Noi venim din viitor

Viitorul este despre inteligenţa artificială, tehnologie, roboţi, coduri compuse din algoritmi care ne rescriu vieţile. Este în acelaşi timp fascinant şi terifiant. Dar am să vă spun un lucru care poate părea şocant. Nu poţi înţelege resorturile intime ale tehnologiei dacă nu ai dat o raită prin filosofie, lingvistică, istoria religiilor, arte şi cultură în general.

Ştiu, nu sunt la modă. La modă e să stai ca o momâie lipit de televizor, de calculator sau de telefon şi să te amăgeşti că te informezi sau te distrezi. În realitate nu faci nici una, nici alta, doar te droghezi cu dopamină ieftină pentru creierul tău care se atrofiază.

Sună dur dar asta se întâmplă cu noi în acest moment al istoriei noastre. Noi alegem cum mergem mai departe. Sunt însa oameni care au înţeles pe unde să o ia ca să iasă câştigători din această bătălie cu istoria.

Astăzi am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » o femeie care s-a dus în adâncurile panteonului din Grecia antică pentru a ne face să înţelegem cum funcţionează tehnologiile viitorului care vin peste noi.

Crenguţa Leaua este directoare a Institutului pentru gândire alternativă de la Lugano, în Elveţia. Este membră a board-ului Silicon Valley Arbitration & Mediation Center.

Aţi auzit recent despre ea pentru că a condus echipa de avocaţi care a câştigat în numele României faimosul proces legat de Roşia Montană. Dar nu despre asta am invitat-o să vorbim la « Noi venim din viitor ». Am invitat-o aici ca să descoperiţi femeia extraordinară din spatele acestei reuşite extraordinare.

Ne-am întâlnit o singură dată la o cafea unde am povestit despre ce facem şi acea întâlnire a rămas în memoria mea ca fiind una privilegiată. Crenguţa este un personaj de poveste şi vă invit la o jumătate de oră în care vom explora împreuna viitorul.

Mai multe despre ea şi proiectele ei puteţi afla la adresa : alternativethinking.ch

Din ce este făcut viitorul ? Care este materia lui prima ? Treaba asta se rezumă într-un singur cuvânt : inovaţie. A inova înseamnă a face ceva ce nu ai din ceva ce ai. Inovaţia e ceva atemporal, adună laolaltă trecutul, prezentul şi viitorul.

Să le luăm pe rând. Trecutul e ceea ce ai la îndemână : materiile de care dispui şi tot ceea ce îţi pune la îndemână trecutul tău şi al celor de lângă tine. De acolo pleci, din moştenirea trecutului.

Prezentul e în mintea ta, e ideea pe care o imaginezi acum pentru a te proiecta în viitor. Iei materialele moştenite din trecut şi le pui împreuna în prezent pentru a obţine ceva care există doar în mintea ta, adică în viitor.

Viitorul nu este altceva decât promisiunea pe care tu ţi-o faci acum pentru ziua de mâine. Inovaţia rezumă tot acest proces care leagă trecutul de viitor trecând prin prezentul tău.

Există companii care cu asta se ocupă, cu inovaţia. Una dintre ele este Expleo, o companie franceză care inovează în multe sectoare industriale şi care numără în jur de o mie de angajaţi şi în România, la Bucureşti şi la Iaşi.

Investiţia franceză pune România pe harta inovaţiei industriale şi am invitat astăzi, la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Alexandru Mircea, care conduce departamentul de inovaţie de la Expleo.

Mai multe despre el şi compania Expleo puteţi afla la adresa : expleo.com

În karate cea mai tare lovitură o dai atunci când reuşeşti să îţi creezi o stare de relaxare maximă. Ai muşchii uşori ca o frunză bătută de vânt şi din liniştea asta se ridică din tine o forţa fulgerătoare cu care poţi sparge ziduri.

Poate părea paradoxal dar forţa noastră cea mai mare stă ascunsă în liniştea şi relaxarea din noi. Iar viaţa e plină de confruntări. Fizice sau intelectuale.

În fiecare zi negociem ceva şi în viaţa profesională şi în cea personală. Negocierea e o confruntare în care tu câştigi făcându-l pe celălalt să creadă că el a câştigat făcând ca tine.

Există oameni care se pricep la aşa ceva şi l-am cunoscut pe unul dintre cei mai buni dintre ei. A studiat la Facultatea de Comerţ de la ASE iar în 2000 fonda alături de Adrian Florea compania Trend Consult specializată pe training. Are mai multe acreditări internaţionale şi, din 2014, formează specialişti în negociere cu compania Leverage Negotiation.

Se pare că îi plac contrastele. Viaţa i-a oferit un nume special. E o treabă să te cheme Gîlceava şi să fii specialist în negocieri, adică să îi împaci pe alţii. Se poate şi mai tare. Pe partenerul lui îl cheamă Glonț, Radu Glonț. Mi se pare ceva foarte puternic să mergi la negocieri cu Gîlceavă şi cu Glonț.

L-am invitat astăzi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Sabin Gîlceavă, un om pe care îl întâlnesc des în acceleratoarele de startup-uri şi la Techangels unde este şi vice-preşedinte. M-a surprins tot timpul energia lui aşezată şi parcă un instinct nativ de a dărui din liniştea lui şi celor de lângă el.

Mai multe despre el şi proiectele lui puteţi afla la adresa : leveragenegotiation.com. Are de asemenea şi o pagină personală : sabingilceava.ro Publică de asemenea articole pe pagina « www.noivenimdinviitor.ro ».

Ai nevoie de multe calităţi ca să te duci în viitor şi de acolo să te întorci aici, acum, cu idei şi proiecte noi. Ai nevoie de curaj, de imaginaţie, de ceva inconştientă ca să nu-i zicem nebunie şi credinţa că se poate.

Acestea sunt calităţile unui antreprenor. Şi când pleci la drum pe calea asta accepţi din start că vei da de câteva ori cu capul în zid, vei cădea, te vei ridica şi o vei lua de la capăt. Dar sunt unii antreprenori care au ceva în plus, o calitate foarte rară care mie mi se pare esenţială : autoderiziunea. Da, aţi auzit bine, autoderiziunea, adică puterea de a râde de tine însuti, artă de a nu te lua prea în serios.

Umorul faţă de tine însuti te face mai puternic pentru că îţi dă acea energie care atrage oamenii pe lângă tine. Am cunoscut recent un antreprenor din această specie rară. Are peste zece ani de proiecte pe piaţa imobiliară austriacă iar în 2006 a fondat REC Impuls Bucureşti care este acum o subsidiară a REC Partners GmbH cu birouri în Frankfurt, Köln, Bochum şi Bucureşti.

În 2020 a lansat la Bucureşti un nou brand pe piaţa de coworking – Hotspot Workhub. E un spaţiu conectat la viitor în care se combină trepidaţia business-ului şi căldură design-ului.

Tudor Popp a studiat la Politehnica din Bucureşti şi la Universitatea Tehnică din Viena. L-am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » ca să aflăm cum a reuşit el să creeze în Bucureşti nişte spaţii de co-working în care te simţi la fel de bine ca la Viena, la Londra sau la Paris. Mai multe despre el şi proiectele lui puteţi afla la adresele: rec-partners.eu şi hotspot.space

Şi trecutul poate fi tot din viitor. Adică putem merge în viitor ca să găsim acolo ceva ce am pierdut în trecut.

Vă aduceţi aminte cum făceam când eram copii şi trăiam la ţară ? Toamna se culegeau porumbii şi trebuia să îi curăţăm cu o curăţătoare făcută din fier cu zimţi. Trăgeam cu ea pe porumbi ca să scoatem boabele din ei până ni se julea pielea din palmă.

 

Dar ţăranii din cătunul nostru se ajutau între ei. La curăţatul porumbului veneau vreo douăzeci de oameni cu curătorile lor, se aşezau în cerc şi curăţau tot mormanul de ştiuleţi. După care mergeam şi noi la ei şi îi ajutam să cureţe ştiuleţii lor. În satul în care am copilărit, adunarea asta se numea « clacă ».

Iar nouă, copiilor, ne plăcea tare mult la clacă pentru că toţi vecinii care veneau să ne ajute spuneau poveşti din vieţile lor. Ore întregi de poveşti fascinante. Eu căscam ochii şi mă topeam, parcă îmi curgea miere prin vene. Claca este o formă de viaţă comunitară şi, la ţară, aveam o grămadă de forme de viaţă comunitară.

Mergeam împreuna cu vacile la păscut, mergeam noaptea la pescuit cu furculiţa pe pârâu la lumina felinarului şi tot împreuna mergeam la biserică în august, de Sfânta Maria, unde fiecare familie aducea câte o baniţă de mâncare şi făceam o masă mare comună în curtea bisericii. Se punea acolo o masă cât un sat.

Asta înseamnă comunitate, un cuvânt care vine din latinescul « communis » a cărui rădăcina proto-indoeuropeana « ko-moin-i » înseamnă « a înainta împărtăşind drumul cu alţii ».

Când ne-am mutat de la ţară la bloc, am luat cu noi şi acest spirit comunitar. Noi, copiii, vroiam să stăm doar pe afară şi să ne jucăm cu ceilalţi : şotronul, de-a v-aţi ascunselea, « ţară, ţară, vrem ostaşi », de-a încurcatelea, ţările, suchele, strângeam colecţii de dopuri, de şerveţele, de pietricele şi făceam schimburi cu ele, etc, etc. Asta înseamnă comunitate, să înaintezi în viaţă alături de alţii şi să te bucuri că munceşti şi că te joci împreuna.

Toate astea s-au dus dracu. Kaput ! Finito ! Terminados, hasta la vista, baby ! În 2024 trăim fiecare în bula lui, am ajuns nişte fantome cu ochii scurşi în telefonul mobil acasă, la serviciu, pe stradă, în maşină. Nu mai suntem decât amintirea a ceea ce am fost. Din comunitate ne-am transformat într-o mulţime de singurătăţi care nu mai comunică una cu alta.

Dar sunt printre noi oameni care s-au săturat de treaba asta şi vor o schimbare, oameni care, prin credinţa şi munca lor, reconstruiesc ţesătura noastră socială. Ei sunt făuritorii de comunităţi, cei care redau unui oraş farmecul uman pe care l-am pierdut în fuga noastră pentru mai mult şi doar pentru noi.

Avem acum nevoie să reînvațăm să fugim împreuna, să ne oprim împreuna şi să ne redescoperim prin cei de lângă noi. Avem nevoie de o nouă « clacă », una croită pentru timpurile noastre. Şi avem oameni care cu asta se ocupă.

Aţi auzit de Fundaţia Comunitară Bucureşti ? Sau de Alina Kasprovschi care o conduce din 2011 ? Alina a lucrat la firme din alea mari, gen Sony Ericsson şi Western Union. Dar a ales să iasă din corporaţii pentru a construi comunităţi în Bucureşti. Credeţi ce e o nebunie ? Şi eu cred.

Şi am invitat-o pe Alina Kasprovschi la « Noi venim din viitor » ca să aflăm cum putem proiecta trecutul nostru comunitar în viitor, cum ne dăm un rost într-o lume care a uitat de rost. Mai multe despre acest proiect puteţi afla la : fundatiacomunitarabucuresti.ro

Ai trecut vreodată printr-o ploaie torenţială ? Ai simţit milioanele de stropi căzuţi din cer izbindu-se de capul tău ? Ai avut sentimentul ăla de neputinţă, adică orice ai face nu vei răzbi în încercarea asta cu natura dezlănţuită ?

Aceeaşi dezlănţuire o simţi acum şi în spaţiul digital. Vin peste tine mii, sute de mii şi milioane de aplicaţii şi servicii care îţi promit tot ce se poate imagina pe lumea asta. Şi nu ştii încotro să o iei.

Să zicem că vrei să editezi un video. Te duci pe internet şi cauţi o soluţie. Vei găsi mii de soluţii dar şi o mare problemă : pe care o alegi ? Fac toate ce promit că fac sau îţi vând doar un balon frumos colorat ? Avem pe internet o ploaie torenţială de aplicaţii şi servicii iar ploaia e pe cale să devină un tsunami. Cum faci că să îţi găseşti drumul prin această furtună ?

Din această întrebare a crescut un business lansat din România pentru piaţă internaţională. Se cheamă Tekpon şi este un marketplace unde companiile pot găsi software-ul de care au nevoie, unul verificat şi validat. E o soluţie care răspunde la o problemă serioasă. Conform datelor Gartner, 86 % din programele de software achiziţionate nu sunt folosite pentru că nu corespund cu aşteptările celui care cumpăra. Treaba asta produce o risipă de vreo 30 de miliarde de dolari doar în Statele Unite.

Tekpon a fost fondat în România în 2020 şi îşi propune să rezolve această problemă. Dar în spatele unei afaceri se află oameni. În spatele Tekpon se află un binom : Alexandru Stan şi Cristian Dina. L-am invitat la « Noi venim din viitor » pe Alexandru Stan pentru a explora împreuna cum îţi găseşti direcţia în acest tsunami digital care vine peste noi şi cum faci şi bani din treaba asta.

Staţi cu noi, cu Stan şi Bran, ca să aflaţi încotro o ia lumea.

Mai multe despre această aventură antreprenorială puteţi afla la adresa : tekpon.com

Mă sună lume. Multă, chiar foarte multă lume. De ce ? Vor să vină aici ca să facem un interviu la emisiunea « Noi venim din viitor ». Şi, evident, că mă bucură nespus treaba asta.

Când am început această emisiune la Radio France Internationale România acum vreoi cinci ani, mă întrebam dacă voi găsi un personaj interesant pe săptămână care să aducă plusvaloare celor care ne ascultă. Acum am vreo două sute de oameni pe lista de aşteptare şi doar o emisiune pe săptămână.

Sunt în România oameni extraordinari şi proiecte extraordinare. Oameni care ne conectează la viitor prin tehnologie şi business de mare calitate, tineri care au provocat o explozie în lumea startup-urilor. E o Românie care se mişcă şi se mişcă repede.

Succesul acestei emisiuni mă bucură şi mă simt măgulit de câte ori mă contactează cineva care îşi doreşte să vină la aceste interviuri. Dar se întâmplă şi invers, adică să merg eu după cineva pentru că vreau să îl aduc sau să o aduc cu orice preţ. Este cazul invitatei de astăzi. Eu am invitat-o la emisiunea « Noi venim din viitor » şi pot să vă spun că a trebuit să insist.

Roxana Vitan este din categoria celor care tac şi fac. Nu se expune şi nu o prea vedeţi prin media. Această femeie are treabă şi datorită femeilor şi bărbaţilor ca ea România începe să semene cu ceea ce ne dorim cu toţii să fie : o ţară aşezată şi prosperă.

Roxana este preşedinta Fundaţiei Româno-Americane. Are o minte brici, ca oricine care a s-a intersectat cu cibernetica. Ea a făcut-o la Academia de Studii Economice, pe scurt ASE, din Bucureşti şi a mai făcut şi un MBA canadian în finanţe. Adică se pricepe şi la idei şi la bani.

Din 2000 până în 2009 a fost vicepreşedinta la Romanian American Enterprise Fund care s-a metamorfozat din 2009 în Fundaţia Româno-Americană al cărei preşedinte este de la înfiinţarea ei. În spatele acestei femei discrete se ascunde o minte ascuţită şi o bună pricepere în finanţe. An de an atrage bugete consistente pe care le investeşte în modernizarea României. Unul dintre ele a fost şi vă fi foarte prezent în comunitatea Noi venim din viitor : Innovation Labs.

Mai multe despre ea şi despre acest proiect puteţi afla la adresa : rafonline.org

Închipuiţi-vă o clădire enormă cu ziduri mucegăite şi ferestre smulse din beton, o clădire abandonată ani de zile. Aşa arăta sediul Arta Grafică la câţiva ani după căderea regimului comunist. O clădire care a fost pe vremuri bijuteria tipografiilor din România s-a transformat în scurt timp într-o ruină.

Cam aşa arată şi România la câţiva ani după căderea comunismului : gri, urâtă, schimonosită de bâtele minerilor veniţi la Bucureşti ca să salveze un regim criminal şi muribund. Era ţara din care nu puteai decât să fugi pentru că speranţă unei vieţi normale era doar în Vest.

Ei bine, în acel marasm de la începutul anilor 1990, câţiva oameni au făcut drumul invers, dinspre Vest către Est. Mulţi dintre ei au fost francezi care au avut curajul de a vedea în România nu doar probleme ci şi oportunităţi. Ei au venit din viitor pentru că au văzut în România un viitor briliant pe care românii nu îl vedeau. Şi au investit aici transformând încet România dintr-o ţară gri şi tristă într-una în care astăzi vibrează afaceri de mare anvergură.

Christian Derveloy a sosit în România la începutul anilor nouăzeci şi a cumpărat ruina numită Arta Grafică în 1993. Omul de afaceri francez nu s-a uitat la ruine ci a văzut oportunitatea de business închisa în clădirea abandonată de pe Calea Şerban Vodă din Bucureşti. A renovat-o rapid şi a transormat-o într-o afacere profitabilă. În 1999, o parte din ea a fost transformată într-un centru de afaceri botezat « Central Business Park ».

După ce aderarea României a fost confirmată, Arta Grafică deschidea în 2007 o nouă tipografie pe o suprafaţă de 6 600 de metri pătraţi pe bulevardul Metalurgiei. Vechiul sediu din Calea Şerban Vodă a fost complet transformat în centru de afaceri.

În 2015 Christian Derveloy a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înalta distincţie prin care ţara sa de origine îi recunoştea meritele pentru ceea ce a făcut în relaţia franco-româna.

Legăturile lui Christian Derveloy cu România sunt profunde şi surprinzătoare. Omul e pasionat de pictorul de origine româna Victor Brauner, unul din pictorii fondatori ai mişcărilor suprarealiste şi dadaiste din Europa. Christian deţine o colecţie impresionantă din tablourile lui Victor Brauner iar viaţa a făcut în aşa fel încât este şi proprietarul vilei franceze în care a locuit Victor Brauner. L-am invitat astăzi la emisiunea « Noi venim din viitor » pentru a descoperi împreuna cum trecutul închide în el un viitor plin de surprize.

Această emisiunea va fi în limba franceză.

În România avem o singură problemă : noi, românii. Mai precis povestea pe care noi românii, ne-o spunem despre ţara în care trăim. Sună destul de urât povestea asta, o ştim cu toţii pentru că o auzim zilnic pe toate canalele media, în strada, acasă, la şcoală. E despre România care nu merge şi care nu va merge niciodată. De ce ? Pentru că aşa ne-am învăţat noi să credem despre noi : că nu putem reuşi.

Dar ca să evoluezi ai nevoie în primul rând să crezi că poţi, să îţi fixezi o ţintă şi să faci tot ce ţine de tine ca să ajungi acolo. Cel mai bun aliat în drumul tău către ţintă este credinţa că poţi să o atingi. Dacă nu crezi că eşti în stare să faci ceva nu vei face niciodată acel ceva.

În România avem acest paradox : străinii care vin să lucreze şi să trăiască aici cred înzecit mai mult în ţara noastră decât credem noi. Cunosc o grămadă de francezi care trăiesc în România şi, mulţi dintre ei, nu vor să mai plece. Toţi îmi spun că aici e mai bine decât în Franţa şi decât în Occident în general.

România s-a schimbat şi s-a schimbat în bine. În ciuda tutoror obstacolelor, în ciuda unei clase politice care, de cele mai multe ori, nu a fost la înălţimea momentului. Şi totuşi România a făcut salturi uriaşe. Cum s-a întâmplat treaba asta ? Avem în România oameni care îşi fac treaba şi o fac bine. Ok, poate nu sunt cei mai numeroşi dintre noi dar ei au împins ţara asta înainte prin munca lor, prin credinţa lor şi încăpăţânarea de a crede că se poate.

Pe o parte dintre ei i-aţi auzit la această emisiune : « Noi venim din viitor ». Şi îi veţi auzi în continuare. Astăzi am invitat pe unul dintre francezii care cred în România. Este CEO al companiei ENGIE România şi a fost recent ales preşedinte al Camerei de comerţ şi de industrie franceză din România, pe scurt CCIFER.

Este una din camerele de comerţ cele mai active în România şi reuneşte peste 570 de companii cu capital francez, internaţional şi românesc. Franţa se află în top 3 investitori în România cu investiţii cumulate de peste 10 miliarde de euro. Companiile din CCIFER au creat 125 000 de locuri de muncă în România şi continuă să investească.

Mai multe despre Nicolas Richard şi proiectele lui puteţi afla la adresele : ccifer.ro şi engie.ro

Această emisiunea va fi în limba franceză.

Ceea ce numim noi viitor e făcut din noi înşine. Da, viitorul este oglinda a ceea ce vrem să fim. E o oglindă cu geometrie variabilă. Ne uităm la noi şi ne inspirăm pentru a ne replica fiinţa în afara noastră.

Am creat forme de inteligenţa artificială inspirându-ne din creierul nostru. Construim roboţi inspirându-ne din alcătuirea corpului nostru. Lumea digitală e o replică a lumii noastre reale de care tragem ca de un elastic dându-i forme nebănuite făcute din bitzi.

Un lucru esenţial stă ascuns aici ca un secret adăpostit în plină lumină. Noi suntem propria noastră sursă de inspiraţie. Corpul nostru e cea mai înalta formă de tehnologie biologică. Când te uiţi la tine în oglindă vezi în jur de 37 000 de miliarde de celule. Da, cam atâtea celule numără trupul tău. Tu nu le vezi dar tu asta eşti, aceste mii de miliarde de celule şi relaţiile dintre ele care creează funcţii, organe şi te au pe tine ca destinaţie finală. Ceea ce vezi e alcătuit din ceea ce nu se vede. În vizibil se acunde invizibilul.

Treaba asta se ştie de multă vreme. În cultura orientală, pe meleagurile indiene, s-a găsit şi cheia cu care poţi călători din lumea văzută în cea nevăzută. Se numeşte Yoga. Cuvântul vine din rădăcina sanscrită « Yuj », care înseamnă « a aduce laolaltă », « a uni ». Yoga este această aducere laolaltă a lumii vizibile şi a lumii invizibile. În Yoga se uneşte văzutul cu nevăzutul. De ce vorbim despre yoga la o emisiune despre tehnologie ? Pentru că yoga asta este : tehnologia sufletului întrupat în corpul tău.  Prin yoga indienii cred că poţi uni sufletul tău individual, atman, cu sufletul universal « brahman ».

În creştinism se urmăreşte acelaşi lucru : omul se uneşte cu Dumnezeu, creatorul lui şi al universului. În toate credinţele şi religiile lumii omul caută să se topească în cel care l-a zămislit. Am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » pe o veche prietenă care este unul din reperele şcolii de yoga franceze. A publicat mai multe cărţi excelente despre cum să respirăm corect, cum să mâncăm corect, cum să ne ţinem drepţi iar în ultima carte ne dezvăluie misterele ascunse în practicile yoga.

« OM, 52 petites leçons de philosophie du yoga », adică « OM, 52 de mici lecţii de filosofie yoga », e o bijuterie de carte semnată de Yael Bloch. Se citeşte uşor şi este foarte frumos ilustrată de Aurélie Lequeux. A apărut la editura franceză Laplage şi poate fi găsită la Librăria franceză Kyralina din Bucureşti.

Mai multe despre Yael Bloch şi proiectele ei puteţi afla pe pagina : yogaavecyael.com

Această emisiune este în limba franceză.