Ai trecut vreodată printr-o ploaie torenţială ? Ai simţit milioanele de stropi căzuţi din cer izbindu-se de capul tău ? Ai avut sentimentul ăla de neputinţă, adică orice ai face nu vei răzbi în încercarea asta cu natura dezlănţuită ?

Aceeaşi dezlănţuire o simţi acum şi în spaţiul digital. Vin peste tine mii, sute de mii şi milioane de aplicaţii şi servicii care îţi promit tot ce se poate imagina pe lumea asta. Şi nu ştii încotro să o iei.

Să zicem că vrei să editezi un video. Te duci pe internet şi cauţi o soluţie. Vei găsi mii de soluţii dar şi o mare problemă : pe care o alegi ? Fac toate ce promit că fac sau îţi vând doar un balon frumos colorat ? Avem pe internet o ploaie torenţială de aplicaţii şi servicii iar ploaia e pe cale să devină un tsunami. Cum faci că să îţi găseşti drumul prin această furtună ?

Din această întrebare a crescut un business lansat din România pentru piaţă internaţională. Se cheamă Tekpon şi este un marketplace unde companiile pot găsi software-ul de care au nevoie, unul verificat şi validat. E o soluţie care răspunde la o problemă serioasă. Conform datelor Gartner, 86 % din programele de software achiziţionate nu sunt folosite pentru că nu corespund cu aşteptările celui care cumpăra. Treaba asta produce o risipă de vreo 30 de miliarde de dolari doar în Statele Unite.

Tekpon a fost fondat în România în 2020 şi îşi propune să rezolve această problemă. Dar în spatele unei afaceri se află oameni. În spatele Tekpon se află un binom : Alexandru Stan şi Cristian Dina. L-am invitat la « Noi venim din viitor » pe Alexandru Stan pentru a explora împreuna cum îţi găseşti direcţia în acest tsunami digital care vine peste noi şi cum faci şi bani din treaba asta.

Staţi cu noi, cu Stan şi Bran, ca să aflaţi încotro o ia lumea.

Mai multe despre această aventură antreprenorială puteţi afla la adresa : tekpon.com

Mă sună lume. Multă, chiar foarte multă lume. De ce ? Vor să vină aici ca să facem un interviu la emisiunea « Noi venim din viitor ». Şi, evident, că mă bucură nespus treaba asta.

Când am început această emisiune la Radio France Internationale România acum vreoi cinci ani, mă întrebam dacă voi găsi un personaj interesant pe săptămână care să aducă plusvaloare celor care ne ascultă. Acum am vreo două sute de oameni pe lista de aşteptare şi doar o emisiune pe săptămână.

Sunt în România oameni extraordinari şi proiecte extraordinare. Oameni care ne conectează la viitor prin tehnologie şi business de mare calitate, tineri care au provocat o explozie în lumea startup-urilor. E o Românie care se mişcă şi se mişcă repede.

Succesul acestei emisiuni mă bucură şi mă simt măgulit de câte ori mă contactează cineva care îşi doreşte să vină la aceste interviuri. Dar se întâmplă şi invers, adică să merg eu după cineva pentru că vreau să îl aduc sau să o aduc cu orice preţ. Este cazul invitatei de astăzi. Eu am invitat-o la emisiunea « Noi venim din viitor » şi pot să vă spun că a trebuit să insist.

Roxana Vitan este din categoria celor care tac şi fac. Nu se expune şi nu o prea vedeţi prin media. Această femeie are treabă şi datorită femeilor şi bărbaţilor ca ea România începe să semene cu ceea ce ne dorim cu toţii să fie : o ţară aşezată şi prosperă.

Roxana este preşedinta Fundaţiei Româno-Americane. Are o minte brici, ca oricine care a s-a intersectat cu cibernetica. Ea a făcut-o la Academia de Studii Economice, pe scurt ASE, din Bucureşti şi a mai făcut şi un MBA canadian în finanţe. Adică se pricepe şi la idei şi la bani.

Din 2000 până în 2009 a fost vicepreşedinta la Romanian American Enterprise Fund care s-a metamorfozat din 2009 în Fundaţia Româno-Americană al cărei preşedinte este de la înfiinţarea ei. În spatele acestei femei discrete se ascunde o minte ascuţită şi o bună pricepere în finanţe. An de an atrage bugete consistente pe care le investeşte în modernizarea României. Unul dintre ele a fost şi vă fi foarte prezent în comunitatea Noi venim din viitor : Innovation Labs.

Mai multe despre ea şi despre acest proiect puteţi afla la adresa : rafonline.org

Închipuiţi-vă o clădire enormă cu ziduri mucegăite şi ferestre smulse din beton, o clădire abandonată ani de zile. Aşa arăta sediul Arta Grafică la câţiva ani după căderea regimului comunist. O clădire care a fost pe vremuri bijuteria tipografiilor din România s-a transformat în scurt timp într-o ruină.

Cam aşa arată şi România la câţiva ani după căderea comunismului : gri, urâtă, schimonosită de bâtele minerilor veniţi la Bucureşti ca să salveze un regim criminal şi muribund. Era ţara din care nu puteai decât să fugi pentru că speranţă unei vieţi normale era doar în Vest.

Ei bine, în acel marasm de la începutul anilor 1990, câţiva oameni au făcut drumul invers, dinspre Vest către Est. Mulţi dintre ei au fost francezi care au avut curajul de a vedea în România nu doar probleme ci şi oportunităţi. Ei au venit din viitor pentru că au văzut în România un viitor briliant pe care românii nu îl vedeau. Şi au investit aici transformând încet România dintr-o ţară gri şi tristă într-una în care astăzi vibrează afaceri de mare anvergură.

Christian Derveloy a sosit în România la începutul anilor nouăzeci şi a cumpărat ruina numită Arta Grafică în 1993. Omul de afaceri francez nu s-a uitat la ruine ci a văzut oportunitatea de business închisa în clădirea abandonată de pe Calea Şerban Vodă din Bucureşti. A renovat-o rapid şi a transormat-o într-o afacere profitabilă. În 1999, o parte din ea a fost transformată într-un centru de afaceri botezat « Central Business Park ».

După ce aderarea României a fost confirmată, Arta Grafică deschidea în 2007 o nouă tipografie pe o suprafaţă de 6 600 de metri pătraţi pe bulevardul Metalurgiei. Vechiul sediu din Calea Şerban Vodă a fost complet transformat în centru de afaceri.

În 2015 Christian Derveloy a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înalta distincţie prin care ţara sa de origine îi recunoştea meritele pentru ceea ce a făcut în relaţia franco-româna.

Legăturile lui Christian Derveloy cu România sunt profunde şi surprinzătoare. Omul e pasionat de pictorul de origine româna Victor Brauner, unul din pictorii fondatori ai mişcărilor suprarealiste şi dadaiste din Europa. Christian deţine o colecţie impresionantă din tablourile lui Victor Brauner iar viaţa a făcut în aşa fel încât este şi proprietarul vilei franceze în care a locuit Victor Brauner. L-am invitat astăzi la emisiunea « Noi venim din viitor » pentru a descoperi împreuna cum trecutul închide în el un viitor plin de surprize.

Această emisiunea va fi în limba franceză.

În România avem o singură problemă : noi, românii. Mai precis povestea pe care noi românii, ne-o spunem despre ţara în care trăim. Sună destul de urât povestea asta, o ştim cu toţii pentru că o auzim zilnic pe toate canalele media, în strada, acasă, la şcoală. E despre România care nu merge şi care nu va merge niciodată. De ce ? Pentru că aşa ne-am învăţat noi să credem despre noi : că nu putem reuşi.

Dar ca să evoluezi ai nevoie în primul rând să crezi că poţi, să îţi fixezi o ţintă şi să faci tot ce ţine de tine ca să ajungi acolo. Cel mai bun aliat în drumul tău către ţintă este credinţa că poţi să o atingi. Dacă nu crezi că eşti în stare să faci ceva nu vei face niciodată acel ceva.

În România avem acest paradox : străinii care vin să lucreze şi să trăiască aici cred înzecit mai mult în ţara noastră decât credem noi. Cunosc o grămadă de francezi care trăiesc în România şi, mulţi dintre ei, nu vor să mai plece. Toţi îmi spun că aici e mai bine decât în Franţa şi decât în Occident în general.

România s-a schimbat şi s-a schimbat în bine. În ciuda tutoror obstacolelor, în ciuda unei clase politice care, de cele mai multe ori, nu a fost la înălţimea momentului. Şi totuşi România a făcut salturi uriaşe. Cum s-a întâmplat treaba asta ? Avem în România oameni care îşi fac treaba şi o fac bine. Ok, poate nu sunt cei mai numeroşi dintre noi dar ei au împins ţara asta înainte prin munca lor, prin credinţa lor şi încăpăţânarea de a crede că se poate.

Pe o parte dintre ei i-aţi auzit la această emisiune : « Noi venim din viitor ». Şi îi veţi auzi în continuare. Astăzi am invitat pe unul dintre francezii care cred în România. Este CEO al companiei ENGIE România şi a fost recent ales preşedinte al Camerei de comerţ şi de industrie franceză din România, pe scurt CCIFER.

Este una din camerele de comerţ cele mai active în România şi reuneşte peste 570 de companii cu capital francez, internaţional şi românesc. Franţa se află în top 3 investitori în România cu investiţii cumulate de peste 10 miliarde de euro. Companiile din CCIFER au creat 125 000 de locuri de muncă în România şi continuă să investească.

Mai multe despre Nicolas Richard şi proiectele lui puteţi afla la adresele : ccifer.ro şi engie.ro

Această emisiunea va fi în limba franceză.

Ceea ce numim noi viitor e făcut din noi înşine. Da, viitorul este oglinda a ceea ce vrem să fim. E o oglindă cu geometrie variabilă. Ne uităm la noi şi ne inspirăm pentru a ne replica fiinţa în afara noastră.

Am creat forme de inteligenţa artificială inspirându-ne din creierul nostru. Construim roboţi inspirându-ne din alcătuirea corpului nostru. Lumea digitală e o replică a lumii noastre reale de care tragem ca de un elastic dându-i forme nebănuite făcute din bitzi.

Un lucru esenţial stă ascuns aici ca un secret adăpostit în plină lumină. Noi suntem propria noastră sursă de inspiraţie. Corpul nostru e cea mai înalta formă de tehnologie biologică. Când te uiţi la tine în oglindă vezi în jur de 37 000 de miliarde de celule. Da, cam atâtea celule numără trupul tău. Tu nu le vezi dar tu asta eşti, aceste mii de miliarde de celule şi relaţiile dintre ele care creează funcţii, organe şi te au pe tine ca destinaţie finală. Ceea ce vezi e alcătuit din ceea ce nu se vede. În vizibil se acunde invizibilul.

Treaba asta se ştie de multă vreme. În cultura orientală, pe meleagurile indiene, s-a găsit şi cheia cu care poţi călători din lumea văzută în cea nevăzută. Se numeşte Yoga. Cuvântul vine din rădăcina sanscrită « Yuj », care înseamnă « a aduce laolaltă », « a uni ». Yoga este această aducere laolaltă a lumii vizibile şi a lumii invizibile. În Yoga se uneşte văzutul cu nevăzutul. De ce vorbim despre yoga la o emisiune despre tehnologie ? Pentru că yoga asta este : tehnologia sufletului întrupat în corpul tău.  Prin yoga indienii cred că poţi uni sufletul tău individual, atman, cu sufletul universal « brahman ».

În creştinism se urmăreşte acelaşi lucru : omul se uneşte cu Dumnezeu, creatorul lui şi al universului. În toate credinţele şi religiile lumii omul caută să se topească în cel care l-a zămislit. Am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » pe o veche prietenă care este unul din reperele şcolii de yoga franceze. A publicat mai multe cărţi excelente despre cum să respirăm corect, cum să mâncăm corect, cum să ne ţinem drepţi iar în ultima carte ne dezvăluie misterele ascunse în practicile yoga.

« OM, 52 petites leçons de philosophie du yoga », adică « OM, 52 de mici lecţii de filosofie yoga », e o bijuterie de carte semnată de Yael Bloch. Se citeşte uşor şi este foarte frumos ilustrată de Aurélie Lequeux. A apărut la editura franceză Laplage şi poate fi găsită la Librăria franceză Kyralina din Bucureşti.

Mai multe despre Yael Bloch şi proiectele ei puteţi afla pe pagina : yogaavecyael.com

Această emisiune este în limba franceză.

Muzica nu e ceva material. La bază este o vibraţie. Urechea noastră o captează şi o transformă într-o notă. O notă, ca şi o particulă în fizică, e ceva care poate fi localizat în spaţiu şi în timp. Dar muzica, în esenţa ei, nu este despre note. Muzica este tăcerea dintre note care vibrează în noi şi se transformă în ceva pe care noi îl auzim.

E un ceva care te înalta, traversează cerurile şi te duce în adâncul universului care este adâncul ascuns în tine. Muzica este cea mai evoluată formă a fizicii care învinge gravitaţia şi te poate duce instant în orice colţ al universului trecut şi viitor.

Valérie Ciolos-Villemin cu asta se ocupă, cu muzica. Da, cântă şi aşa se conectează cu ea şi cu restul lumii. A făcut-o în multe feluri şi viaţa a dus-o pe această franţuzoaică îndrăgostită de România până în vârful munţilor Carpaţi, la Măgura Branului, unde organizează în fiecare an un festival al muzicii, al portului şi al obiceiurilor tradiţionale româneşti.

Nu este singură în aventura asta spirituală. E însoţită de o actriţă : Angela Amecke, fondatoare a şcolii de cultură şi tradiţii arhaice din zona Râsnov-Brasov. La Măgura Branului aceste două femei organizează unul dintre cele mai interesante şi neştiute festivaluri din România : Festivalul de Artă Sacră Măgura. Am zis bine, neştiut, şi mă bucur că aflaţi de el aici, la emisiunea « Noi venim din viitor ». Pentru că aceste două femei-înger de acolo vin, din viitorul României la care noi visăm. Mai multe despre ele şi proiectele lor puteţi afla la adresa : festivalmagura.ro

Această emisiune este în limba franceză.

Viitorul este configurat de tehnologie. Însă în spatele tehnologiei se află oameni şi proiecte concepute de oameni. Unul dintre aceste proiecte este organizaţia La French Tech care susţine această emisiune şi crede cu tărie în viitorul tehnologiei din România.

De multe ori mi s-a părut că străinii care s-au instalat şi trăiesc în România cred mai mult în această ţară decât credem noi, românii. La French Tech aduce un aer proaspăt în peisajul antreprenorial românesc. A fost creată în 2013, când Franţa număra vreo trei unicorni. În 2014 preşedintele Emmanuel Macron a hotărât să dea un impuls major startup-urilor franceze.

La French Tech a devenit foarte activă iar guvernul a finanţat construirea Station F, cel mai mare şi interesant spaţiu de co-working din Franţa şi din Europa. Acum Franţa numără 27 de unicorni iar organizaţia La French Tech a contribuit imens la această trezire a spiritului antreprenorial pe malurile Senei.

Modelul francez a fost exportat şi în alte ţări. Astăzi, La French Tech este prezenţa în peste 60 de capitale din lume, printre care şi Bucureşti. Reprezentanţa română a French Tech este cea mai activă şi puternică din reţeaua internaţională. O mână de antreprenori francezi şi români au pus bazele acestei poveşti de succes şi continuă să o crească. Fac parte din board-ul French Tech şi vă pot spune că aceşti oameni admirabili aduc o gură de oxigen binevenită în peisajul antreprenorial românesc.

Începând din 2024 La French Tech Bucureşti trece la un alt nivel. Vom avea opt evenimente mari de business şi conectare unde puteţi participa la conferinţe de mare calitate urmate de networking acompaniat de brânză franţuzească şi vin românesc.

Am invitat la această emisiune pe un tânăr special. Este sângele proaspăt al organizaţiei. Jumătate francez, jumătate român, Ralph Parisot a pariat pe România unde s-a instalat recent şi lucrează pentru organizaţia locală a French Tech. Are 23 de ani şi este foarte competent.

Am lucrat împreuna şi este genul de om pe care poţi conta în orice situaţie. Vobeste şi româna şi franceza şi nu cred că am auzit pe cineva până acum care să vorbească atât de frumos despre România. Dacă ne-am iubi ţara pe jumătate pe cât o face Ralph, am putea trăi aici mai paşnic şi mai bine.

Această emisiune va fi în limba franceză dar o dăm puţin şi pe română.

Viitorul arată bine. Astăzi, un muncitor are acasă mai multe facilități decît aveau regii în palatele lor acum 150 de ani. Da, trăim mai bine datorită tehnologiilor care ne-au ușurat viețile. Iar aceste tehnologii evoluează din ce în ce mai rapid și ne schimbă și nouă comportamentul.

In curînd nu vom mai avea nevoie sa fim proprietarii unei masini pentru a ne deplasa. Vom plati doar deplasarea cu o masina care nu ne apartine. Nu vom mai avea nevoie sa stam conectati la un canal de televiziune pentru a vedea un film. Alegem filmul care ne place si platim doar vizionarea lui. Si tot asa. Lumea din jurul nostru se va dematerializa si vom plati doar accesul la produse si servicii.

Spatiul digital nu scapa de aceasta tendinta. Si acolo tot asa se petrec lucrurile. Pe vremuri, aveai nevoie sa cumperi un software si sa îl instalezi pe un calculator ca sa îti faci treaba. Acum nu mai ai nevoie sa îl cumperi, poti plati doar accesul la serviciile lui cît timp ai nevoie de el. Treaba asta se numeste « software ca serviciu » sau, pe engleza, « Software as a service », pe scurt SaaS.

La prima strigare pare ceva simplu dar avem de a face cu ceva destul de complex. Unul din subcapitolele acestei nazdravanii botezata SaaS este « Search as a Service”. Daca adaugi si Inteligenta Artificiala în ecuatia asta, ies nazdravanii si mai mari care sînt foart utile într-un business, mai ales în eCommerce.

In România am avut un startup, MorphL, fondat de un tip foarte misto, Ciprian Borodescu, care a crescut foarte frumos în aceasta parcela a noilor tehnologii. Am zis am avut pentru ca în 2021 MorphL a fost cumparat de catre leaderul mondial în acest domeniu, Algolia.

L-am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Chief Technology Officer de la Algolia, un irlandez care a lucrat pentru cîteva companii reper din domeniul tehnologic printre care Google si Stripe.

Sean Mullaney ne onoreaza astazi cu prezenta lui la o emisiune care deschide o poarta catre viitor.

Mai multe despre Algolia puteti afla la adresa : algolia.com

Aceasta emisiune are loc în limba engleza.

”Noi venim din viitor” - la RFI Romania, vineri 29 martie 2024 de la 17h30 la 18h00 si în reluare sîmbata 30 martie dupa stirile de la ora 11h00 

În business viitorul are o geometrie aparte. În general, treaba stă aşa : începi cu un job, după care laşi jobul şi te faci antreprenor, o poziţie din care tu nu mai ai job ci creezi joburi pentru alţii.
După faza asta, vine una mai amplă.

Îţi dai seama că poţi crea şi mai multe joburi. Cum ? Laşi afacerea ta şi te faci business angel, adică nu te mai ocupi tu de o singură afacere ci bagi bani în mai multe afaceri de care se ocupă alţii.

Evident, sportul ăsta e unul riscant. În unele afaceri vei pierde, în altele vei câştiga. Iar cu timpul te vei rafina, vei înţelege din ce în ce mai bine mecanismele unui business şi vei putea evalua pe unde e mai bine să investeşti banii.

Asta face Dan Călugăreanu, Partner la fondul de investiţii Early Game Ventures pus pe picioare la Bucureşti în 2018. L-am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » ca să înţelegem mai bine ce se întâmplă în mintea unui investitor care se uită la o afacere.

Despre Dan Călugăreanu şi proiectele lui puteţi afla mai multe la adresa : earlygame.vc

Am mutat deja o bună parte a vieţilor noastre în universal digital. Acolo am dus şi banii noştri.

Banul este la bază o formă de energie care permite schimburile comerciale şi stochează valoare. În lumea fizică în care am trăit până recent, ei au luat forme foarte diverse. Au fost făcuţi din aur, din argint sau cupru, după care s-au imprimat pe hârtie şi au fost validaţi de guverne şi băncile centrale. În România sunt de plastic dar respectă acelaşi principiu : sunt validaţi de autorităţile centrale.

Au apărut însa aplicaţii care transformă plasticul în biți. Una dintre cele mai populare platforme de plăti născută în România este Netopia. Peste 25 000 de companii folosesc sistemul electronic de plată Netopia în fiecare zi. O afacere de succes care a vândut recent pachetul majoritar de acţiuni către Innova Capital, una dintre cele mai importante companii de private equity din Europa Centrală şi de Est.

L-am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Felix Crişan, unul dintre fondatorii acestei poveşti de succes care a devenit recent CEO al companiei. Mai multe despre acest proiect puteţi afla la adresa : netopia-payments.com