Viitorul este intersecția dintre oameni și tehnologie. E un secret ascuns în plină lumină: tehnologia este ceva care există deja în oameni, dar nu o văd mulți dintre noi.

Cea mai înaltă formă de tehnologie este corpul în care ne deplasăm în timp și în spațiu. În corpul nostru se află 37.000 de miliarde de celule, care se conectează între ele și comunică pentru a ne face pe noi posibili.

Mi-am dat seama de acest lucru în apă. De ce în apă? Pentru că e mediul în care ne naștem, în burta mamei. Se numește lichid amniotic și în el ne conectăm prima dată cu lumea în care vom veni.

Apa are și valențe filozofice și teologice. În paradigma creștină, Dumnezeu se plimba pe deasupra apelor înainte de a face lumea. De ce apa? Pentru că este mediul cel mai maleabil în care se poate manifesta orice formă. Apa ia instant forma recipientului în care o verși. Apa este un potențial infinit, care poate lua orice formă.

Cei care au făcut înot și și-au petrecut viața în apă au simțit această conexiune primordială cu începuturile lumii. Am invitat astăzi, la «Noi venim din viitor», pe un tânăr care a crescut în apă. Vlad Olteanu a făcut înot de performanță de la 6 la 16 ani, a fost campion național și internațional în Germania, unde a doborât un record.

Are 22 de ani și 170 de medalii, care cântăresc 7 kilograme: 71 de medalii de aur, 60 de argint și 39 de bronz. A terminat Colegiul German Goethe în 2021 și Facultatea de Kinetoterapie de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, iar acum e în anul întâi la master, în recuperare și reeducare motrică și somato-funcțională. Vlad face parte din această generație de tineri români care ne rescriu viitorul.

Viitorul este alchimia multor lucruri și întâmplări care, aparent, nu au legătură unele cu altele. Există vreo legătură între muzică, agricultură, business, științe grele, curiozități exotice? Da, există.

Am invitat astăzi la „Noi venim din viitor” pe un om care le aduce pe toate laolaltă. Este businessman în domeniul agriculturii, compozitor de muzică clasică și pasionat de științele grele care încearcă să ne reveleze alcătuirea intimă a universului nostru.

Haideți să le luăm pe rând. Muzica nu este despre note. Muzica este vibrația care trezește în noi versiunea noastră mai bună, ascunsă sub zgura vieții cotidiene. În esența ei, muzica face treaba asta: ne eliberează de zgura pe care am pus-o pe noi și ne deschide ochii către ceea ce e mai bun în noi.

Asta a făcut compozitorul Dan Popescu atunci când a compus concertul de muzică clasică „Vântul, Apa și Pământul” (Wind, Water, Earth). A fost interpretat pe scenă de un trio de excepție: Alexandru Tomescu la vioară (și nu una oarecare, ci Stradivarius), Sînziana Mircea la pian și Ștefan Cazacu la violoncel.

Am ascultat acest concert și am simțit vraja muzicii, acele momente privilegiate în care devii imponderabil și te conectezi la stele. Da, muzica nu este despre note, ci despre vibrația pe care dialogul lor o produce pe diverse instrumente.

Dan Popescu nu doar compune muzică. Omul a studiat electronica și telecomunicațiile și este actualmente un om de afaceri în domeniul agricol. A fondat firma AECTRA AGROCHEMICALS, cu care conectează agricultura românească la viitor.

L-am invitat la emisiunea „Noi venim din viitor” pentru a explora împreună alchimia unui om care duce România în viitor prin afaceri și prin muzică. Nu vă ascund că, personal, pe mine m-a lăsat cu gura căscată.

În ce privește businessul, mai multe despre ceea ce face puteți afla la adresa: aectra.ro

Viitorul vine peste noi cu tehnologii din ce în ce mai complexe. Nu e doar un asalt, ci un tsunami tehnologic care ne solicită creierele și ne accelerează viețile. Dar marea artă într-o lume din ce în ce mai complexă este să simplifici.

Sculptorul Constantin Brâncuși a rezumat cel mai bine treaba asta. El zice așa: « Simplitatea este o complexitate rezolvată ». Sună al naibii de frumos și este pe cât de adevărat, pe atât de profund. Ca să simplifici tehnologiile inventate de ingineri, ai nevoie tot de ingineri care să facă drumul invers, către consumator, pentru a-i oferi o experiență cât mai simplificată în orice tehnologie.

Asta face Showpad, o firmă care se focusează pe procesele de vânzări și de marketing. Este o afacere de viitor și din viitor, prezentă la Gent, în Belgia, și la Chicago, în Statele Unite. Pe 2 aprilie, Showpad va deschide un centru R & D la București, adică Research & Development, Cercetare și Dezvoltare.

L-am invitat la « Noi venim din viitor » pe omul care se ocupă de acest proiect. Răzvan Căciulă este inginer cu vreo douăzeci de ani de meserie în spate, din care jumătate la Adobe. El este omul-cheie al acestui proiect și împreună vom explora alchimia lui pe piața românească. Mai multe despre acest proiect puteți afla la adresa: showpad.com

Nu vom avea un viitor dacă nu vom avea ce mânca. Iar treaba asta depinde de cei care scormonesc prin pământ pentru a scoate din el pâinea noastră cea de toate zilele. Sunt oamenii pe care generic îi numim « agricultori ».

În România sunt pe cât de admirați, pe atât de neștiuți. Avem în țara noastră ferme excepționale care se conectează la cele mai noi tehnologii și pun România pe harta viitorului agricol.

Asta face Agricover, un grup de companii foarte performante în agribusiness-ul european care conectează agricultura românească la viitor. L-am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe CEO-ul Agricover, Liviu Dobre. Împreună vom explora agricultura românească uitându-ne la ea nu cu ochii întorși în trecut, ci din viitor. Mai multe despre acest proiect puteți afla la adresa : https://agricover.ro

Viitorul nu e făcut doar din mașini fabricate din oțel, fiare și plastice. Nu, e făcut și din lucruri mai perisabile, dar care pot lăsa o urmă adâncă în sufletul nostru. Mă gândesc la materiale mai fragile, cum sunt mătasea, lâna și cașmirul. Ne acoperim cu ele în diverse forme și ieșim în lume.

Haina face parte din personalitatea noastră. Din acest motiv, am invitat astăzi la „Noi venim din viitor” o creatoare de haine și de branduri: Laura Hîncu. Vom explora împreună cum faci ca o haină complexă să arate simplu. Mai multe despre ea și proiectele ei puteți afla la adresa: laurahincu.ro

De multe ori viitorul este făcut de cei care pleacă departe şi se întorc. Vorbesc aici de tinerii români care s-au şcolit prin marile universităţi ale lumii şi care, la un moment dat al carierei lor, s-au întors în România. Aici fac treabă, inovează şi ne conectează pe toţi la viitor.

Mulţi dintre ei sunt neştiuţi şi nu-i veţi vedea la televizor dar îi aducem aici, la « Noi venim din viitor », ca să le auzim poveştile. Astăzi vom vorbi despre inovaţie în sănătate şi în ştiinţele vieţii.

O avem cu noi pe o absolventă a unui master în epidemiologie la Universitatea din Cambridge după ce a studiat managementul şi politicile de sănătate la Universitatea din Amsterdam. Are de asemenea un MBA la Universitatea Central Europeană.

Diana Pîrjol este fondatoare a grupului Human Data Insight şi expertă în inovaţie la Consiliul European pentru Inovaţie din Bruxelles.

Mai multe despre ea şi proiectele ei puteţi afla la adresa : hdigr.com

Vom avea un viitor dacă avem energia de care avem nevoie pentru a ajunge acolo. Energia este coloana vertebrală a existenței. Universul în care trăim se extinde continuu și o face pentru că are energia necesară pentru asta.

Noi, oamenii, ne mișcăm și acționăm tot pe baza energiei. Ne hrănim cu ceea ce găsim în mediul nostru și transformăm hrana în energie prin metabolism. De-a lungul timpului am evoluat și am construit mașini din ce în ce mai sofisticate care funcționează tot pe baza de energie. Nu ai ce să faci cu o mașină dacă nu ai benzină ca să-i porneşti motorul.

Cuvântul "energie" vine de departe, din greaca veche: "energos". Rădăcina să proto-indo-europeană este compusă din prepoziția "en", care înseamnă "spre", indicând o direcție, și verbul "werg", care înseamnă "a acționa". Astfel, "energie", în sens etimologic, înseamnă "a acționa într-o direcție". Energia înseamnă mișcare, evoluție, creștere, adică cele trei ingrediente care ne țin în viață.

Astăzi, am invitat la "Noi venim din viitor" un om care și-a petrecut viața lucrând cu energie. Nu orice fel de energie, ci o energie la scară industrială mare. Franck Neel este în prezent membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitățile de Gaze și Energie. Este francez și a studiat în Franța și Anglia, unde a obținut un MBA la London Business School.

A lucrat 25 de ani pentru grupul Engie și a fost activ în numeroase țări: Franța, Republica Cehă, Ungaria, Olanda, Italia și Regatul Unit. Este membru al Directoratului OMV Petrom din iulie 2018 și l-am invitat la "Noi venim din viitor" pentru a descoperi care sunt perspectivele viitoare ale energiei în România conform OMV Petrom.

Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: omvpetrom.com

Acest interviu este în limba franceză.

Nu există viitor fără securitate. Nu poţi să trăieşti, să creşti şi să te dezvolţi dacă te trezeşti că vine unul în casa ta şi îţi spune că e a lui. Se întâmplă treaba asta prin multe locuri.

Se întâmplă şi la scară mare unde ţări întregi au problema asta. Uitaţi-vă la Ucraina de lângă noi. Trăiau oamenii liniştiţi în casele lor până când le-a bătut Vladimir Putin la uşa şi le-a spus : « bă, aici e casa mea şi, dacă nu mă crezi pe cuvânt, te împuşc până mă crezi ».

Nu există ţară prosperă pe pământ care să nu dispună de sisteme de apărare puternice. Ne place, nu ne place, aşa stă treaba. Nu ne putem dezvolta dacă nu putem apăra ceea ce strângem făcând business.

Dar lumea a devenit mai complexă şi mai sofisticată. Şi aşa au devenit şi sistemele de apărare. L-am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe un specialist în aceste domenii complexe şi sofisticate ale securităţii noastre. Lucian Mățăoanu este CEO al companiei Hyperfy care cu asta se ocupă.

Omul are un parcurs în afaceri care ne-au rescris vieţile : Vodafone, UPC România, Polonia şi Elveţia iar acum a preluat frâiele companiei Hyperfy despre care vom povesti astăzi.

Mai multe despre el şi proiectele ei puteţi afla la adresa : hyperfy.techw

Aujourd’hui, nous voyagerons non seulement dans le temps mais aussi dans l’espace, quelque part en Afrique du Nord, plus précisément en Tunisie. De là nous vient Imen Rosca, une Tunisienne au prénom sacré et à l’âme entrepreneuriale.

Le prénom « Imen » provient de l’arabe « iman », signifiant « foi », et du mot « amma », qui signifie « guider ». Imen est donc celle qui guide la foi. Mais Imen ne guide pas seulement la foi : elle dirige aussi des affaires dans le domaine des technologies. Auparavant connue sous le nom d’Imen Baati, elle est devenue Imen Rosca après son mariage en Roumanie.

Elle a cofondé la société « Web 3 Research Tunisie » après avoir travaillé dans divers centres d’appels en tant qu’assistante de direction. « Web 3 Research » se consacre aux tests logiciels pour garantir la fiabilité des systèmes informatiques, au développement web et mobile. Imen a dirigé des projets stratégiques dans plusieurs secteurs : informatique, agriculture, éducation, transports maritimes, et bien d’autres.

Vom avea un viitor dacă vom știi să aducem în el ce avem mai bun din trecutul nostru. Cine a trăit la țară cu picioarele goale pe câmp duce cu el ceva pe care cei îngropați astăzi în telefonul mobil nu l-au simțit niciodată. 

E vorba de legătura ascunse dintre tine și pământ, de animalele pe care le duci la păscut ca să îți dea seara lapte, de buruienile tocate pentru rațe și gâște, de cățelul care se gudură pe lângă tine și mii de alte lucruri care întrecut ne conectează direct cu natura.

Astăzi vedem natura doar pe ecranele telefoanelor mobile în care ne-am prăbușit cu toții. Am uitat de multe ori în ce lume trăim și ne desfășuram viețile în spațiul digital. Trăim în lumi paralele. Multiversul nu mai e doar o teorie ci s-a infiltrat în viețile noastre care se desfășoare de multe ori în universuri paralele.

Astăzi ne vom întoarce puțin în trecutul din care venim cu toții ca să înțelegem mai bine către ce viitor ne îndreptăm. Vom vorbi despre capre. Da, ați auzit bine : vom vorbi despre capre. Dar nu orice capre, ci caprele Oanei. Le găsiți pe Facebook exact cu acest nume : « Caprele Oanei ».

Iar aceste capre sunt mai mult decât un nume, sunt o afacere pusă pe picioare de Oana, evident, și de soțul ei. Oana a studiat la Facultatea de biotehnologii din cadrul Universității de științe agronomice și medicină veterinară din București. A lucrat ca inginer biotehnolog la fabrica de lactate Tnuva de unde și-a dat demisia în 2008 datorită programului extrem de încărcat.

A plecat la muncă în Spania cu soțul ei dar au ales să se întoarcă în România când a venit pe lume primul copil. Unde ? În satul bunicilor, la Seaca, în judeţul Teleorman. Așa a început afacerea « Caprele Oanei » pe care o veți descoperi astăzi. O puteți găsi pe Facebook exact cu acest nume: caprele Oanei.