S-a adâncit și mai mult falia existentă în piața muncii de la noi. De parcă distanța, răceala și diferențele de opinie dintre manageri și salariați nu erau și așa destul de mari. O nouă prăpastie apare între așteptările și dorințele angajaților, pe de o parte, și mentalitatea și deciziile șefilor, de cealaltă parte. 80% dintre angajaţii din România îşi doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar şi în formula cu zece ore pe zi, impusă la acest moment de legislația țării noastre. Dar 6 din 10 companii sunt cel puțin reticente când vine vorba de adoptarea acestui program. Sunt datele rezultate dintr-un studiu publicat recent de platforma BestJobs, care a adresat un chestionar atât candidaților care au un CV pe platformă cât și specialiștilor și managerilor HR care gestionează conturile firmelor angajatoare pe platforma respectivă.Pe de o parte, 80% dintre oameni își doresc să lucreze mai puțin, ideal 32 de ore în patru zile și să fie plătiți la fel ca acum, când muncesc 40 de ore în cinci zile. Pe de altă parte, cel puțin 60% dintre firme spun categoric că nu se poate. Și am toată convingerea că ambele procentaje sunt corecte și reprezintă realitatea.În același sondaj, 40% dintre angajatorii din România spun că se tem că acest program ar influenţa negativ capacitatea oamenilor de a se concentra şi implicit productivitatea. Mai mult decât atât, aproape 35% dintre manageri sunt preocupaţi de faptul că, pe termen lung, angajaţii ar fi epuizați din cauza volumului zilnic de muncă crescut în cele patru zile care rămân lucrătoare.Din toate aceste date, rezultă trei lucruri foarte clare: Primul este că cei mai mulți dintre manageri nu au înțeles încă în mod corect acest concept al săptămânii reduse de lucru. Experimentele făcute în lume arată că productivitatea s-a păstrat, iar angajații sunt mult mai fericiți, odihniți motivați și loiali firmelor care le oferă această opțiune. Dar managerii din România nu își pot închipui că așa ceva este posibil.Al doilea lucru care explică rezultatele din acest sondaj este că numărul firmelor din România în care aplicarea săptămânii de lucru de patru zile ar fi ușor de realizat este foarte mic. Asta pentru că, în cea mai mare parte a economiei noastre predomină munca măsurată în ore și activitățile cu un grad redus de contribuție intelectuală și creativă a angajaților. Suntem încă o țară de lohn, în cea mai mare parte, adică activitățile profesionale sunt mai degrabă unele de execuție supravegheată direct și nu de creație cu un grad mare de autonomie și auto-disciplină. La noi, rezultatele economice sunt încă direct dependente de timpul de lucru și de volumul muncilor mai degrabă fizice, care, în cazul în care sunt reduse ca timp, duc și la reducerea productivității. Al treilea lucru care apare evident după acest sondaj este că nu suntem pregătiți pentru săptămâna de lucru de patru zile nici din punctul de vedere al mentalității. Succesul acestui concept s-a realizat mai ales în firmele unde gradul de încredere între manageri și angajați este unul foarte înalt. În firmele respective, oamenii nu au nevoie de supraveghere și dirijare continuă, ci lucrează autonom, iau inițiativă, sunt obișnuiți să ia decizii, colaborează deschis și sunt conștienți că au responsabilitatea directă a productivității și profitabilității. Săptămâna de lucru de patru zile este un succes doar acolo unde atât managerii, cât și angajații găsesc soluții împreună, pentru a reduce timpii morți, ședințele inutile, activitățile neproductive sau cronofage și a păstra astfel productivitatea și profitabilitatea, muncind mai puțin timp. La noi, sunt foarte rare cazurile unde putem identifica asumarea adevărată a responsabilității de către ambele părți, un grad înalt de respect, încredere și colaborare între angajați și manageri și o mentalitate care să încurajeze și să protejeze autonomia, libertatea și motivația oamenilor.