Invitatul dimineții

”Zi de doliu național pentru Ion Iliescu, un om care și-a fondat mandatele pe crimă, este un lucru deplasat”, spune într-un interviu la RFI scriitorul Radu Vancu. El amintește momentele controversate din cariera fostului președinte, care a murit la vârsta de 95 de ani.

Radu Vancu, despre moartea lui Ion Iliescu: ”Ion Iliescu e la fel de complicat ca România, la fel de paradoxal ca România. Are în biografia lui politică două momente sângeroase, două momente fondatoare sângeroase pentru mandatul lui, pe care nu a făcut niciodată un efort să le clarifice, dimpotrivă, senzația e că a blocat anchetarea lor cât a putut de mult”.

Despre funeralii de stat pentru Ion Iliescu: ”Probabil că funeralii naționale e obligatoriu să fie impuse prin lege, câtă vreme nu a survenit acea condamnare. Aici, justiția română la rândul ei s-a acoperit de o rușine pe care nu o va putea spăla niciodată, dar nu sunt sigur că legea ar fi impus și doliu național. Nu sunt sigur că românilor li se poate cere prin lege să regrete pe cineva care da, le-a fost președinte, dar și-a început mandatele, și-a fondat mandatele pe crimă. Asta cred că e deplasat să se ceară românilor”.

Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Guvernul a anunțat funeralii de stat pentru fostul președinte, acuzat de crime împotriva umanității.

Deputatul USR Stelian Ion critică la RFI declarația șefei CSM, Elena Costache, privind pensiile speciale ale magistraților. Ea a afirmat la Digi24 că o pensie de 11.000 de lei i se pare mică.

Stelian Ion, despre pensiile speciale ale magistraților: ”Nu cred sub nici o formă că este o conspirație națională la adresa magistraților, nu simt lucrul ăsta”.

Despre declarația șefei CSM privind pensiile speciale: ”Mi se pare scandaloasă și mi se pare că a făcut un mare deserviciu sistemului judiciar, magistraților, în general. Cred că dacă ar fi fost plătită să facă un astfel de deserviciu, nu i-ar fi reușit atât de bine”.

Despre un eventual referendum care să vizeze eliminarea pensiilor speciale, cerut de comunitatea Declic: ”Este o chestiune pe care o cunoaștem deja. Societatea românească vrea desființarea pensiilor speciale, nici nu mai e nevoie de referendum, știm lucrul ăsta, cred că suntem cu toții conștienți”.

”Ne dorim să facem curățenie în ceea ce privește companiile de stat”. Declarația a fost făcută la RFI de către deputatul PNL Robert Sighiartău, care se arată optimist că Guvernul condus de Ilie Bolojan va reuși să ducă la capăt reformele.

Robert Sighiartău, despre reforme: ”Cel mai prost administrator, din perspectiva unui om de dreapta, este statul. Statul nu poate să administreze companii de stat, cu atât mai mult cu cât există influența politicului și apoi există și oameni care din păcate au alte apucături, care își dau salarii mari, își dau tot felul de bonusuri și nu mai vorbesc de alte companii care se mufează după aceea la acele companii de stat”.

Despre companiile de stat: ”Ne dorim să facem curățenie în ceea ce privește companiile de stat”.

Despre coaliție: ”Eu cred că va rezista până în 2027, aici totul depinde de PSD, pentru că ei știu ce date au și ce vor să facă în toamnă”.

Eurodeputatul Eugen Tomac consideră extrem de îndrăznețe propunerile din al doilea pachet fiscal al Guvernului. Președintele PMP spune pe de altă parte că Executivul trebuie să dea dovadă de mai multă empatie. Parlamentarul european vorbește în interviul acordat RFI și despre decizia agenției Standard&Poor’s, care a confirmat ratingul de țară pentru România, cu perspectivă negativă.

Eugen Tomac, despre decizia agenției de rating Standard&Poor’s: ”Este o decizie corectă, care nu ne bucură, dar ținând cont de contextul în care ne aflăm, cum arăta România acum câteva luni de zile și ce perspective aveam, există șanse ca România să evite un dezastru”.

Despre pachetul II de măsuri: ”Am văzut propunerile pentru cel de-al doilea pachet de măsuri, mi se par extrem de îndrăznețe pe acest capitol (reforma companiilor de stat-n.r.) și cred că aici trebuia de mult timp statul să își reechilibreze politicile, pentru că este o gaură neagră unde s-a produs risipă de bani publici, în mod constant”.

Despre comunicarea Guvernului: ”Comunicarea în ceea ce privește măsurile pe care le ia Guvernul lasă de dorit. Avem nevoie de mai multă empatie, de mai multă explicație publică constantă și mi-ar plăcea aici să văd mult mai mulți miniștri care ies și explică ce măsuri își propun să ia pentru a eficientiza companiile pe care le gestionează sau domeniile de care răspund”.

Cei care au falimentat companiile de stat vor pleca, declară într-un interviu la RFI ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță (USR). El vorbește pe de altă parte despre dezmorțirea industriei de apărare și revigorarea turismului din România.

Radu Miruță, despre reforma companiilor de stat: ”Acea rețea extrem de bine conturată de sinecuri politice, prin care anumiți oameni care nu mai aveau loc prin structura guvernamentală, prin prefecturi, prin Parlament și trebuiau să aibă și ei un scaun și pentru a avea un scaun au fost puși în conducerea unor companii de stat, fără să aibă legătură cu ceea ce trebuia să se întâmple în acele companii de stat, să plece. De bunăvoie, nesilit de nimeni, adică printr-o negociere deschisă sau cu războiul, nu există altă variantă”.

Despre industria de apărare: ”Preocuparea de a înzestra armata română merge cu o viteză mai mare decât preocuparea de a înzestra industria care să poată livra pentru armata română. În industria de apărare nu s-au mai făcut investiții de vreo 35 de ani. Și acum suntem în situația în care armata vrea inteligență artificială care să coordoneze diverse dispozitive militare și poate să zică Ministerului Economiei hai, fă-mi-le. Păi, fă-mi-le, n-are mama, că v-ar face. Și eu aș vrea”.

Despre turism: ”Cu voucherele de vacanță, sunt două școli de gândire. Una care spune ne ajută, pentru că li se dau oamenilor niște bani, așa cum li se dau și oamenii decât să piardă banii ăia, se duc pe undeva cu ei și mai pun și ei diferența. Altă școală de gândire spune: lucrurile astea au crescut artificial prețurile și au scăzut calitatea, ceea ce afectează concurența (...). Nu-i sănătos. Unele prețuri au fost crescute artificial doar pentru a le consuma banii celor cu vouchere de vacanță. Pentru cei care lucrează în privat care e vina lor să plătească prețuri mai mari pentru niște servicii că stau la aceeași masă cu unii pentru care a plătit statul român?”.

Vicepremierul Tanczos Barna explică într-un interviu la RFI efectele măsurilor din primele două pachete fiscale, anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. El vorbește de asemenea despre reforma pensiilor speciale, protestele sindicale și funcționarea coaliției.

Tanczos Barna, despre măsurile fiscale: ”Trebuie să înțeleagă și cei care organizează grevele că în momentul în care s-a ajuns la fundul sacului, trebuie să găsim soluții împreună, prin dialog, prin compromis”.

Despre reforma pensiilor speciale: ”Va trebui să avem elemente care vizează privilegiile de pensionare, privilegiile de durată a activității pe timpul muncii, în mai multe domenii și în Justiție și în MAI, în Interne, Justiție, Jandarmerie, Armată, acolo unde serviciile suport, care pur și simplu fac același lucru ca într-o primărie, contabilitate, resurse umane, alte activități care nu sunt legate de intervenții ale echipelor de jandarmi, ale forțelor speciale, ale armatei, ale militarilor, trebuie să se apropie de condițiile de pensionare din celelalte domenii, pentru că altfel, vor fi considerate și sunt considerate privilegii”.

Despre companiile de stat: ”Facem diferența între companii și companii. Avem companiile din domeniul transporturilor, care sunt companii ineficiente, pe pierdere, datornice la stat și unde se mai laudă și directorii că nu sunt săraci, că au 11.000 de euro salariu. Da, acea persoană trebuia dată afară imediat de Ministerul Transporturilor și acolo trebuie făcută o reformă serioasă, pentru că CFR-urile practic sunt companii care trăiesc din banul public și unde salariile din păcate au ajuns la un nivel obraznic, aș putea să spun nesimțite. Trebuie să aduc un contra-exemplu, Hidroelectrica, o companie listată la Bursă, o companie care crește an de an pe piața națională, o companie care are investiții de ordinul miliardelor de lei și o companie care anul acesta a virat la bugetul de stat peste trei miliarde de lei”.

Primarul Buzăului salută măsurile din al doilea pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Constantin Toma (PSD) spune într-un interviu la RFI că aceste măsuri ”trebuiau luate”. Primarul comentează pe de altă parte eliminarea unor segmente din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”Un dezastru”.

Constantin Toma, despre măsurile din al doilea pachet fiscal: ”Trebuiau luate aceste măsuri. Legat de Poliția Locală, în noiembrie facem nouă ani de când ne judecăm să disponibilizăm 323 de polițiști locali, care erau în plus față de organigramă, constatare făcută de Curtea de Conturi a României. Restul măsurilor sunt măsuri care trebuiau luate mai demult”.

Despre justiție: ”Ce să vă spun, am prins o doamnă polițist local, nu eu, vă dați seama, tot colegii din Poliția Locală, era beată moartă la ora zece și mă aștept, că ne-a dat în judecată acum, că a spus că era un pic bolnavă, să fie reangajată, pentru că de obicei așa se întâmplă, îi dai afară și pe urmă justiția îi angajează din nou”.

Despre eliminarea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”.

Bugetul UE propus de șefa Comisiei Europene este criticat de Parlamentul European. Negociatorul-șef al PE pentru buget, Siegfried Mureșan, cere modificarea documentului. Eurodeputatul PNL/PPE vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre salvarea PNRR, o misiune posibilă, în opinia sa.

Siegfried Mureșan, despre bugetul UE pentru perioada 2028-2034: ”Dacă aceste două politici ar fi comasate (agricultura și coeziunea-n.r.), Comisia Europeană propune ca fiecare Guvern al unui stat membru să aloce banii cum dorește la nivel național. Sună bine să decidem noi, însă nu vreau ca fermierii să-și piardă predictibilitatea și să fie victima preferințelor politice ale guvernelor, se schimbă Guvernul, se schimbă finanțarea, alocăm mai mult pentru fermieri, mai puțin pentru coeziune sau invers”.

Despre Planul Național de Redresare și Reziliență: ”PNRR-ul poate fi salvat și sunt convins că la final, PNRR-ul va fi fost un succes pentru România și vom spune: am reușit, datorită acestui PNRR, datorită sprijinului venit de la nivel european, să facem niște proiecte de investiții, pe care altfel nu le-am fi făcut”.

În opinia sa, ”PNRR va fi un succes, dacă reușim să absorbim toate fondurile nerambursabile și o parte cât mai mare din credite”.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a detaliat la RFI poziția României față de bugetul UE propus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Șefa diplomației române vorbește de asemenea despre sprijinul pentru Ucraina, relația cu Republica Moldova și reorganizarea serviciilor consulare.

Oana Țoiu, despre bugetul UE pentru perioada 2028-2034: ”Noi susținem poziția Parlamentului European, care cere o implicare mai mare a lor ca fiind singurii aleși direct de cetățeni (...). În agricultură, o veste care nu este deloc îmbucurătoare pentru noi este că s-a diminuat bugetul total alocat domeniului agriculturii și asta este ceva ce trebuie să discutăm în perioada următoare, nu direct bugetul alocat României, nu am ajuns la această etapă, vorbim de bugetul total”.

Despre o vizită a președintelui Nicușor Dan în SUA: ”Da, sigur că da, este ceva la care lucrăm. De altfel, am și transmis invitația și către Marco Rubio (secretarul american de Stat-n.r.), pentru a veni în România în perioada următoare”.

Despre reorganizarea serviciilor consulare: ”Trebuie să ne uităm onest la asta, nu poți să fii o țară care oferă cele mai multe servicii consulare din lume și în același timp să fii și singura țară care face asta gratuit”.

Despre interzicerea primarului Chișinăului în România: ”Din rațiuni care țin de siguranța națională. În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse”.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță într-un interviu la RFI că a reușit să salveze o parte din programul Rabla. Reprezentanta USR spune de asemenea că vrea să schimbe complet paradigma Romsilva. Ea mai declară că amenzile pentru persoanele care hrănesc urși vor fi majorate drastic.

Diana Buzoianu, despre reforma Romsilva: ”Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București”.

Despre programul Rabla: ”În acest an, este imposibil să regândești de la zero proiecte, programe, dar vă dau o informație cumva în premieră: am reușit să salvăm parte din programul Rabla, vorbim de 200 de milioane de lei, pentru persoane fizice. Vom avea acest program anul acesta”.

Despre urși: ”Trebuie crescute amenzile drastic și trebuie aplicate amenzile. Chiar zilele acestea avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem de creștere drastică a amenzilor și de prevedere exactă în lege, hrănirea animalelor, pentru că astăzi, îmi ziceau Jandarmeria, reprezentanții Gărzii Forestiere, ei dau amenzi pentru că se opresc mașinile pe zona cu bandă dublă, nu pentru că le-ar da hrană urșilor, pentru că pentru asta nu există încă legislație expresă”.