Noi venim din viitor

În viitor ajungi pe o singură cale: educația. Altfel, rămâi înțepenit în trecut. A învăța vine din latinescul « lira » a cărui rădăcină proto-indo-europeană este « lois » (a urmări). A învăța înseamnă la bază a urmări ceva care te călăuzește undeva. A învăța presupune să ai o țintă și să parcurgi drumul până la ea.

Viața și învățarea sunt sinonime. Rădăcina proto-indo-europeană a cuvântului « viață » este « leip » și înseamnă « a te ține de ceva, a te lipi de ceva ». Viața înseamnă învățare și învățarea este o formă de viață. Nu poți trăi dacă nu înveți pentru că doar învățând poți conecta ținta pe care o ai cu drumul pe care îl parcurgi până la ea. Educația nu este un moft, este unul dintre cele mai frumoase feluri în care ființa umană poate să crească. Doar crescând poți fi viu.

În proto-indo-europeană « a învăța » vine din rădăcina « deuk » care înseamnă « a conduce ». A educa pe cineva înseamnă a-l conduce către propria lui țintă. În latină cuvântul « educare » este înrudit cu « educere » care este format din propoziția « ex », care înseamnă “din” și verbul « ducere » (a conduce). A educa înseamnă așadar a susține pe cineva să extragă din el puterea de a se conduce pe sine către ținta lui.

Avem în România oameni care și-au făcut din educație nu doar o meserie, ci o misiune de viață. Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » o doamnă făcută din acest aluat. Din februarie a preluat frâiele Asociației Valori în Educație – AVE România. Simona Pavelescu vine din zona tehnologică. A fost CEO la HTSS după o incursiune la Endava, Gfi Vauban România, Systematic și Ericsson. A studiat informatica la Academia de Studii Economice (ASE) din București, are un Executive MBA la Universitatea de Economie și Business din Viena și o formare la Stanford University. Mai multe despre ea și acest proiect puteți afla la adresa: https://ave-romania.ro

Viitor vom avea cu o singură condiție: să avem o țintă către care ne îndreptăm. Nu poți evolua dacă nu ai nicio idee despre locul în care vrei să ajungi. În viață, ca și în business, avem nevoie de treaba asta: să știm unde vrem să ajungem.

Dar nu e de ajuns să ai o țintă, ai nevoie să și faci ceva ca să o atingi. Tot ca în viață și tot ca în business, ai nevoie de acțiune. Mai precis un plan de acțiune. Treaba asta are un nume pe care îl folosim des dar al cărui înțeles stă ascuns în plină lumină: « management ».

Rădăcina proto-indo-europeană a acestui cuvânt este « *man », care înseamnă mână. În latină a dat “manus” care a evoluat cu timpul către franțuzescul “manège”, locul în care omul mâna calul. Managerul este așadar cel care conduce afacerea către ținta pe care și-a fixat-o.

Și pentru că tot vorbim de cuvinte franțuzești, am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » directoarea de marketing și de relații cu clienții a unei afaceri fondată în Franța dar foarte prezentă și în România. E vorba de Auchan Retail România.

Raluca Mindirigiu se ocupă de marketingul acestei rețele de retail foarte bine implantată în România. A lucrat mulți ani în industria de telecomunicații dar a virat către retail unde se ocupă de marketing și relațiile cu clienții. Mai multe despre acest business puteți afla la adresa: auchan.ro.

Viitorul este din ce în ce mai complex. Tehnologiile ne-au accelerat viețile și toate procesele cu care avem de-a face. În fiecare zi apare ceva nou și la fel de repede apar și reglementările care încearcă să țină pasul cu noile tehnologii.

Unul din sectoarele cele mai afectate este cel financiar, unde reglementările s-au accelerat în pas cu noile tehnologii. Integrarea unei noi reguli într-un domeniu extrem de complex, cum este cel financiar, este o operațiune la fel de complexă și consumatoare de timp și resurse.

Dar inteligența artificială începe să ofere soluții și în acest sens. Una din ele este la început de drum. Este un startup pe care l-am întâlnit la hackathonul organizat de Innovation Labs la Politehnica din București. Se numește Fynalyze și a fost selecționat în programul de accelerare al Innovation Labs.

Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » doi tineri care se află la manetele acestui startup validat deja de un parteneriat cu BRD – Groupe Société Générale, care este și partenerul nostru. Andrei Pițic și Iacob Andrei-Radu sunt studenți la Facultatea de Inginerie în limbi străine de la Politehnica din București, secția engleză. Sunt pasionați de inteligența artificială și noile tehnologii, pe care nu doar le studiază, ci le și folosesc pentru a construi un business. Fynalyze este un startup care promite și pe care mă bucur să îl descoperim împreună.

Din viitor vine un aer proaspăt, un amestec de antreprenoriat și de credințe că putem face o lume mai bună. E vorba de tinerii care, astăzi, ne rescriu ziua de mîine prin afaceri. Pleacă de la o idee, merg cu ea într-un hackathon, o susțin în fața unui juriu și intră cu proiectul într-un incubator care îi ajută să transforme ideea într-un startup.

Am fost în juriul de la Innovation Labs care a organizat în luna martie un hackathon la Politehnica din București și la mai multe universități din țară. Am văzut peste 90 de echipe de tineri studenți și elevi care ne-au prezentat ideile lor de business. 31 dintre aceste echipe au fost selecționate pentru a merge mai departe și am invitat astăzi, la « Noi venim din viitor », una dintre aceste echipe care a prezentat proiectul Visualify.

Ce face Visualify? Să ne punem în pielea unui elev de liceu. Să zicem că citești un text dintr-un manual de fizică, de chimie sau de biologie și e atît de complex încît îți este greu să îl înțelegi. Aici intervine Visualify și transformă niște informații complexe în vizualizări interactive. Aceste animații îți permit să înțelegi mai ușor concepte complexe. De multe ori ochiul, partea noastră vizuală, descifrează informația mai repede decît conexiunile făcute prin asocieri cognitive.

Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » doi tineri din echipa Visualify: Mihai Pop studiază ingineria electronică la Politehnica din București și Alexandru Georgescu, student la Facultatea de electronică, telecomunicații și tehnologia informației de la aceeași Politehnica din București.

Văzut de sus, acum 300 000 de ani, pământul arăta ca o țesătură uriașă de păduri, munți și ape locuite de tot felul de animale și de o specie nou apărută, Homo sapiens, care s-a impus în fața celorlalte specii de hominizi, dar a rămas integrat în acest peisaj. Trăia din vânat și era organizat în triburi. Văzut de sus, el nu se distingea cu nimic de celelalte animale. Era nomad și se muta dintr-un loc în altul, ca orice animal, în căutare de hrană bună de vânat.

Dar acum 10 000 de ani s-a întâmplat ceva care a schimbat acest tablou. Omul s-a transformat din nomad în sedentar. În loc să se mai mute dintr-un loc în altul după hrană, a rămas pe loc și a adus hrana la el.

Cum a făcut? A descoperit AGRICULTURA. Era mai ușor și mai inteligent să cultivi câteva semințe în pământ și să te hrănești cu rodul lor decât să alergi toată ziua prin pădure ca să vânezi animale. Dacă aveai noroc, prindeai câteva și te hrăneai, dar era la fel de posibil să te prindă și să te mănânce ele pe tine. Era mai comod și mai puțin riscant să scoți hrana din pământ, nu din pădure.

Cât a fost vânător nomad, omul făcea parte din mediul natural în care trăia, era integrat în el. Când a devenit agricultor sedentar, raportul lui cu natura s-a inversat. Acum omul integra natura în lumea lui. Ca agricultor, omul nu mai era înghițit de natură, a început să o înghită el pe ea. Din acest motiv, acum 10 000 de ani, pământul văzut de sus a început să își schimbe înfățișarea. Pe întinderile uriașe de păduri, ape și munți, au apărut niște pete noi: câmpurile cultivate de om. Asta vedem și astăzi dacă ne uităm de sus: câmpuri cultivate de om. Dar nu le mai lucrăm cu sapa, ci cu tehnologii venite din viitor.

Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe o doamnă a agriculturii românești. Alina Crețu a studiat la Iași, la Lille, în nordul Franței, și în Marea Britanie. Este actualmente directoare a FAPPR, adică Forumul Agricultorilor și Producătorilor Profesioniști din România, înființată în 2012. Este o asociație de fermieri care lucrează suprafețe cuprinse între 50 și 50 000 de hectare. E ceva uriaș în care Alina și-a găsit rostul pe care vrea să îl dea mai departe.

Mai multe despre acest proiect puteți afla la adresa: forumulappr.ro.

Viitorul este continuu reconfigurat de tehnologie, dar în centrul lui se află tot omul, cu nevoile lui complexe. Nu trăim doar pentru a inventa lucruri noi, ci și pentru a ne bucura de ele. Din acest motiv, în viața omului au apărut artele.

Ca să se simtă întreg, omul a simțit nevoia să cânte, să deseneze, să facă filme și să celebreze viața. Muzica face parte din viețile noastre trecute, prezente și viitoare. Sunt o grămadă de oameni care fac treaba asta: muzica din pasiune.

Am ascultat recent, la o petrecere privată, o doamnă a cărei voce îți umple toate celulele din corp. E româncă din Alexandria și a studiat la bază limbile străine și psihopedagogia. Diana Udrea o cheamă și cântă împreună cu chitaristul Kenny Blesy, care vine tocmai din Delavan, o mică localitate din statul New York.

Mai multe despre ei puteți descoperi de pe canalele de YouTube « dianaudrea » și « kennyblesy4847 ».

Acest interviu va avea loc în română și în engleză.

 

Viitorul este intersecția dintre oameni și tehnologie. E un secret ascuns în plină lumină: tehnologia este ceva care există deja în oameni, dar nu o văd mulți dintre noi.

Cea mai înaltă formă de tehnologie este corpul în care ne deplasăm în timp și în spațiu. În corpul nostru se află 37.000 de miliarde de celule, care se conectează între ele și comunică pentru a ne face pe noi posibili.

Mi-am dat seama de acest lucru în apă. De ce în apă? Pentru că e mediul în care ne naștem, în burta mamei. Se numește lichid amniotic și în el ne conectăm prima dată cu lumea în care vom veni.

Apa are și valențe filozofice și teologice. În paradigma creștină, Dumnezeu se plimba pe deasupra apelor înainte de a face lumea. De ce apa? Pentru că este mediul cel mai maleabil în care se poate manifesta orice formă. Apa ia instant forma recipientului în care o verși. Apa este un potențial infinit, care poate lua orice formă.

Cei care au făcut înot și și-au petrecut viața în apă au simțit această conexiune primordială cu începuturile lumii. Am invitat astăzi, la «Noi venim din viitor», pe un tânăr care a crescut în apă. Vlad Olteanu a făcut înot de performanță de la 6 la 16 ani, a fost campion național și internațional în Germania, unde a doborât un record.

Are 22 de ani și 170 de medalii, care cântăresc 7 kilograme: 71 de medalii de aur, 60 de argint și 39 de bronz. A terminat Colegiul German Goethe în 2021 și Facultatea de Kinetoterapie de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, iar acum e în anul întâi la master, în recuperare și reeducare motrică și somato-funcțională. Vlad face parte din această generație de tineri români care ne rescriu viitorul.

Viitorul este alchimia multor lucruri și întâmplări care, aparent, nu au legătură unele cu altele. Există vreo legătură între muzică, agricultură, business, științe grele, curiozități exotice? Da, există.

Am invitat astăzi la „Noi venim din viitor” pe un om care le aduce pe toate laolaltă. Este businessman în domeniul agriculturii, compozitor de muzică clasică și pasionat de științele grele care încearcă să ne reveleze alcătuirea intimă a universului nostru.

Haideți să le luăm pe rând. Muzica nu este despre note. Muzica este vibrația care trezește în noi versiunea noastră mai bună, ascunsă sub zgura vieții cotidiene. În esența ei, muzica face treaba asta: ne eliberează de zgura pe care am pus-o pe noi și ne deschide ochii către ceea ce e mai bun în noi.

Asta a făcut compozitorul Dan Popescu atunci când a compus concertul de muzică clasică „Vântul, Apa și Pământul” (Wind, Water, Earth). A fost interpretat pe scenă de un trio de excepție: Alexandru Tomescu la vioară (și nu una oarecare, ci Stradivarius), Sînziana Mircea la pian și Ștefan Cazacu la violoncel.

Am ascultat acest concert și am simțit vraja muzicii, acele momente privilegiate în care devii imponderabil și te conectezi la stele. Da, muzica nu este despre note, ci despre vibrația pe care dialogul lor o produce pe diverse instrumente.

Dan Popescu nu doar compune muzică. Omul a studiat electronica și telecomunicațiile și este actualmente un om de afaceri în domeniul agricol. A fondat firma AECTRA AGROCHEMICALS, cu care conectează agricultura românească la viitor.

L-am invitat la emisiunea „Noi venim din viitor” pentru a explora împreună alchimia unui om care duce România în viitor prin afaceri și prin muzică. Nu vă ascund că, personal, pe mine m-a lăsat cu gura căscată.

În ce privește businessul, mai multe despre ceea ce face puteți afla la adresa: aectra.ro

Viitorul vine peste noi cu tehnologii din ce în ce mai complexe. Nu e doar un asalt, ci un tsunami tehnologic care ne solicită creierele și ne accelerează viețile. Dar marea artă într-o lume din ce în ce mai complexă este să simplifici.

Sculptorul Constantin Brâncuși a rezumat cel mai bine treaba asta. El zice așa: « Simplitatea este o complexitate rezolvată ». Sună al naibii de frumos și este pe cât de adevărat, pe atât de profund. Ca să simplifici tehnologiile inventate de ingineri, ai nevoie tot de ingineri care să facă drumul invers, către consumator, pentru a-i oferi o experiență cât mai simplificată în orice tehnologie.

Asta face Showpad, o firmă care se focusează pe procesele de vânzări și de marketing. Este o afacere de viitor și din viitor, prezentă la Gent, în Belgia, și la Chicago, în Statele Unite. Pe 2 aprilie, Showpad va deschide un centru R & D la București, adică Research & Development, Cercetare și Dezvoltare.

L-am invitat la « Noi venim din viitor » pe omul care se ocupă de acest proiect. Răzvan Căciulă este inginer cu vreo douăzeci de ani de meserie în spate, din care jumătate la Adobe. El este omul-cheie al acestui proiect și împreună vom explora alchimia lui pe piața românească. Mai multe despre acest proiect puteți afla la adresa: showpad.com

Nu vom avea un viitor dacă nu vom avea ce mânca. Iar treaba asta depinde de cei care scormonesc prin pământ pentru a scoate din el pâinea noastră cea de toate zilele. Sunt oamenii pe care generic îi numim « agricultori ».

În România sunt pe cât de admirați, pe atât de neștiuți. Avem în țara noastră ferme excepționale care se conectează la cele mai noi tehnologii și pun România pe harta viitorului agricol.

Asta face Agricover, un grup de companii foarte performante în agribusiness-ul european care conectează agricultura românească la viitor. L-am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe CEO-ul Agricover, Liviu Dobre. Împreună vom explora agricultura românească uitându-ne la ea nu cu ochii întorși în trecut, ci din viitor. Mai multe despre acest proiect puteți afla la adresa : https://agricover.ro