Humanitas Podcast

Lansarea romanelor „Despre Grace“ de Anthony Doerr (traducere de Cornelia Dumitru) și „Portofoliul fugii“ de Julie Orringer (traducere de Alina Cârâc), recent apărute în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu, cărțile verii 2021 🌊☀️📚

---

Participă: Alina Purcaru, scriitoare, Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro, Cristina Stănciulescu, jurnalistă și Alice Teodorescu, lector Fundația Calea Victoriei. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comanescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

📘 „Despre Grace“ de Anthony Doerr, autorul fenomenului editorial „Toată lumina pe care nu o putem vedea“:

Câteodată să iubești poate însemna și să părăsești, să fugi speriat, să alegi suferința prezentului, cu speranța unui alt viitor. Însă fiecare alegere are un preț care, mai devreme sau mai târziu, trebuie plătit. David Winkler e un bărbat liniștit și retras, un hidrolog îndrăgostit de peisajele înzăpezite din Alaska și pasionat de studiul cristalelor de zăpadă. Uneori vede ca prin vis lucruri care mai apoi se petrec aievea cu o precizie tulburătoare. Datorită unei asemenea viziuni o cunoaște pe Sandy, femeia de care se va îndrăgosti. Mai târziu însă, într-un coșmar obsesiv, își vede fiica, pe Grace, murindu-i în brațe. Răvășit, David nu se mai gândește decât să fugă cât mai departe de familie, de casă și destin

---

📗„Portofoliul fugii“ de Julie Orringer:

Cu naziștii pe urmele lor, pe rute ocolitoare pornind din Marsilia, trecând prin Spania și Portugalia, destinația fiind Statele Unite, pasagerii clandestini ai jurnalistului american Varian Fry, artiștii „degenerați“, traversează Europa – cu trenul, cât încă frontierele sunt deschise, pe jos, când altfel nu se mai poate –, se ascund la bordul navelor care se îndreaptă spre Martinica, un exod periculos, deseori frizând inconștiența. Varian Fry obține pașapoarte și vize, cu zecile, uneori tocmește cărăuși, construiește o întreagă rețea clandestină și perfect funcțională, care operează din vila Air Bel, situată la câțiva kilometri de vechea Marsilie. Pe lângă echipa lui Fry, rezidenții vilei, așteptând momentul plecării, sunt Victor Serge, Laurette și fiul lor, Vlady, André Breton, soția lui, Jacqueline Lamba, și Aube, fiica lor. Vila devine un spațiu în care arta, în toate formele sale, nu cedează nimic violenței înconjurătoare, dar și locul unde se consumă încet tensiunile și dramele: lista celor care trebuie salvați nu mai este formală, ci se întrupează în fiecare dintre refugiații aflați în căutarea disperată a unui sprijin, iar Varian Fry trebuie să decidă singur. La fel cum trebuie să decidă în propria viață.

Vă invităm să urmăriți un dialog despre volumul „Luminile și umbrele sufletului“ și audiobookul apărut recent în colecția Humanitas Multimedia care conține capitole din carte, într-o selecție și în lectura lui Gabriel Liiceanu.

„Cartea aceasta nu vrea să fie altceva decât o călăuză către adevărul despre noi înşine, pe un drum la fel de greu de desluşit ca acela din Călăuza lui Tarkovski. Dar nu de negăsit. Omul este o fiinţă complicată şi ambiguă, dar nu indescifrabilă. Destul de chinuită şi de vulnerabilă, dar nu damnată. Iar sufletul său este în stare să compenseze urâţeniile şi josniciile naturii sale cu neverosimile biruinţe şi elevaţii...“ — PETRU CREȚIA

„Am citit câteva capitole din Luminile și umbrele sufletului pentru că îmi e din ce în ce mai dor de Petru Creţia. Omul acesta, care era capabil să coboare în viaţă cât mai jos, pentru a fi sigur că nu are să-i scape nici unul dintre abisurile ei de abjecţie, se ridica cu o nemaipomenită uşurinţă către tot ce era mai pur. Ai fi zis că, pentru a ajunge-n vârf, avea nevoie să bată pe treapta cea mai de jos a căderii. „Jos“- ul îl catapulta. De aceea, tot ce era înalt în el era excesiv. Scria sublim dintr-o urgenţă a compensării. Părea că experimentase toate viciile, pentru a putea vorbi cu competenţă despre virtute. Putea simţi orice şi putea gândi orice. Ştia tot, citise tot.“ — GABRIEL LIICEANU

Cartea și audiobookul sunt disponibile în librării, online și pe #Libhumanitas

https://www.libhumanitas.ro/luminile-si-umbrele-sufletului-reeditare-petru-cretia-humanitas-2020.html

Audiobook

https://www.libhumanitas.ro/luminile-si-umbrele-sufletului-audiobook.html

Audiobook în format digital

https://www.libhumanitas.ro/luminile-si-umbrele-sufletului-audiobook.html

Volum recent apărut în traducerea lui Mihai Banciu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu.

Participă: Mihai Banciu, traducătorul romanului, Sandra Ecobescu, președinte Fundația Calea Victoriei și criticii literari Dana Pîrvan și Angelo Mitchievici. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comanescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

La Roma, între 13 iunie și 18 iulie 1957, Giuseppe Tomasi di Lampedusa scrie din Clinica Villa Angela, unde este internat pentru cobaltoterapie, așteptând un răspuns legat de publicarea Ghepardului. Va muri la 23 iulie, cinci zile mai târziu de la ultima însemnare pe care imaginația plină de subtilitate și rafinament a Simonei Lo Iacono ne-o oferă drept mărturie – fictivă, însă veridică – a autorului sicilian.

Cartea este disponibilă în librării, online și pe #Libhumanitas

https://www.libhumanitas.ro/albatrosul.html

Urmăriți Humanitas Fiction pe rețelele sociale:

Instagram:

https://www.instagram.com/humanitas_fiction/

Facebook

https://www.facebook.com/humanitas.fiction

Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCTlDMkgJ8ya5jDbWuhdwC0Q

Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

Despre aceste aspecte practice prezentate în cartea lui Marco Andreatta și despre evoluția unui domeniu care a descris raporturile umanității cu spațiul vorbesc matematicianul Liviu Ornea, traducătorul volumului, arhitectul Ștefan Ghenciulescu și Vlad Zografi, coordonatorul colecției Știință.

Marco Andreatta este directorul Departamentului de Matematică al Centrului Internaţional de Cercetări Matematice din Trento şi preşedintele Muzeului Ştiinţelor din Trento.

Platon nu-i lăsa să intre în Academia sa decât pe cei familiarizați cu geometria, o știință care aduce în discuție aspecte filozofice, dar în același timp dă răspunsuri la nenumărate probleme practice. De la linia dreaptă la spațiile curbe, teoremele din geometrie au făcut mereu ca ceea ce e dificil să devină simplu. Dar în ce mod explorează mintea umană forma lucrurilor? – iată întrebarea pe care și-o pune profesorul Marco Andreatta, invitându-ne într-o călătorie care ne conduce de la Euclid și geometria elementară la Bernhard Riemann și teoriile contemporane ce furnizează fizicii instrumentele pentru a înțelege universul și a încerca să formuleze o „teorie a tot ce există“. Andreatta îmbină rigoarea și claritatea cu arta de a spune povestea fascinantă a geometriei.

Găsiți volumul în librării și online pe #Libhumanitas:

https://www.libhumanitas.ro/forma-lucrurilor.html

Vă invităm la o întâlnire cu Ștefan Colceriu, doctor în filologie clasică și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, și Alin Suciu, docent și cercetător la Academia de Știinţe din Göttingen despre volumul „Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt“

O ediţie critică cu studiu introductiv și note de Ștefan Colceriu și traducere inedită din limba coptă sahidică de Melania Bădic, Ștefan Colceriu, Emanuel Conţac, Alexandru Mihăilă, Delia Mihăilă, Georgian Toader, Monica Vasileanu şi Cristian Vechiu.

„A spune că Patericul egiptean a avut un rol crucial în dezvoltarea spiritualității și culturii creștine este un truism. Succesul la public al colecțiilor de spuse ale Părinților pustiei, cunoscute în genere ca „Apoftegmele Părinților deșertului“, a produs o asemenea emulație în generațiile succesive de practicanți, încât puțini au fost cei care au scăpat de ispita adăugării câte unei apoftegme la corpusul originar.

În volumul de față propunem textul editat critic al versiunii copte sahidice a Apoftegmelor Părinților și traducerea lui în limba română. Am ales să ne ocupăm de versiunea coptă a Patericului întrucât, prin vechimea, coerența și dispunerea materialului, e de mare relevanță pentru istoria întregii constelații de tradiție a Apoftegmelor. Prezenta ediție critică nu e o simplă actualizare a uneia mai vechi, ci o întreprindere de anvergură pentru obținerea unui produs științific nou și autonom și deopotrivă o premieră absolută în spațiul culturii române.

Prezentul volum este rezultatul muncii unei echipe de filologi clasici, teologi și filozofi care s-au constituit într-un grup de studiere a limbilor Bibliei, cu o atenție specială asupra limbii copte sahidice. Grupul s-a întâlnit săptămânal, vreme de șapte ani, la Colegiul „Noua Europă“ din București, loc care a găzduit proiectul grație amabilității domnului Andrei Pleșu, rector și președinte al Fundației „Noua Europă“, precum și întregii echipe de la NEC. Miza ultimă a acestui volum și a constituirii grupului este lansarea în România a unui domeniu de studiu aflat în plină expansiune în lumea științifică occidentală, dar care nu și-a găsit locul în universitățile de la noi. Sunt semne că suntem pe cale să ne atingem scopul.“ — ȘTEFAN COLCERIU

------

Cartea este disponibilă în librării și online

https://www.libhumanitas.ro/apoftegmele-parintilor-desertului.html

Participă: Ioana Pârvulescu, scriitoare, Elena Lazăr, traducătoarea romanului și Marius Constantinescu, jurnalist. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa, director al Editurii Humanitas Fiction.

Scris în 1946 la Cambridge și rămas nepublicat până în ianuarie 2021, când a apărut mai întâi în traducere, în Franța, Ascensiunea este un text fondator aflat între roman inițiatic și relatare de călătorie, străbătut de mesianism și ardoare. Punând în discuție compatibilitatea convingerilor politice, artistice și spirituale, cartea este matricea care iluminează marile romane ale lui Nikos Kazantzakis.

***

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kosmas, tânăr scriitor, se întoarce în Creta, la puține zile după moartea tatălui său, căpitanul Mihalis, și își aduce și proaspăta soție. Speră ca iubirea lui și soarele ținutului său natal să fie de ajuns pentru ca Noemi, supraviețuitoare a Holocaustului, să se agațe mai departe de viață. Creta e mai săracă și mai suferindă decât a lăsat-o, dar spiritul ei sălbatic, neînfrânt, ținut viu de istoriile bătrânilor palicari și de lupta înverșunată a insularilor de-a lungul anilor de război, îi hrănește dorința de a găsi o cale nouă, mai dreaptă, prin care lumea să dobândească definitiv pacea.

„Veriga lipsa din bibliografia lui Kazantzakis.“ — Le Soir

Găsiți cartea în librării și online

https://www.libhumanitas.ro/ascensiunea.html

Discuție despre Oliver Sacks, o minte în care s-au regăsit într-o armonie rară un profesor de neurologie dispus să își trateze pacienții cu o empatie aproape radicală și un minunat talent literar. Noul volum de eseuri „Toate la locul lor. Primele iubiri, ultimele povești”, publicat postum, este cel care deschide o nouă serie de autor în colecția Știință de la Humanitas, alături de reeditări ale altor două titluri foarte apreciate de specialiști și de cititorii de non-ficțiune: „Revenirea la viață și „Omul care își confunda soția cu o pălărie”.

La discuție participă Bogdan Ovidiu Popescu, președinte al Societății de Neurologie din România, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina, Ioana Podină, psiholog și conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, și Alexandru Babeș, conducătorul grupului de neurofiziologie senzorială în cadrul Departamentului de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti.

În noul volum, „Toate la locul lor. Primele iubiri, ultimele povești”, Oliver Sacks îmbină în mod inimitabil înțelepciunea și seninătatea memoriilor intime cu relatările cazurilor clinice, excepționale în sine, dar cu care ne învecinăm poate mai frecvent decât ne-am închipui. Rezultă un caleidoscop de eseuri foarte personale, în parte inedite, povești pline de culoare despre pasiunea lui Sacks pentru înot, ferigi, cărți sau elementele chimice, despre unele cazuri neuropsihiatrice deosebite cu care s-a intersectat (schizofrenie, demență, Alzheimer, tulburarea bipolară etc.), despre întâlnirile miraculoase care fixează destinul unui om ori despre amenințările lumii actuale. Descoperim aici aceeași empatie cu care ne-a obișnuit autorul, aceeași erudiție și întindere enciclopedică, aceeași fascinație pentru natura umană și misterul ei. Meditativă și luminoasă, aceasta e cartea de rămas-bun a omului de știință și a omului pur și simplu care a fost Oliver Sacks.

Oliver Sacks a combinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Două dintre titlurile prezente în noua serie de autor sunt cele mai bune exemple. „Revenirea la viață” a stat la baza filmului omonim cu Robert De Niro si Robin Williams nominalizat pentru Premiul Oscar şi unei piese de teatru de Harold Pinter, „A Kind of Alaska”. Iar volumul „Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie” a fost de asemenea pus în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook.

„Sacks are capacitatea uluitoare de a-și stimula cititorul, de a-i stârni interesul pentru frumusețea lucrurilor mărunte, dar cu atât mai mult demne de ținut minte. Și, mai presus de toate, forța lui stă în felul în care știe să deschidă drumul pentru cititorii nespecialiști pe teritoriul neurologiei. Sacks rămâne autorul mereu însetat de cunoaștere și uimit în fața complexității existenței umane.” — New York Journal of Books

Găsiți toate volumele lui Oliver Sacks, în format tipărit și ebook

https://www.libhumanitas.ro/search.html?query=oliver%20sacks

Roman câștigător al Premiului Umbral pentru cel mai bun roman din 2019, recent apărut în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu.

Participă: jurnaliștii Cristian Pătrășconiu și Cătălin Striblea și Ioan Stanomir, scriitor, politolog și publicist. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comanescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

Istoria mare și istoriile personajelor – protagoniști sau martori, călăi sau victime – se întrepătrund într-un nou roman emblematic pentru creația lui Mario Vargas Llosa. Un roman profund și alert, bazat pe fapte și documente, care îmbină meditația lucidă și amară asupra forțelor ce guvernează istoria cu narațiunea plină de suspans și personajele memorabile, alcătuind un tablou fascinant și tragic al Americii Latine în a doua jumătate a secolului XX.

În anii '50, în Guatemala, interesele companiilor americane sunt amenințate de reformele președintelui Jacobo Árbenz. În urma unei lovituri de stat atent orchestrate cu sprijinul CIA și al dictatorului dominican Trujillo, guvernul democratic este dat jos de Carlos Castillo Armas, care instaurează un regim de teroare și declanșează un ciclu al violenței ce va marca nenumărate destine. Omul de încredere al lui Rafael Trujillo, maleficul Johnny Abbes García, torționarul prezent și în Sărbătoarea Țapului, va juca un rol-cheie în evenimentele din Vremuri grele, împărțind scena centrală cu cel mai fascinant personaj al romanului, Marta Borrero Parra, zisă Miss Guatemala, care va deveni amanta președintelui Castillo Armas și, la asasinarea acestuia, va fugi cu Abbes García în Republica Dominicană.

Cartea este disponibilă în librării și online

https://humanitas.ro/humanitas-fiction/carte/vremuri-grele

Participă, alături de Cătălin Pavel, Cristina Bogdan și Tatiana Niculescu.

„Scopul ultim al acestei investigații arheozoologice este să demonstreze că animalele alcătuiesc primul și cel mai important alfabet simbolic extern de care s-a servit omul preistoric și antic. Afecțiunea lui pentru câini, pisici și cai este discutată în detaliu, dar nicidecum exclusiv, deoarece, alături de ele, mai toate sălbăticiunile au fost un catalizator al dezvoltării cognitive, emoționale și sociale a lui homo sapiens.

Portretele arheologice ale acestor vietăți din trecut sunt sintetizate din descoperirile a mii de săpături, de la reprezentările de delfini și urși în chihlimbar, marmură sau teracotă la aripile de gaiță și mandibulele de arici de-puse în mormintele celor vechi, de la incubatorul de ouă de crocodil din Egiptul antic la oasele de leu și cămilă găsite în România, de la mozaicul ce cuprinde singurul nume de pisică rămas din Antichitatea romană la cimitirul de câini de la Așkelon. Iar pentru că între om și sălbăticiune nu există, de fapt, o falie de tip cultură vs natură, aceste portrete, oricât de tangibile, sunt ale animalelor nu ca resursă fizică, ci ca resursă spirituală.“ — CĂTĂLIN PAVEL

Cartea este disponibilă în librării și online

https://www.libhumanitas.ro/animalele-care-ne-fac-oameni.html

„Povești despre speranță“ este prima carte de nonficțiune scrisă de Heather Morris, în care autoarea explorează arta ascultării deprinsă încă din copilărie. Acest „memoir“ este și o pledoarie pentru comunicare, empatie și implicare, ce completează portretul lui Lale Sokolov, așa cum l-a cunoscut în ultimii lui ani de viață, dar oferă și detalii despre întâlnirea cu două dintre cele trei surori supraviețuitoare ale Holocaustului care vor fi protagonistele următorului său roman, „Trei surori“

Participă: Sandra Ecobescu, președinte Fundatia Calea Victoriei, Cristina Stanciulescu, jurnalistă și Diana Vasile, psiholog, psihoterapeut, președinte Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei - ISTT. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa, director al Editurii Humanitas Fiction.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas

https://www.libhumanitas.ro/povesti-despre-speranta-heather-morris-humanitas-fiction-2021.html