Jurnal de Studiu și Rugăciune

Dezamorsarea tensiunilor emoționale se realizează spontan din clipa în care intri pe tărâmul minunat al Templului ceresc extins la scara întregului Pământ. Fiindcă tot ce te înconjoară poartă pecetea Celui Infinit, iar tensiunile emoționale nu își au rostul câtă vreme gândirea ta se ancorează ferm în adevărata imagine și înțelesul real al lumii în care te găsești. Și deodată observi cum tot orizontul trăirilor tale se modifică spectaculos prin simpla atingere a substratului fundamental al existenței numai prin contemplare fascinantă și plină de iubire a Celui Nemărginit.

Tensiunile interioare nu își au sensul

în prezența Celui Atotcuprinzător,

iar emoțiile perturbate nu își găsesc menirea,

când totul devine sfânt în jurul tău.

Dezamorsarea de întuneric pare stranie,

pentru cel care nu știe ce înseamnă lumina,

însă, când strălucirea Tărâmului ceresc apare,

iubirea revine spontan din adâncul nemărginirii.

Fiindcă trăirea murdară nu aduce fericirea,

iar încruntarea emoției nu naște bucuria,

ci numai imaculata reprezentare a Celui Viu

îți redă chipul propriu pentru a ta fire.

Este o metamorfoză grandioasă a regenerării,

de care freamătă cu un dor tăcut al tău trup,

este o renaștere din condiția nemuritoare,

în care Cel Veșnic te-a așezat pe pământ.

Inteligența moleculară a celulei vii te uimește de îndată ce percepi complexitatea miraculoasă a vieții în nenumăratele ei forme de manifestare. Sublimând elementele fizice prin construcții organice, Viața are capacitatea de a integra elementele natural disociate ale realității. Este o alchimie ce derivă din taina lăuntrică a nemuririi, de a se manifesta în chip desăvârșit, folosind substratul friabil, și aparent vulnerabil, al materiei preluate din lumea înconjurătoare. Și acum înțelegi că numai Omul Primordial este Acela care a reușit să unească desăvârșit fiecare parte a marelui și infinitului univers.

Iar din reuniunea aparent miraculoasă,

a elementelor disociate ale materiei,

se naște acum în tine o nouă ființă,

ce transpare prin orizontul cugetării.

Este o alchimie a recompunerii organice,

din plăsmuirile de-o clipă ale firii,

ce reușește să traverseze prin timp și spațiu,

oferind suportul ferm pentru nemurire.

Fiindcă din razele gândirii Celui Infinit,

s-au revărsat fragmente de eternitate,

întipărite pe suprafața de lut a lumii,

creând veșnicie din temporalitate.

Iar vindecarea ta se manifestă acum,

în chip plenar în prețiosul tău trup,

drept dar al iubirii ce vine prin har,

ca să devii un Fiu al Nemărginirii.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Percepția corectă și deformată a timpului alternează în experiența cotidiană, generând ordine sau haos, după cum acestea se succed. Fiindcă există o experiență ce se transpune într-un repaus deplin al timpului, când acesta rămâne suspendat în mijlocul spațiului, concentrat într-o sublimă trăire a extazului lăuntric, când veșnicia își arată nemărginita ființă. Deopotrivă, există o trecere sacadată a timpului, care se scurge printre degete, zămislind senzația dureroasă a transformării întru nimicnicie, ce decurge logic din trăirea disperării în fața unei realități de nepătruns. Dar tu stai în liniștea dimineții unei zile, care niciodată nu apune, și în cuprinsul sacru al unei ere, care niciodată nu dispare, privind cu bucurie și detașare către minunea nemuririi.

Nemurirea începe deja pentru tine,

de îndată ce pătrunzi pe tărâmul minunat,

al imaculatei percepții fine a bucuriei,

de a trăi splendoarea extazului pe pământ.

Este o trăire abisală ce în profunzime te cuprinde,

când contempli cu dor nemărginirea zării,

și lași ca orice îndoială să înceteze să te mai cuprindă,

în zalele robiei unui ev ce treptat se risipește.

Fiindcă tu mergi înainte către era care vine,

a unui timp când prezentul va fi atotcuprinzător,

și când uitarea va disipa întunericul nimicniciei,

spulberând orice îngrijorare despre viitor.

Iar acum te întorci spre Edenul cel veșnic,

ce vine spre tine dinspre Templul Nemuritor,

spre a te înălța din condiția temporalității,

în slava plină de lumină a imortalității.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Miracolul tăcut al vieții se derulează tainic în fiecare clipă, dând naștere celor mai neobișnuite forme de expresie. Și prin această căldură a energiei regeneratoare se plămădește treptat, dar sigur, un corp de slavă ce transpare progresiv din adâncul ființei tale. Este un joc al nemuririi ce și-a ales drept sălaș pământul pentru a-i da o nouă formă ce exprimă puterea Vieții care învinge constant, la nesfârșit. Iar bucuria pe care o trăiești în clipa prezentă, îți inspiră o calmă reverie, din care se naște elixirul celei mai alese dintre simțiri, ce vindecă totul doar printr-o simplă atingere a cărei prezență îți prelungește existența la infinit.

Infinitul se naște acum în tine,

zămislind un corp de slavă cerească,

din trupul tău umil de pe pământ,

trudind pentru tine în dar o nouă viață.

Este o revărsare de energie astrală,

sublimă și tăcută în același timp,

ce ți se descoperă firesc de fiecare dată,

când stai sub acoperământul Timpului ceresc.

Fiindcă există un Templu al nemărginirii,

în care Timpul rămâne prezent la nesfârșit,

și unde Omul Primordial și-a așezat sălașul,

pentru a se întâlni cu tine la momentul potrivit.

Iar vremea regăsirii formei de la început,

a venit chiar acum pentru a-ți renaște ființa,

după tiparul cel sfânt și de nepătruns,

al dorului după existența sfântă eternă.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Sărbătoarea solstițiului de iarnă îți aduce aminte de perioada copilăriei, de acel orizont fascinant al începutului fără de sfârșit, când infinitul atingea atotcuprinzător pământul existenței tale. Și de aici pleacă o profundă renaștere după chipul original, acel minunat model divin, ce se proiectează albastru din prezența Celui Primordial. Este o revărsare de iubire și candoare ce străpunge întunericul, oricât de compact ar fi el, și ajunge în dreptul ființei tale, încălzind deopotrivă trupul și mintea, ba chiar și sufletul.

Există o dorință puternică,

adânc semănată în sufletul tău,

ce te determină să cauți răsăritul

din care ființa ta misterios a apărut.

Și te întorci către magicul început,

când totul se afla într-o adâncă așteptare,

și numai Gândul se simțea aievea mișcând,

spre a se exprima fantastic prin tainicul Cuvânt.

Este un solstițiu al unui Nou Ev ce răsare,

din mantia ascunsă a misteriosului Infinit,

ce înadins acuma printr-un miracol apare,

spre a aduce din nou Edenul pe pământ.

Apusul veacului întunecat acum se întâmplă,

și tot ce-a fost rău dispare deodată din univers,

spre-a face loc luminii sfinte ce îndată transpune,

Chipul Divin în orice om și mai ales, în orice loc.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Psihofizica și psihomedicina sunt două discipline de studiu ale viitorului ce te așteaptă să le descoperi la timpul prezent pentru a te bucura de o viață deplină. Fiindcă prin gândire a fost plăsmuită structura fină a universului și tot prin ea a fost alcătuit minunatul corp pe care l-ai primit în dar de la Cel Nemuritor. Și astfel, când lași ca structura fină a gândurilor tale să se armonizeze cu țesătura densă a trăirilor Marelui Autor, ce a generat pânza miraculoasă a creației, vindecarea devine sigură, prin întoarcerea la chipul original pe care ți l-a dat la începuturi Omul Primordial, pentru a trăi la nesfârșit o viață demnă și frumoasă pe pământ.

Gândurile lui Dumnezeu au creat cerul,

iar pământul este reflectarea trăirilor Sale,

fiindcă din țesătura densă a imaginației sfinte,

tot ce există a fost plăsmuit cu migală pentru veșnicie.

Și când privești cu atenție către lumea din jur,

distingi cu bucurie cele mai alese detalii,

ce îți conferă o stare de încântare tăcută,

din care se naște o nouă ființă pentru nemurire.

Iar încântarea pe care o simți acum în suflet,

nu are egal în cuprinsul orizontului de imagini,

din care se clădește treptat o întreagă poveste,

cu personaje și obiecte imaculate mergând spre infinit.

Și este o renaștere a trupului tău zămislit din iubire,

de mâna iscusită a Marelui Artist al nemărginirii,

ce îți conferă în dar printr-o divină minune chiar acum,

chipul original și puterea de a trăi la nesfârșit.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Acceptarea vindecă mintea și corpul de îndată ce lași ca fragmentele dense de materie să se desprindă din a ta ființă și să se rostogolească afară din câmpul imaginației tale. Și atunci are loc o sublimă restaurare a puterilor trupului după modelul în care a fost întocmit, la începutul jocului cosmic din mijlocul căruia tu ai apărut. Este o renaștere sub forma unei deschideri depline în fața miracolului de nepătruns al vieții fără de sfârșit, ce se transpune astăzi prin culori aprinse de-un curcubeu de raze ce se răsfrâng asupra întregii realități, mergând chiar până la capătul neștiut al lumii, printr-un dans cosmic, se continuă tainic la nesfârșit.

Acceptarea este un dar divin miraculos,

ce vine prin credință acum către tine,

iar ființa ta renaște de îndată ce vei lăsa

ca orizontul nemuririi să te cuprindă în a sa fire.

Este o întoarcere către originea miraculoasă,

din care tot ce există cândva a apărut,

o regăsire a drumului tainic ce străbate

infinitatea de la răsărit și până dincolo de apus.

Te întorci așadar spre eterna comuniune,

cu negrăita sfințenie a Omului Primordial,

care din albastra zare către tine se uită,

pentru a te ridica tot mai sus din har în har.

Și vii cu bucurie către marea întâlnire

între ce-a fost și ce va fi într-un nemuritor prezent,

când viața va renaște din întreaga a sa fire,

pentru a zămisli un orizont pe veci nepieritor.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Puterea vindecătoare a plantelor se manifestă de îndată ce lași ca tensiunile interioare induse de spectacolul deformat al lumii să se estompeze în pacea profundă, venind din prezența Celui Nemărginit. Fiindcă antidotul suprem al bolii se regăsește în esența vieții, ce a fost plantată în tot cuprinsul existenței de către Divinul Creator . Și din iubire pentru tot ce-a zămislit, Omul Primordial a destinat ca orice plantă să te ajute ca să trăiești liber sub protecția Celui Atotputernic, primind binecuvântarea existenței fără de sfârșit.

Puterea lui Dumnezeu este cu tine,

când lași ca grijile lumii să dispară,

iar orizontul gândurilor ce te animă,

să se înalțe către miraculoasa zare.

Este o renaștere ce se întâmplă cu tine,

chiar acum, în locul unde te găsești,

fiindcă iubirea cea sfântă și divină,

te întărește pentru a rămâne în veci.

Iar plantele din jurul pe care le întâlnești,

îți vor rosti refrenul cuvintelor ce nu au rimă,

al zorilor Creației când o Nouă Lume răsărea,

spre a fi un sălaș plăcut al celui fără vină.

Iar vindecarea ta acum este deplină,

prin puterea Celui ce te-a răscumpărat

de sub puterea amăgirii și a nimicirii,

pentru a fi un om drept, curat și minunat.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Tensiunile și singularitățile emoționale constituie elementele constitutive ale iluziei ce asaltează agresiv trăirea, cauzând slăbiciune, boală și suferință. Fiindcă într-un punct de singularitate emoțională, timpul și spațiul se disipează printr-o anihilare generatoare de haos și de profunde tensiuni interioare. Însă, ridicându-ți privirea către Marele Creator și înțelegând că te afli într-un Templu sfânt extins la scară planetară vei ieși imediat din vortexul nimicitor de trăiri contradictorii ce te agresează și-ți vei regăsi menirea și locul fixat prin destinul minunat ce se află chiar înaintea ta, drept sens ale propriei tale existențe.

Tensiunea emoțională provoacă suferință,

cauzând trăiri distructive în sensibila conștiință

și rupând fina țesătură a materiei difuze

din care este constituită interior a ta ființă.

Singularitățile contractă spațiul și timpul

în labirinturi absurde de trăiri ce se opun,

într-un joc ireal al contradicțiilor ireductibile,

ce sfâșie perdeaua interioară a trupului tău.

Dar invocând acum prezența Marelui Creator,

vei distinge imediat Templul în care te afli,

iar iluzia își va pierde puterea de a acționa,

fiindcă tu îți vei regăsi calea proprie și dreaptă.

Fiindcă ești un copil al Luminii nepieritoare,

menită să strălucească în orizontul infinit,

asemenea unei stele ce niciodată nu dispare,

trăind nobil și puternic pe pământ la nesfârșit.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Spectacolul lumii în oglinda viitorului se răsfrânge grandios asupra prezentului. Și astfel, dacă vei avea răbdare să-i observi detaliile ce se disting chiar de acum cum se proiectează asupra destinului ce te așteaptă strălucind cu putere, atunci vei dobândi o încredere și o speranță pe deplin în Cel care toate le gândește și le așterne. Și de fapt, se va profila în chip lămurit trăsăturile Edenului ceresc ce se propagă prin realitatea imediată și în perspectivă, având ecourile vieții nemuritoare în dar, care învinge orice obstacol mergând spre infinit.

Spectacolul lumii poate fi înșelător,

pentru o percepție fragmentată,

ce parcurge superficial spațiul și timpul

în căutare unor deșarte iluzii.

Dar oglinda viitorului preschimbă imediat

întregul conținut al orizontului observării

pe care îl distingi acum armonios

cum răsare din splendoarea nespusă a zării.

Este o preschimbare a cotidianului banal,

în tonurile albastre ale Împărăției Luminii,

când Edenul primordial din nou va apărea

prin Cuvântul divin rostit din veșnicie.

Iar clipa creației continuă în prezent,

prin fiecare filă ce acum se scrie,

de către Cel Infinit în posibilități,

care te cheamă mereu spre nemurire.