Noi venim din viitor

Povestea despre viitor este o poveste despre lumină pentru că din fotoni de lumină este făcut tot ce există : trecut, prezent şi viitor. Universul întreg, lumea pe care noi o percep şi o măsurăm cu echipamente din ce în ce mai performante sunt făcute din fotoni de lumină.

Asta vom găsi în adâncurile materiei dacă ne transformăm ochiul într-un microscop. Tu, eu şi tot ce există pe lângă noi este la bază compus din lumină. Gândurile, emoţiile ca şi corpul nostru sunt toate zidite din lumină. Imaginează-ţi un gând sub forma unei scântei care face lumină în creier. Informaţia, care e materia primă a gândirii, poate fi imaginată ca o scânteie de lumină.

Cuvântul scânteie vine din rădăcina proto-indoeuropeana « *skai » care înseamnă “a lumina”, “a licări”. Pe engleză îi spune “spark” şi “Spark” este şi numele unui startup românesc din Cluj care face revoluţie în domeniul învăţării. “Spark Generation” îi spune acestei afaceri de succes care oferă cursuri în format digital tinerilor care, dintr-un motiv sau altul, nu ajung pe băncile şcolii în ritmul dorit. 

Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe Florina Popârţac, una dintre co-fondatoarele acestui proiect care a strâns în jur de 10 000 de elevi din 25 de ţări. Proiectul « Spark Generation » este destinat tinerilor din şcolile de stat şi cele private începând cu vârsta de 12 – 13 ani. « Spark Generation » oferă peste 50 de cursuri complet digitalizate din domenii foarte diverse : matematică, business şi finanţe.

Mai multe despre acest proiect puteţi afla la adresa : sparkgeneration.co

Pe oamenii care vin din viitor îi poţi găsi în comunităţile tech din România. Avem din ce în ce mai multe şi o avalanşă de evenimente în care poţi face un networking de o calitate foarte bună.

România se conectează rapid la viitor dar să nu ne amăgim că tot ce zboară se mănâncă. Nu poţi înţelege tehnologia doar vizionând câteva clipuri pe Youtube. Nu poţi pricepe lucruri complexe dacă nu ai o bază solidă de cunoştinţe din domenii eclectice pe care să le pui cap la cap ca să îţi faci o idee despre ce vine peste noi.

Ca la orice schimbare de paradigmă a societăţii operată de salturile tehnologice, apar pe piaţă tot felul de guru care îţi promit marea cu sarea iar unii iau şi bani grei ca să te înveţe să faci o afacere de milioane în doi timpi şi trei mişcări. Nu există aşa ceva. Mă lovesc tot timpul prin evenimentele la care particip şi de aceşti indivizi care bat câmpii despre business şi tehnologie. Feriţi-vă de ei.

Avem pe piaţa din România oameni extraordinari cu o arie de expertiză uriaşă. Îi simţi imediat. Pe Sorin Anagnoste l-am văzut la o conferinţă. Era într-un panel în care se vorbeau platitudini despre tehnologie. S-a simţit imediat diferenţa când Sorin a început să vorbească.

Omul ştie multe pentru că în spate a trecut prin multe. A lucrat, printre alţii, la Heineken, Ernst & Young, Sparking Capital şi este conferenţiar universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti unde ocupă postul de prodecan. Vă recomand newsletter-ul lui « on strategy » unde vă puteţi înscrie pe pagina lui de Linkedin şi la adresa : plus.onstrategy.eu

Mergem în viitor pe un tărâm aparte. Ii spune Brandslandia, adică tărâmul făuritorilor de branduri. Sună ca în poveşti şi despre asta este vorba, despre povestea unui om şi a unei echipe care se ocupă de branduri.

Mihnea Stere e un om care nu are stare. Fibra de antreprenor îl ţine mereu în priză iar din cv-ul lui se degajă o efervescenţă aparte. Este strategic business development advisor pe Europa centrală şi de est la Octopia şi co-founder la Tokinomo, după ce a fost marketplace director pentru România, Ungaria şi Bulgaria la eMAG. 

A studiat la Yale School of Management şi la Universitatea Central Europeană. Mai multe despre el şi acest proiect puteţi afla la adresa : brandslandia.com

Ca să ajungi în viitor ai nevoie de energie iar banii sunt cea mai subtilă formă de energie. În bani stă închisă energia pe care noi am consumat-o ca să producem plusvaloare. Banii conţin această energie şi o stochează pe termen lung. Adică poţi oricând cumpăra cu bani lucrurile de care ai nevoie, lucruri produse de alţii. Pe scurt, banii sunt o forma de energie dar tot ei sunt şi suportul care stochează această energie şi o transportă prin timp şi spaţiu.

 

Din acest motiv, partea financiară a unei afaceri este esenţială. Fără buna gestiune a finanţelor, o firmă se prăbuşeşte. Toate companiile care se respectă au grijă să pună la cârma finanţelor un CFO foarte priceput. CFO e o abreviere din engleză şi vrea să zică Chief Financial Officer. Pe scurt, omul care umblă cu banii. Nu în geantă ci în structuri financiare sofisticate care asigură longevitatea unei companii.

Între timp noile tehnologii au accelerat toate procesele, inclusiv pe cele financiare, şi au avut un efect dizruptiv în vieţile şi în afacerile noastre. Ne îndreptam către o lume descentralizată în care meseriile se reconfigurează. A apărut pe piaţă o nouă abordare şi în domeniul financiar.

Acum avem, pe lângă un CFO într-o companie, ceva nou, un « part-time CFO », adică Chief Financial Officer care vine în compania ta şi lucrează doar un timp limitat, atât cât ai tu nevoie. După care merge şi în alte companii care au nevoie doar parţial de serviciile lui sau ale ei.

Am invitat astăzi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Răzvan Grigoriu, unul dintre aceşti specialişti financiari veniţi din viitor şi botezaţi « part-time CFO ». Mai multe despre el şi proiectele lui puteti afla la adresea : parttimecfo.pro

Viitorul va fi colectiv sau nu va fi deloc. Suntem peste opt miliarde de fiinţe umane pe acest pământ. Sunt lucruri care ne separă pe unii de alţii până la a ne face unici. Dar sunt şi lucruri care ne aduc împreuna, care fac din noi o comunitate.

Cuvântul « comunitate » vine din latinescul « communitas » care coboară la rândul lui din rădăcina proto-indoeuropeana « *ko-moin-i ». « Ko » înseamnă « împreuna » şi « moin-i » vrea să zică « a schimba, a merge, a se mişca ». Aşadar, « comunitate » înseamnă « a merge şi a schimba împreuna ».

Doar aşa ajungem în viitor : împreuna. Nici un om şi nici un proiect individual nu are sens decât în relaţie cu alţi oameni şi alte proiecte. Doar aşa putem înainta, altfel ne omorâm unii pe alţii în numele unui adevăr personal pe care fiecare îl crede absolut.

Viitorul este despre comunităţi care împărtăşesc împreuna un fel de a vedea lumea. Orice mare proiect se zideşte pe o comunitate de oameni care aderă la valori comune. Proiectele mari de-aia sunt mari, pentru că reuşesc să coaguleze o viziune comună.

Asta s-a întâmplat şi cu How to Web, cea mai mare conferinţă de tech din România care a crescut de la câţiva oameni la câteva mii. La How to Web există acum o comunitate botezată Launch de care se ocupă Andrei Cătălin Cojan.

Omul a studiat electrotehnică la Politehnică din Bucureşti şi, ca orice om care vine de la ştiinţe grele, are picioarele bine ancorate pe pământ. Dar Andrei are o minte care zboară şi prin sfere mai rarefiate. Are insight-uri pe care doar la filosofi le găseşti. Pe scurt, omul e cu picioarele pe pământ şi cu capul în nori, pe unde zboară ideile.

L-am invitat la « Noi venim din viitor » ca să explorăm împreuna Launch, comunitatea fondatorilor de startup-uri.c Mai multe despre el şi proiectele lui puteţi afla la adresele : launch.ro şi howtoweb.co

Viitorul este făcut înainte de toate de oameni. Oameni care lucrează şi produc plusvaloarea care face din noi o comunitate umană, o societate. Nu suntem o turmă, valoarea noastră e dată de relaţia umană iar în această relaţie este cuprinsă şi relaţia dintre angajat şi firma la care lucrează.

Dacă eşti companie şi vrei să îţi ţii angajaţii aproape ai nevoie să le oferi mai mult decât un salariu. E vorba în primul rând de avantaje extrasalariale cum sunt cardurile de masă,  cele culturale şi de vacanţă. De aceste carduri nu profită doar salariaţii ci şi industriile unde sunt cheltuite aceste beneficii : HoReCa, turism şi ospitalitate. Aceste carduri mai au şi alt avantaj : accelerează digitalizarea României unde mai avem multe de făcut.

Avem în România mai multe companii care oferă acces la acest tip de beneficii. Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » pe Lelia Mancaș, care se ocupă de marketing, comunicare şi CSR la compania Edenred România. Edenred este listată la bursa de valori Euronext de la Paris şi conectează peste 50 de milioane de angajaţi şi două milioane de comercianţi parteneri.

Lelia Mancaș are un master în economie la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti şi a lucrat în marketing pentru Allianz-Tiriac Asigurări, Metropolitan Life, World Class, Instant Factoring iar în 2021 a ales Edenred România. Mai multe despre această companie puteţi afla la adresa : edenred.ro

Costantin Brâncuşi spune că « simplitatea este o complexitate rezolvată ». Asta fac şi noile tehnologii : îţi permit să simplifici operaţiuni complexe. Şi tot asta a făcut şi business-ul iFactor (rebranduit Lendox) în România. Îl găsiţi la adresa ifactor.ai, mergeţi acolo şi minuati-vă de cum faci bani cu banii altora.

Vom explora această poveste de succes cu co-fondatorul ei, Cosmin Curticapean. Omul are un chip de Sfinx, are în el o linişte de parcă ar medita continuu. Dar în spatele acestei linişti clocoteşte spiritul antreprenorial al unui om care nu are stare.

Cosmin este vice-preşedinte al TechAngels România, membru în board-ul Romanian Fintech Association, CEO şi co-fondator al afacerii iFactor, mentor la Founder Institute, co-founder la Dox Group şi mai sunt şi altele despre care vom vorbi la « Noi venim din viitor ».

Mai multe despre aceste proiecte puteţi afla la adresele : ifactor.ai şi techangels.ro

Mi-am petrecut anii ‘90 în Franţa unde mi-a atras atenţia un business care mi s-a părut foarte original. Eram student şi, seara, după cursuri şi treabă, mergeam să-mi iau ceva de mâncare de la supermarket. Când ajungeam cu cumpărăturile la casă, vedeam foarte des francezi care plăteau cu nişte cecuri imprimate pe care scria : Chèque Déjeuner.

Şi mă fascina treaba asta : de unde aveau ei minunea asta de cecuri frumos colorate cu care îşi făceau cumpărăturile şi plăteau la restaurant ? Pe uşile multor restaurante puteai vedea anunţul : « Acceptăm Cecuri Dejun ».

La începutul anilor 2 000 m-am întors în România şi am fost surprins să dau din nou de Chèque Déjeuner. Această afacere de succes franţuzească era prezentă şi în România din 2002 şi atunci, la Bucureşti, am înţeles ce era şi ce făcea acest business.

De atunci Chèque Déjeuner a devenit UP România şi oferă o gamă foarte largă de servicii sub formă de avantaje extrasalariale cum sunt cardurile de masă, de vacanţă sau cele culturale. Grupul UP este astăzi prezent în 28 de ţări, oferă servicii la 20 000 de companii, 800 000 de beneficiari şi 55 000 de comercianţi. 

Din mai 2024 CEO pe Europa al grupului UP este Elena Pap pe care am invitat-o la « Noi venim din viitor » ca să ne ducă şi pe noi acolo. Mai multe despre această companie puteţi afla la adresa : upromania.ro

Viitorul are mai multe feţe. Se poate conjuga la singular când fiecare dintre noi îl imaginează cum vrea el. Există un viitor al meu, alt viitor al tău, al ei, al lui, al lor. Dar viitorul nu este doar individual ci şi colectiv. Avem un viitor personal şi un viitor ca o comunitate care împărtăşeşte ceva în comun.

Ca să faci o comunitate din mai mulţi oameni ai nevoie de un liant, de ceva care să îi aducă împreuna şi în care fiecare să creadă cu tărie. O comunitate se zideşte pe nişte reguli fără de care s-ar prăbuşi. La temelia relaţiilor umane stă credinţa că respectarea unor reguli comune garantează viaţa comunităţii. Aceste reguli se regăsesc în ceea ce numim lege. Legea nu e doar o regulă aruncată aiurea pe piaţă ci este expresia cea mai adâncă a ceea ce ne aduce împreuna.

O societate solidă este una în care legea e respectată de toată lumea indiferent de nume, de poziţie socială, de pile, de bani, de relaţii şi alte bazaconii de aceste gen. De când a intrat în Uniunea Europeană, România a început încet, încet să redescopere acest adevăr simplu : eşti puternic doar în măsura în care tu şi cei de lângă tine respectă legea. Nu a fost un drum uşor şi bătălia nu e definitiv câştigată.

Am avut recent un scandal care ne-a arătat cât de jos putem coborî uneori ca o comunitate. E vorba de doi profesori de la o şcoală care are ambiţia de a forma crema politicii şi a administraţiei româneşti : SNSPA, adică Şcoala naţională de studii politice şi administrative. Alfred Bulai şi Marius Pieleanu, profesori cu vechime şi sociologi cu pretenţii, au fost acuzaţi de mai multe studente de hărţuire şi abuzuri sexuale. Un caz care a făcut multe valuri prin media şi, ca de fiecare dată, încet, încet trece în uitare.

Una din tinerele care au fost hărţuite a spus-o public cu mulţi ani în urmă. Dar nu s-a întâmplat nimic deşi acea doamnă se afla în funcţii importante şi ar fi trebuit să fie auzită de autorităţi. Abia acum, recent, mai multe studente s-au hotărât să vorbească cu ocazia unei investigaţii jurnalistice efectuată de platforma « snoop.ro ».

Doamna despre care vorbesc se numeşte Ana Birchall. Este specializată în drept la una dintre cele mai prestigioase şcoli din lume : Şcoala de Drept americană de la Yale. A ocupat multe funcţii publice de la ministra a Afacerilor Europene, la ministra a Justiţiei şi vice-prim ministra în 2018 - 2019 până când Partidul Social-Democrat (PSD) a demis-o pentru că nu a fost de acord cu maniera în care partidul se juca cu legile.

Am invitat-o la « Noi venim din viitor » pe Ana Birchall care a trecut şi ea printr-o experienţă similară cu cea a studentelor abuzate de proprii profesori. Iar aici nu e vorba doar de cazuri izolate. Sunt multe, probabil înfiorător de multe despre care nu se vorbeşte. Şi nu ai cum să construieşti o societate puternică pe o temelie putredă.

Vestea bună însa este că victimele încep să vorbească şi să îşi arate rănile care acum ne dor pe toţi. Doar aplicând legea călăilor putem să regăsim încrederea în noi ca fiinţă colectivă. Iar aici mai avem de lucru într-o Românie care se apropie de un nou ciclu electoral cu alegeri legislative şi prezidenţiale.

Ana Birchall a hotărât să se înscrie în cursa prezidenţială şi am invitat-o la « Noi venim din viitor » ca să vedem la ce fel de viitor se gândeşte ea pentru România. Mai multe despre ea şi proiectele ei puteţi afla la adresa : anapresedinte.ro

Viitorul va fi plămădit de tehnologie. Iar această tehnologie ar trebui să fie agnostică, adică să nu depindă de mintea unor oameni care nu o prea înţeleg. Prin tehnologie omul îşi inventează lucruri şi aplicaţii noi care îi fac viaţa mai uşoară, îi protejeze sănătatea, îl ajută să facă business şi să se bucure de bucata de timp care se scurge între venirea în această lume şi plecarea din ea.

Tehnologia ne permite să croim afacerile viitorului şi cu ea creştem şi ne dezvoltăm şi pe dinafară şi pe dinăuntru.

Tehnologia este a oamenilor şi, din acest motiv, ea nu ar trebui să depindă de politică. Dar depinde. Politica ar trebui să creeze cadrul în care noile tehnologii să înflorească pentru binele fiecăruia dintre noi. Orice ţară cu tehnologie avansată beneficiază de o legislaţie care o ajută. În România politica nu numai că nu ajută tehnologia dar nici măcar nu o lasă în pace. Taxe peste taxe, impozite care se schimbă de la o zi la alta şi o clasă politică incapabilă să înţeleagă unde e viitorul.

Avem o armată de IT-isti în România şi o generaţie tânără cu fibră de antreprenor care aduce un suflu nou în economie. România nu mai e percepută în Vest doar ca ţara lui Dracula înţesată cu mileuri şi frunzuliţe. România e pe cale să devină un hub al noilor tehnologii. Şi ce bine ar fi ca oamenii politici să promoveze această Românie. Dar nu o fac. Mulţi nici nu ştiu că există.

Şi iată că mai vin peste noi şi nişte alegeri prezidenţiale şi legislative. La emisiunea « Noi venim din viitor » ne ţinem departe de politică dar, în acest an, am hotărât să dăm cuvântul doamnelor care s-au înscris în cursa prezidenţială. Le veţi auzi aici pe Elena Lasconi şi pe Ana Birchall, ambele candidate la cea mai înalta funcţie în stat.

Am văzut destui domni în politică şi, cu câteva mici excepţii, nu ne-au lăsat amintiri plăcute. Mă gândesc că un suflu feminin poate aduce un aer proaspăt în peisajul politic românesc. Am invitat-o astăzi la « Noi venim din viitor » pe Elena Lasconi ca să vedem ce gânduri o animă în legătură cu mediul antreprenorial românesc, cu noile tehnologii, cu această generaţie de tineri care ne scriu viitorul. Şi, dacă nu avem grijă de ei, vor pleca şi vor lăsa în urmă o ţară încremenita în propriul trecut.

Elena are avantajul că vine din lumea reală şi, spre deosebire de mulţi oameni înţepeniţi în politică, a rămas în contact cu lumea reală pe care a văzut-o timp de 25 de ani prin ochii jurnalistei care a fost. Destinul ei a fost marcat de Elisabeta Rizea, simbolul feminin al rezistenţei anticomuniste. Mai multe despre ea şi proiectele ei puteţi afla pe pagina : usr.ro