Noi venim din viitor

Ceea ce numim noi viitor e făcut din noi înşine. Da, viitorul este oglinda a ceea ce vrem să fim. E o oglindă cu geometrie variabilă. Ne uităm la noi şi ne inspirăm pentru a ne replica fiinţa în afara noastră.

Am creat forme de inteligenţa artificială inspirându-ne din creierul nostru. Construim roboţi inspirându-ne din alcătuirea corpului nostru. Lumea digitală e o replică a lumii noastre reale de care tragem ca de un elastic dându-i forme nebănuite făcute din bitzi.

Un lucru esenţial stă ascuns aici ca un secret adăpostit în plină lumină. Noi suntem propria noastră sursă de inspiraţie. Corpul nostru e cea mai înalta formă de tehnologie biologică. Când te uiţi la tine în oglindă vezi în jur de 37 000 de miliarde de celule. Da, cam atâtea celule numără trupul tău. Tu nu le vezi dar tu asta eşti, aceste mii de miliarde de celule şi relaţiile dintre ele care creează funcţii, organe şi te au pe tine ca destinaţie finală. Ceea ce vezi e alcătuit din ceea ce nu se vede. În vizibil se acunde invizibilul.

Treaba asta se ştie de multă vreme. În cultura orientală, pe meleagurile indiene, s-a găsit şi cheia cu care poţi călători din lumea văzută în cea nevăzută. Se numeşte Yoga. Cuvântul vine din rădăcina sanscrită « Yuj », care înseamnă « a aduce laolaltă », « a uni ». Yoga este această aducere laolaltă a lumii vizibile şi a lumii invizibile. În Yoga se uneşte văzutul cu nevăzutul. De ce vorbim despre yoga la o emisiune despre tehnologie ? Pentru că yoga asta este : tehnologia sufletului întrupat în corpul tău.  Prin yoga indienii cred că poţi uni sufletul tău individual, atman, cu sufletul universal « brahman ».

În creştinism se urmăreşte acelaşi lucru : omul se uneşte cu Dumnezeu, creatorul lui şi al universului. În toate credinţele şi religiile lumii omul caută să se topească în cel care l-a zămislit. Am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » pe o veche prietenă care este unul din reperele şcolii de yoga franceze. A publicat mai multe cărţi excelente despre cum să respirăm corect, cum să mâncăm corect, cum să ne ţinem drepţi iar în ultima carte ne dezvăluie misterele ascunse în practicile yoga.

« OM, 52 petites leçons de philosophie du yoga », adică « OM, 52 de mici lecţii de filosofie yoga », e o bijuterie de carte semnată de Yael Bloch. Se citeşte uşor şi este foarte frumos ilustrată de Aurélie Lequeux. A apărut la editura franceză Laplage şi poate fi găsită la Librăria franceză Kyralina din Bucureşti.

Mai multe despre Yael Bloch şi proiectele ei puteţi afla pe pagina : yogaavecyael.com

Această emisiune este în limba franceză.

Muzica nu e ceva material. La bază este o vibraţie. Urechea noastră o captează şi o transformă într-o notă. O notă, ca şi o particulă în fizică, e ceva care poate fi localizat în spaţiu şi în timp. Dar muzica, în esenţa ei, nu este despre note. Muzica este tăcerea dintre note care vibrează în noi şi se transformă în ceva pe care noi îl auzim.

E un ceva care te înalta, traversează cerurile şi te duce în adâncul universului care este adâncul ascuns în tine. Muzica este cea mai evoluată formă a fizicii care învinge gravitaţia şi te poate duce instant în orice colţ al universului trecut şi viitor.

Valérie Ciolos-Villemin cu asta se ocupă, cu muzica. Da, cântă şi aşa se conectează cu ea şi cu restul lumii. A făcut-o în multe feluri şi viaţa a dus-o pe această franţuzoaică îndrăgostită de România până în vârful munţilor Carpaţi, la Măgura Branului, unde organizează în fiecare an un festival al muzicii, al portului şi al obiceiurilor tradiţionale româneşti.

Nu este singură în aventura asta spirituală. E însoţită de o actriţă : Angela Amecke, fondatoare a şcolii de cultură şi tradiţii arhaice din zona Râsnov-Brasov. La Măgura Branului aceste două femei organizează unul dintre cele mai interesante şi neştiute festivaluri din România : Festivalul de Artă Sacră Măgura. Am zis bine, neştiut, şi mă bucur că aflaţi de el aici, la emisiunea « Noi venim din viitor ». Pentru că aceste două femei-înger de acolo vin, din viitorul României la care noi visăm. Mai multe despre ele şi proiectele lor puteţi afla la adresa : festivalmagura.ro

Această emisiune este în limba franceză.

Viitorul este configurat de tehnologie. Însă în spatele tehnologiei se află oameni şi proiecte concepute de oameni. Unul dintre aceste proiecte este organizaţia La French Tech care susţine această emisiune şi crede cu tărie în viitorul tehnologiei din România.

De multe ori mi s-a părut că străinii care s-au instalat şi trăiesc în România cred mai mult în această ţară decât credem noi, românii. La French Tech aduce un aer proaspăt în peisajul antreprenorial românesc. A fost creată în 2013, când Franţa număra vreo trei unicorni. În 2014 preşedintele Emmanuel Macron a hotărât să dea un impuls major startup-urilor franceze.

La French Tech a devenit foarte activă iar guvernul a finanţat construirea Station F, cel mai mare şi interesant spaţiu de co-working din Franţa şi din Europa. Acum Franţa numără 27 de unicorni iar organizaţia La French Tech a contribuit imens la această trezire a spiritului antreprenorial pe malurile Senei.

Modelul francez a fost exportat şi în alte ţări. Astăzi, La French Tech este prezenţa în peste 60 de capitale din lume, printre care şi Bucureşti. Reprezentanţa română a French Tech este cea mai activă şi puternică din reţeaua internaţională. O mână de antreprenori francezi şi români au pus bazele acestei poveşti de succes şi continuă să o crească. Fac parte din board-ul French Tech şi vă pot spune că aceşti oameni admirabili aduc o gură de oxigen binevenită în peisajul antreprenorial românesc.

Începând din 2024 La French Tech Bucureşti trece la un alt nivel. Vom avea opt evenimente mari de business şi conectare unde puteţi participa la conferinţe de mare calitate urmate de networking acompaniat de brânză franţuzească şi vin românesc.

Am invitat la această emisiune pe un tânăr special. Este sângele proaspăt al organizaţiei. Jumătate francez, jumătate român, Ralph Parisot a pariat pe România unde s-a instalat recent şi lucrează pentru organizaţia locală a French Tech. Are 23 de ani şi este foarte competent.

Am lucrat împreuna şi este genul de om pe care poţi conta în orice situaţie. Vobeste şi româna şi franceza şi nu cred că am auzit pe cineva până acum care să vorbească atât de frumos despre România. Dacă ne-am iubi ţara pe jumătate pe cât o face Ralph, am putea trăi aici mai paşnic şi mai bine.

Această emisiune va fi în limba franceză dar o dăm puţin şi pe română.

Viitorul arată bine. Astăzi, un muncitor are acasă mai multe facilități decît aveau regii în palatele lor acum 150 de ani. Da, trăim mai bine datorită tehnologiilor care ne-au ușurat viețile. Iar aceste tehnologii evoluează din ce în ce mai rapid și ne schimbă și nouă comportamentul.

In curînd nu vom mai avea nevoie sa fim proprietarii unei masini pentru a ne deplasa. Vom plati doar deplasarea cu o masina care nu ne apartine. Nu vom mai avea nevoie sa stam conectati la un canal de televiziune pentru a vedea un film. Alegem filmul care ne place si platim doar vizionarea lui. Si tot asa. Lumea din jurul nostru se va dematerializa si vom plati doar accesul la produse si servicii.

Spatiul digital nu scapa de aceasta tendinta. Si acolo tot asa se petrec lucrurile. Pe vremuri, aveai nevoie sa cumperi un software si sa îl instalezi pe un calculator ca sa îti faci treaba. Acum nu mai ai nevoie sa îl cumperi, poti plati doar accesul la serviciile lui cît timp ai nevoie de el. Treaba asta se numeste « software ca serviciu » sau, pe engleza, « Software as a service », pe scurt SaaS.

La prima strigare pare ceva simplu dar avem de a face cu ceva destul de complex. Unul din subcapitolele acestei nazdravanii botezata SaaS este « Search as a Service”. Daca adaugi si Inteligenta Artificiala în ecuatia asta, ies nazdravanii si mai mari care sînt foart utile într-un business, mai ales în eCommerce.

In România am avut un startup, MorphL, fondat de un tip foarte misto, Ciprian Borodescu, care a crescut foarte frumos în aceasta parcela a noilor tehnologii. Am zis am avut pentru ca în 2021 MorphL a fost cumparat de catre leaderul mondial în acest domeniu, Algolia.

L-am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Chief Technology Officer de la Algolia, un irlandez care a lucrat pentru cîteva companii reper din domeniul tehnologic printre care Google si Stripe.

Sean Mullaney ne onoreaza astazi cu prezenta lui la o emisiune care deschide o poarta catre viitor.

Mai multe despre Algolia puteti afla la adresa : algolia.com

Aceasta emisiune are loc în limba engleza.

 

”Noi venim din viitor” - la RFI Romania, vineri 29 martie 2024 de la 17h30 la 18h00 si în reluare sîmbata 30 martie dupa stirile de la ora 11h00 

În business viitorul are o geometrie aparte. În general, treaba stă aşa : începi cu un job, după care laşi jobul şi te faci antreprenor, o poziţie din care tu nu mai ai job ci creezi joburi pentru alţii.
După faza asta, vine una mai amplă.

Îţi dai seama că poţi crea şi mai multe joburi. Cum ? Laşi afacerea ta şi te faci business angel, adică nu te mai ocupi tu de o singură afacere ci bagi bani în mai multe afaceri de care se ocupă alţii.

Evident, sportul ăsta e unul riscant. În unele afaceri vei pierde, în altele vei câştiga. Iar cu timpul te vei rafina, vei înţelege din ce în ce mai bine mecanismele unui business şi vei putea evalua pe unde e mai bine să investeşti banii.

Asta face Dan Călugăreanu, Partner la fondul de investiţii Early Game Ventures pus pe picioare la Bucureşti în 2018. L-am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » ca să înţelegem mai bine ce se întâmplă în mintea unui investitor care se uită la o afacere.

Despre Dan Călugăreanu şi proiectele lui puteţi afla mai multe la adresa : earlygame.vc

Am mutat deja o bună parte a vieţilor noastre în universal digital. Acolo am dus şi banii noştri.

Banul este la bază o formă de energie care permite schimburile comerciale şi stochează valoare. În lumea fizică în care am trăit până recent, ei au luat forme foarte diverse. Au fost făcuţi din aur, din argint sau cupru, după care s-au imprimat pe hârtie şi au fost validaţi de guverne şi băncile centrale. În România sunt de plastic dar respectă acelaşi principiu : sunt validaţi de autorităţile centrale.

Au apărut însa aplicaţii care transformă plasticul în biți. Una dintre cele mai populare platforme de plăti născută în România este Netopia. Peste 25 000 de companii folosesc sistemul electronic de plată Netopia în fiecare zi. O afacere de succes care a vândut recent pachetul majoritar de acţiuni către Innova Capital, una dintre cele mai importante companii de private equity din Europa Centrală şi de Est.

L-am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Felix Crişan, unul dintre fondatorii acestei poveşti de succes care a devenit recent CEO al companiei. Mai multe despre acest proiect puteţi afla la adresa : netopia-payments.com

Viitorul se conjugă şi la feminin. Avem impresia că lumea noilor tehnologii se conjugă la masculin. Da, sunt o grămadă de IT-isti, programatori şi antreprenori în zona noilor tehnologii dar mulţi dintre ei sunt femei. Cu ele şi despre ele vom vorbi astăzi la emisiunea « Noi venim din viitor ».

Cristina Țoncu este co-fondatoare şi Programs Partner la Techceleretor. Ce este Techceleretor ? Este un accelerator de startup-uri din România susţinut printre alţii de fondul de venture capital GapMinder.

Cristina este de asemenea director regional la ROTSA, Asociaţia startup-urilor de tech din România şi activează şi în Bravva Angels. Şi nu a venit singură ci însoţită de Silvia Ursu care se ocupă de programul de investiţii din Techcelerator. Lucrează de asemenea ca manager în programul de inovare de la Civitta, o companie de management care are birouri în 19 ţări din Europa.

Mai multe despre ele şi despre acest proiect puteţi găsi pe pagina : techcelerator.co

Viitorul vine la pachet cu inteligenta artificiala. Doua cuvinte care ne dau fiori si ne provoaca un amestec de fascinatie cu frica de necunoscut. Inteligenta artificiala se strecoara din ce în ce mai repede în vietile noastre si ia forme din ce în ce mai surprinzatoare.

 

Dar e ceva tricky în ideea de inteligenta artificiala pentru ca nu e nimic artificial aici. Ceea ce numim noi inteligenta artificiala nu este decît o extensie a inteligentei noastre umane. Ne folosim de algoritmi matematici pentru a scrie coduri care dau nastere la tot felul de functii si aplicatii. Dar noi le scriem, nu îngerii de dincolo de ceruri si nici extraterestrii. Inteligenta artificiala e foarte naturala si umana. Cu ea vom schimba si lumea de mîine si vietile noastre în lumea de mîine.

Ne expandam continuu si acceleram toate procesele în domenii surprinzatoare. Ati auzit de aplicatiile « speech to text » si « text to speech” ? Adica vorbesti si algoritmul transcrie automat ce spui într-un text scris. Sau invers : scrii un text, creezi un avatar si îl pui sa vorbeasca ce ai scris. Avatarul te poate reprezenta pe tine sau pe altcineva. Granita dintre text si vorbire se volatilizeaza pîna la disolutie si naste un spatiu fluid în care vorbele se transforma automat în text si textul în vorbe. E un fel de magie digitala.

Avem si în România mai multe proiecte de « speech to text » si « text to speech ». Cel mai avansat dintre ele este Vatis, un startup care si-a turat motoarele în cadrul Innovation Labs de la Politehnica din Bucuresti. Sînt mentor în acest program de pre-accelerare de startup-uri din tehnologie si am vazut proiecte splendide iesite pe piata din acest creuzet de business.

Vatis este una din povestile de succes ale Innovation Labs si se pozitioneaza astazi ca o afacere de viitor pe o piata în continua crestere. L-am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Adrian Ispas, CEO si co-fondator al startup-ului Vatis. Mai multe despre acest proiect puteti afla la adresa : https://vatis.tech

 

La RFI Romania, vineri 23 februarie 2024 de la 17h30 la 18h00 si în reluare sîmbata 24 februarie dupa stirile de la ora 11h00 

« Si vis pace para bellum ». Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război. Este filosofia după care s-a ghidat una dintre cele mai mari armate ale lumii : armata română. Acest principiu a rămas valabil până astăzi. Pace nu ai decât dacă o pregăteşti în mod constant.

Nu te poţi dezvolta dacă nu eşti în stare să aperi ceea ce strângi. Dacă tu munceşti şi te dezvolţi şi vin alţii peste tine care îţi iau toată agoniseală, nu te vei putea niciodată dezvolta. Doar ţările care îşi asigură o forţa militară solidă se pot dezvolta. Nu pentru că ar ataca pe alţii ci pentru că se pot apăra de cei cărora le-ar da prin cap să vină peste ele.

Acum câteva sute de mii de ani noi, oamenii, ne adăposteam prin peşteri şi prin grote. Ne puneam la adăpost de stihiile de afară. Aşa a apărut frontiera dintre « înăuntru » şi « afară ». Înăuntru supravieţuieşti, afară, în plină natură, eşti mereu în pericol. După fiecare colţ de stâncă se ascunde în umbră un leu, un tigru, o fiară prădătoare care nu vede în tine decât hrana ei cea de toate zilele.

 

Pentru a supravieţui într-un mediu ostil, omul şi-a dezvoltat capacitatea de a expanda forţa lui fizică şi mentală. La început a luat o piatră de pe jos şi a aruncat cu ea într-un iepure cu care s-a hrănit. Nu piatra ucidea iepurele. Piatra era doar un intermediar care închidea în el forţa muşchilor omului şi abilitatea lui cerebrală de a fixa ţinta cu privirea. Piatra era un instrument prin care omul îşi expanda forţa fizică şi pe cea mentală.

Apoi şi-a făcut o suliţa şi a expandat-o şi mai tare şi mai departe. A inventat apoi un arc. Şi tot aşa şi-a tot expandat fiinţă controlând din ce în ce mai bine mediul în care trăia. Apoi şi-a expandat forţa mentală odată cu inventarea tiparului de către Gutenberg. Aşa a putut închide în paginile cărţilor experienţa lui de viaţă pe care a putut să o transmită mai departe copiilor lui.

Apoi am lăsat caii şi ne-am făcut maşini, telegraf, radio, telefon, televiziune, calculatoare, internet şi telefoane mobile care le aduc pe toate laolaltă în ele. Telefonul pe care îl plimbi în buzunar îţi permite acum să îţi expandezi fiinţa instant pe toată planeta. Universul digital a şters frontierele, a anihilat spaţiul şi a oprit curgerea timpului. Trăim o schimbare majoră de paradigmă, adică de model de viaţă.

Am mutat cea mai mare parte a vieţilor noastre profesionale şi personale în universul digital. Dar şi aici pericolul pândeşte la fel de bine ca în lumea reală. În umbra fiecărui bit se poate ascunde un hacker care te aşteaptă. Sistemele digitale sunt la fel de fragile precum şi lumea fizică în care trăim. În străfundurile lumii digitale pericolele pot fi la fel de mortale.

Din acest motiv s-a dezvoltat foarte mult şi sectorul de cyber security, adică securitate cibernetică. În lumea digitală au apărut şi nişte îngeri păzitori care ţin pericolul cât mai departe. Dar nu e uşor pentru că atacurile cibernetice sunt din ce în ce mai sofisticate.

Cine poate face faţă cel mai bine unui hacker ? Cel care are capacitatea de a gândi ca el. Cel care este capabil să simuleze atacul unui sistem şi să vadă unde este vulnerabil. Acest tip de atac se numeşte în limbajul tehnic « penetration test », adică un test care încearcă să penetreze un sistem informatic în toate măruntaiele lui. Doar după un asemenea test major poţi şti cu siguranţă dacă sistemul tău poate rezista sau nu. Doar aşa îi descoperi slăbiciunile şi vulnerabilităţile şi doar aşa le poţi remedia. Pe scurt, vorbim de un « pentest », de la penetration test.

Există pe piaţă startup-uri care asta fac. Angajează hackeri albi (white hat), IT-isti etici care simulează atacul unui sistem ca şi cum ar fi hackeri dar obiectivul lor final nu este să distrugă sistemul ci să dea soluţii ca să îl facă mai rezistent. Avem şi în România acest tip de business iar unul dintre ele merge chiar foarte bine. Este vorba de Pentest-Tools. L-am invitat astăzi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe fondatorul acestui startup Adrian Furtună.

Mai multe despre proiectele lui puteţi afla la adresa : https://pentest-tools.com

Şi mai avem o veste bună. Programul de pre-accelerare pentru startup-uri de tehnologie Innovation Labs, unde sunt mentor, pregăteşte ediţia a 12-a cu o curricula unică adaptată cerinţelor actuale ale startup-urilor aflate la început de drum. Innovation Labs beneficiază de acum înainte de un parteneriat strategic pe termen lung cu fondul de investiţii Early Game Ventures. România se mişcă şi startup-urile primesc o mare gură de oxigen în programele Innovation Labs.