psihanalitică de Cuplu, Familie și  Grup-Organizat, cu abilități de consiliere psiho-terapeutică, specialist în cadrul Clinicii Hope. 

𝑨𝒇𝒍ă 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊ș𝒕𝒊 mai multe despre DEPRESIE: simptomele caracteristice acestei tulburări, ce înseamnă depresia și cum putem recunoaște semnele acesteia atât la noi cât și la cei dragi nouă!

De ce apare sindromul Burnout la unii oameni și la alții nu? De ce unele persoane se simt copleșite iar alții nu simt acest lucru deși există aceleași condiții de muncă?

Să luam un exemplu: în copilărie, părinții au avut mereu standarde ridicate, se punea multă presiune pe noi, trebuia mereu să fim cei mai buni, să aducem rezultate bune și să facem acest lucru constant. Atunci când presiunea de la locul de muncă crește, găsim o familiaritate în presiunea pusă acum pe noi cu cea din copilărie. Simțim nevoia să fim văzuți, să fim mereu primii sau mereu există o competiție. 

În momentul în care această presiune crește și nu putem să îi facem față, ajungem la stres, epuizare, îndoială în forțele proprii și multe alte sentimente negative față de noi înșine și față de locul de muncă.

De ce facem acest lucru? Pentru că găsim în primul rând familiartitatea între experiențele noastre timpurii și, în al doilea rând, dorim să primim aprobarea pe care părinții poate, nu au reușit să o ofere. 

Cu siguranță, aceasta este doar UNA din problematicile pe care o persoană care în momentul actual are un loc de muncă trece. O problematică neînțeleasă care ne face să avem aceste mereu comportamente, indiferent unde suntem. Iar dacă neglijăm aceste comportamente care au o cauză, nu facem decât să înrăutățim starea noastră. 

Invitatul alături de care 𝐝𝐫. 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐥𝐚 𝐁𝐨𝐧𝐝𝐨𝐜 va discuta acest subiect în detaliu este Samona Sommer, Psihoterapeut cu formare in psihanaliza, specializări în psihologie organizatională, psihologia muncii, psihologia structurilor guvernamentale, specialist în cadrul Clinicii Hope. 

𝑨𝒇𝒍ă 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊ș𝒕𝒊 mai multe despre sindromul BURNOUT: de ce apare, cum ajung oamenii în terapie cu acest sindrom, de ce unii oameni se simt compleșiti și alții nu și multe alte informații care o să îți capteze atenția!

Să ne imaginăm un scenariu: pleci de la locul de muncă, te urci în liftul companiei, acesta se oprește și ajungi să ai un atac de panică foarte neplăcut. Este pentru prima dată când ți se întâmplă să treci prin astfel de simptome și îți pui tot felul de întrebări: „De ce mi se întâmplă acest lucru, ziua aceasta a decurs minunat?”, „De ce trec prin această problemă?”.

Psihanaliza te poate ajuta să faci legătura dintre întâmplările prin care ai trecut și reacțiile pe care le ai acum. Poate nu ți-ai fi imaginat că o relație abuzivă în copilărie, un tată care te certa, sau un profesor care te cicălea, pot avea legatură cu ce ți s-a întâmplat recent. Ei bine, în toate aceste situații există o legatură: faptul că din toate aceste experiențe NU AI AVUT O SCĂPARE, o cale de ieșire sigură! Acest lucru îți provoacă o teamă pe viitor de a mai folosi liftul, ajungi să eviți lucrurile pe care un părinte care te-a rănit le facea sau să ai în minte conturată o imagine fixă despre profesori.

Toate aceste fobii menționate mai sus, dar și multe altele au o cauza anume. Cu ajutorul psihanalizei poți afla cauza lor, o poți înțelege și poți lucra cu tine însuți să îți recapeți controlul asupra emoțiilor tale.

Află de la specialiști care sunt fobiile cele mai des întâlnite, cum ajungem să le avem, exemple concrete de cum se manifestă în viața noastră și cum te poate ajuta psihanaliza mai exact în privința lor.

Invitatul alături de care dr. Gabriella Bondoc va discuta acest subiect este Daniela Andronache, Psiholog Clinician și Psihoterapeut cu formare în Psihanaliză, specialist în cadrul Clinicii Hope.

Cu toții cădem în capcana acestor gânduri iraționale numite și disfuncționale! 

În episoadele anterioare ale podcastului am discutat despre: „Cum tulburarea de anxietate la adulți își face simțită prezența?”, „Cum facem disticția dintre frici și anxietăți?” și „Ce putem face pentru a trata cu success această tulburare?”.

De data aceasta discutăm, evident, despre cum ea apare în viețiile copiilor noștri!  Da, anxietatea este frecventă și la cei mici și reprezintă un complex de tulburări de dispoziție care pot afecta serios viața copilului. 
Care sunt cele mai uzuale frici și când devin ele patologice?
Cum de putem da seama că cei mici trec prin aceste probleme și cum îi putem ajuta?

Răspunsul la aceste întrebări îl puteți afla ascultând episodul  cu numărul 9 al podcastului „Hope for Mind and Soul”.  Invitatul alături de care dr. Gabriella Bondoc va discuta acest subiect este Diana Butnaru, Psihoterapeut cognitiv-comportamental, Psiholog, specializată în munca cu copii și adolescenți, pe lângă munca cu adulți, specialist în cadrul Clinicii Hope.

 Există o diferență foarte mare între frică și anxietate. În cazul anxietății, eventualele scenarii sunt inventate de psihicul nostru. De exemplu, teama de a suferi de o boală gravă este unul dintre cele mai întâlnite simptome ale tulburării de anxietate. Cu toate acestea, specialiștii spun că această teamă este de fapt un mecanism al creierului prin care justifică anxietatea. Așadar, cauza care produce stările de rău nu este boala în sine, ci mecanismul creierului de a găsi o justificare a fricii care nu are un motiv specific.

Care este momentul în care tulburarea de anxietate devine una generalizată? Când știm că trebuie să apelăm la medicul specialist, dar mai ales cum reușim să tratăm tulburările de anxietate?

Răspunsul la aceste întrebări îl puteți afla ascultând episodul  cu numărul 8 al podcastului „Hope for Mind and Soul”.  Invitatul alături de care dr. Gabriella Bondoc va discuta acest subiect este dr. Vladimir Nica, medic Specialist Psihiatru, specializat în EDMR, medic în cadrul Clinicii Hope.

Știați că...1 din 3 persoane poate experimenta pe parcurul vieții simptome de anxietate sau o tulburare de anxietate?

Chiar dacă pare greu de crezut, anxietatea are un rol important în viețile oamneilor încă din cele mai vechi timpuri și până astăzi. Ea este responsabilă pentru reacțiile de luptă sau de fugă necesare în cazul unui pericol. De aceea, stările de angoasă nu sunt negative în sine, însă tulburarile anxioase indică necesitatea de a apela la ajutor specializat.

Multe persoane au două sau mai multe atacuri de panică în timpul vieții lor. Măcar o dată în viață, tuturor ni se va întâmpla să observăm anumite simptome caracteristice tulburării de panică. Fie că ne este dificil să ne relaxăm, să respirăm corect sau există momente în care să simțim o accelaratie a pulsului.

Atacurile de panică pot fi înfricoșătoare, dar cu puțină atenție, practică și îndrumarea unui specialist, poți contribui la ameliorarea simptomelor, la gestionarea anxietății și la prevenirea apariției atacurilor în viitor.

Aceasta temă foarte importantă este dezbătută în episodul numărul 7 al podcastului „Hope for Mind and Soul”. O temă care necesită să fie auzită de cât mai multe persoane deoarece vorbim de un număr mare de oameni afectați de tulburările de anxietate!

Invitatul alături de care dr. Gabriella Bondoc va discuta acest subiect este dr. Iliescu Maria, medic Specialist Psihiatru, Psihoterapeut de cuplu și de familie, specialist în cadrul Clinicii Hope.

Știați că... persoanele tensionate, afectate de diverși factori sociali au un risc de 4-5 ori mai mare de a dezvolta pe parcursul vieții o tulburare psihică?
Factorii sociali definesc tot acel ansamblu din exteriorul ființei umane care impactează viața noastră psihică.  De la stresul și problemele apărute la locul de muncă, până la calitatea relațiilor cu cei din jurul nostru, toate cauzează sau pot deveni factori cauzatori ai tulburărilor psihice cu care ne confruntăm zilnic. De exemplu, impactul socio-economic este unul din factorii care apar în majoritatea tulburărilor, de la anxietate și depresie, până la tulburări din spectrul Schizofreniei sau Demenței.  
Aceasta este tema de dezbatere din episodul cu numărul  6 al podcastului „Hope for Mind and Soul”. Aflăm de la specialiști din domeniul psihiatriei cât de mult ne lăsăm influențați de toți acești factori externi și cât de nocive pot fi efectele lor.  
Invitatul alături de care dr. Gabriella Bondoc  va discuta acest subiect este dr. Manuela Hozoc, medic Primar Psihiatru cu o vastă experiență în tratarea pacienților cu tulburări psihice, specialist în cadrul Clinicii Hope. 

Poate o tulburare psihică sa fie moștenită genetic? Cât de importantă este genetica în procesul dezvoltării tulburărilor psihice? 

Aceasta este tema de dezbatere din episodul cu numărul 5 al podcastului „Hope for Mind and Soul”. Aflăm de la specialiști din domeniul psihiatriei cât de importanți sunt primii ani de viață pentru dezvoltarea creierului, unul dintre cele mai complexe și mai lente procese ce se petrec în organisuml uman. 

Invitatul alături de care Dr. Gabriella Bondoc, va discuta acest subiect este Dr. Radu Ocrain, medic Psihiatru și Psihoterapeut, cu formare în analiză existențială, specialist în cadrul Clinicii Hope.