După o pauză de o lună jumate, cu decor și ceva scule noi, am pornit într-un nou an de Judecată, doar pentru a ne constata condamnați la aceleași și aceleași porcării comise de establishment-ul nostru stricat.

Ne-am propus, forțați de cele întâmplate în pauza noastră de măsuță, ca prima ediție din anul ăsta să o înscriem sub una din milioanele de definiții ale prostiei, care sună așa: doar un prost face același lucru și așteaptă rezultate diferite. Și le-am luat pe rând, preț de mai bine de-o oră și jumătate.

Am găsit totuși niște timp pentru a vorbi un pic și despre „noul” candidat PSDNL, Crin Antonescu, încă inexplicabil, deși la fel de volubil, dar și pentru ceea ce are capacitatea de a deveni coșmarul planetei în viitorii patru ani: administrația Trump.

Am început și, așa cum am anunțat și în încheiere, nu plecăm nicăieri, atât timp cât ce facem noi aici are sens pentru voi, cei care ne ascultați.

Vă mulțumim pentru timpul vostru, dar și pentru sprijin!

Pe joi!