Moldova la ora 7

Cu cele mai multe discuții axate pe negocieri de pace, care este acum „situația operativă” pe frontul din Ucraina?

De ce vor conta pozițiile și „cuceririle” forțelor beligerante atunci când se va ajunge la masa de negocieri?

Sunt câteva dintre întrebările la care răspunde în acest episod „Pe Agendă” generalul român în rezervă, Virgil Bălăceanu. El explică și de ce termenii în care Rusia vede pacea acum înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei, apreciind că „încăpățânarea lui Putin” ar putea schimba atitudinea administrației SUA față de războiul din Ucraina și față de Putin.

Despre declarațiile președintelui american Donald Trump privind pacea din Ucraina și scrisoarea reconciliantă a președintelui Volodimir Zelenski, dar și despre sorții de izbândă ai planului european de pace vorbim în această ediție „Pe Agendă” cu profesorul de științe politice de la București, Cristian Preda. El explică și de ce își face UE un plan de reînarmare, precum și care e socoteala R. Moldova în jocul marilor puteri.

Sunt trei ani de când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, iar discuțiile despre o eventuală pace s-au întețit, accelerate de dorința noului președinte american, Donald Trump, de a încheia cât mai repede războiul. Kievul însă spune că nu poate face pace în orice condiții și cere garanții de securitate. Analizăm aceste evoluții cu invitatul „Pe Agendă” din această săptămână, istoricul Armand Goșu de la București, expert în istoria politică și diplomatică a Rusiei.

Politologul și profesorul universitar Cristian Pîrvulescu analizează în cea mai recentă ediție a podcastului „Pe Agendă” primele discuții dintre reprezentanții Statelor Unite și ai Rusiei despre pacea din Ucraina. El vorbește despre poziția pe care Ucraina și statele europene ar trebui să o ocupe la aceste negocieri, dar și despre cum Europa își revede politicile de securitate și apărare.

Într-o lume transfigurată vertiginos, care ar fi, potrivit politologului, locul Republicii Moldova în ea și de ce ar trebui să țină cont Chișinăul în toiul acestor schimbări geopolitice?

Despre ajutorul Uniunii Europene, refuzat recent de așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene, deschiderea primelor clustere de negocieri, integrarea europeană, unitară sau nu a R. Moldova, dar și factorii externi care ar putea grăbi sau, din contra, tărăgăna aderarea la UE, discutăm în acest episod al podcastului „Pe Agendă” cu vicepremierul pentru integrare europeană și negociatoarea șefă a R. Moldova cu UE, Cristina Gherasimov.

Chișinăul ar trebui să transmită un semnal clar Tiraspolului „că s-au terminat gazele gratuite” și că nu se poate reveni la status quo-ul anterior, crede Victor Parlicov, ex-ministrul Energiei. Această claritate i-ar da Chișinăului mai multă putere în negocierile de reintegrare a celor două maluri.

În noul episod al podcastului „Pe agendă”, discutăm despre războiul informațional, propagandă și tacticile de combatere ale acestora cu jurnalistul și autorul Peter Pomerantsev.

Chișinăul a avut cel puțin un an și jumătate, în avans, pentru a pregăti (mai bine) malul drept să facă față crizei energetice, cu care se confruntă azi din plin regiunea transnistreană, spune la Europa Liberă Alexandru Flenchea, fostul viceprim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova. Putea fi evitată oare această criză anunțată? A deschis oare aceasta o fereastră de oportunitate în plus pentru soluționarea conflictului transnistrean? – acestea și alte teme în discuție, pe cuprinsul celui mai recent episod al podcastului „Pe Agendă”, cu Alexandru Flenchea.

Vicepremierul pentru Reintegrare de la Chișinău, Oleg Serebrian, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” despre criticata vizită la Moscova, prin aeroportul Chișinău, a liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Responsabil de dosarul de reintegrare a R. Moldova, Serebrian explică ce soluții propune Chișinăul pentru a rezolva criza energetică. El afirmă că situația în regiunea transnistreană este „dramatică” și că Tiraspolul ar fi condiționat primirea ajutoarelor din partea Chișinăului.

Alegeri, referendum, corupere electorală, imixtiune rusă, război la graniță, reforme anevoioase în justiție, dar și reconfirmarea prin vot a vectorului pro-european al R. Moldova - marile evenimente politice ale anului 2024 au fost discutate în podcastul „Pe agendă”. În primul episod din 2025 facem bilanțul celor mai importante declarații din 2024 ale invitaților din studioul Europei Libere. Notăm, de asemenea, și temele politice care vor conta în 2025 și pe care le vom discuta la „Pe agendă”.