5 minute de literatură reunește fragmente și grupaje semnificative din literatura română contemporană, în lectura autorilor. Fragmentele sunt atât în format audio, pentru ascultat în căști îndrumurile cotidiene, dar și în format text, pentru a fi citite în momentele de răgaz.

De la Herta Müller, Nora Iuga, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Doina Ruști, Matei Vișniec, T.O. Bobe, Tatiana Țîbuleac, Iv cel Naiv, Dan Coman, Simona Popescu, Ioana Nicolaie, Petronela Rotar, Dan Sociu, Adela Greceanu, Alina Nelega, Ana-Maria Sandu, Andrei Crăciun, Elena Vlădăreanu, Ioana Bâldea Constantinescu, Lavinia Braniște, Marius Chivu, Ana Barton, Andrei Ruse, Claudiu Komartin, Elise Wilk, Florin Iaru, Florin Lăzărescu, Vasile Ernu, Alexandru Vakulovski, Iulian Tănase până la debutanții de anul acesta, 5 minute de literatură alcătuiește primul showroom de literatură cu cea mai mare și mai diversă colecție de autori contemporani.

Expoziția de fotografie “𝐄𝐥𝐢𝐬𝐚𝐛𝐞𝐭𝐚 𝐑𝐢𝐳𝐞𝐚. 𝐎 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐬𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐮𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞”, deschisă la Casa Kerim, pe strada Parfumului 19, până mâine, 17 octombrie, invită la explorarea relației unora dintre personalitățile feminine ale secolului trecut cu creativitatea și valorile lăsate moștenire de acestea în viața culturală românească.

Colajele realizate de Felicia Simion așază laolaltă obiecte și elemente care aparțin casei - carpete cu motive florale, icoane, o Biblie de buzunar, o vitrină cu bibelouri - și portrete menite să readucă în memorie, ca o prezență încă vie, amintirea Elisabetei Rizea.

***

Elisabeta Rizea (1912-2003) a devenit, după 1990, un simbol al demnității și al rezistenței împotriva comunismului. Alături de soțul ei, Gheorghe, a participat la organizarea și sprijinirea grupului de partizani condus de Toma Arnăuțoiu. A fost închisă pentru faptele ei între 1950-1956 și 1958-1964. Astăzi, casa în care au locuit și în care au depus jurământul mai mulți membri ai grupului, se află într-o stare precară, fiind locuită doar ocazional (în weekend) de familia Vârvoreanu. Strănepotul Elisabetei Rizea, Bogdan Vârvoreanu încearcă să amenajeze aici un spețiu memorial. Mai multe detalii puteți afla aici: casaelisabetarizea.ro.

Code for Romania a lansat Campania Așteaptă-te, române prin care propune și oferă câte o soluție pe săptămână până la finalul anului pentru problemele oamenilor din România. Noi nu mai așteptăm „până la anul”. Nu mai putem aștepta după alții.

În fiecare marți, Code for Romania lansează câte o nouă soluție care face România mai bună, câte o soluție pe care ne-am fi așteptat să o avem într-un stat funcțional. Prima soluție lansată este Acasă, în siguranță, un aliat în fața cutremurului, un site unde găsim resurse utile care ne ajută să înțelegem ce înseamnă riscul seismic și cum putem acționa, individual și colectiv, pentru a fi în siguranță în locuințele noastre. Găsim aici prima harta centralizată a clădirilor expertizate cu risc seismic din România.

Până la finalul anului, Code for Romania va oferi 12 soluții. "Este un maraton care ține cu sufletul la gură și în mari emoții toată echipa tehnică. Vor fi soluții axate pe sănătatea mintală, accesul la serviciile de sănătate, pe dezvoltare rurală, vom avea încă o soluție pe riscul seismic. Soluții foarte diverse la o mare parte din problemele României", spune Bogdan Ivănel, cofondator Code for România.

„Așteaptă-te, române” este și un apel către toți românii de a sprijini soluțiile digitale create deja sau care vor fi create pentru ei de echipele de voluntari Code for Romania.

Orașul Vorbește cu psihoterapeutul Silviu Dragomir despre „Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru”, carte apărută la Editura TREI, în colecția „Misterele inconștientului colectiv”.

„Dacă în prima parte a vieții, suntem nevoiți să construim, sa dezvoltăm proiecte, să ne întemeiem o familie, să ne găsim o profesie, să perpetuăm specia, toată energia fiind concentrată către lumea exterioară, la mijlocul vieții energia își redirecționează sensul și începe să curgă spre interior, scoțând la lumina foarte multe conținuturi, care uneori pot fi de ajutor, dar alteori pot fi și demoni interiori, și asta ne face să ne simțim într-un perpetuu dezechilibru. Putem să râdem în exterior și să plângem în interior, putem să contruim proiecte mari în exterior și să experimentăm nimicul în interior, putem avea o viață absolut banală în exterior, dar în interior să trăim aventuri fabuloase”, spune Silviu Dragomir.

Silviu Dragomir (n. 1968) este psihoterapeut, psihanalist jungian și editor. Licențiat în filosofie, a urmat programul de formare internațională al C.G. Jung-Institut din Zürich. Este membru al IAAP (International Association for Analytical Psychology) și analist acreditat al C.G. Jung-Institut. Trăiește și lucrează în București. Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru este prima lui carte.

Ana Rubeli aduce în Oraș povestea casei din strada Lt. Aviator Gheorghe Caranda, nr. 79, o casă cu o arhitectură specifică anilor 1940 care, la prima vedere, nu spune foarte multe, dar care are un secret – o plăcuță memorială pe fațadă care te invită în universul lui Alexandru Țipoia.

Poate fi pălăria o extensie a expresiei plastice a sculpturii?

Designerul Cosmina Nicolescu a abordat acest element vestimentar din perspectiva sa de obiect pictorial: parte dintr-o capodoperă și o formă de expresie artistică. Au fost alese câteva pălării ilustrate în picturi în care rolul acestora are o încărcătură mai mare decât cel superficial de obiect doar uneori folositor. Cele 16 pălării le oferă ocazia vizitatorilor expoziției să-i redescope pe Joaquín Sorolla, Ricardo Balaca, Alonso Sánchez Coello, Claudio Coello, Francisco Goya, Adelardo Covarsí, Pablo Picasso, Francisco Zurbarán, Raimundo de Madrazo, Antonio Berni, Miquel Barceló, Carmelo Fernández, Frida Kahlo, Remedios Varo și Diego Velásquez.

Până în 15 octombrie, Combinatul Fondului Plastic găzduiește DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, organizat de la The Institute.

An de an, la acest festival sunt expuse cele mai bune lucrări de diplomă ale noilor talente din 16 domenii creative diferite: de la pictură la design interior, de la modă la design grafic, de la sculptură la artă murală și multe altele, totul în cadrul unui eveniment relaxat și prietenos. Lucrările au fost selectate de un board creativ format din peste 70 de specialiști, printre care nume ca: Roman Tolici, Omid Ghannadi, Mirela Bucovicean, Mihai Zgondoiu, Cosmin Năsui, Alex Gâlmeanu și mulți alții.

Orașul Vorbește cu Andrei Borțun, fondatorul The Institute și cu Cristian Andrei Ciocan, unul dintre cei 131 de artiști selectați la Diploma Show. Cristian expune in secțiunea Urbanism un proiect de eficientizare a mobilității, raportat la conceptul Orașului de 15 minute.

Scriitorul Florin Bican s-a întâlnit cu profesorii și învățătorii din Timișoara în cadrul programului de formare „Cultură și Educație AZI”. Nimeni nu era mai potrivit pentru a vorbi despre cum pot contribui poveștile la medierea culturală, despre cum ajută poveștile copiii să înțeleagă lumea și comportamentele celor din jur, să se adapteze și să socializeze.

Prilej pentru noi să dialogăm cu Florin Bican despre povești, despre Apolodor – de la Gellu Naum la „Hai pe Luna împreună”, ca o completare a listei rudelor pinguinului tenor, cu o tentă de cartier, „într-o lume ca a noastră, din Berceni”; despre colaborarea cu Dan Ungureanu, în ilustrațiile căruia se regăsește portretizat; despre traducerile din literatura universală pentru copii – „imposibilitatea traducerii mă stimulează”.

„Când înveți să descifrezi realitatea înconjurătoare ca poveste – și zău că nu cred că există alt cifru decât povestea – dintr-odată poți să vorbești cu alții despre povești și îi vezi că sunt interesați, că sunt deschiși, că se leagă o comunicare. Totul e poveste. Poveștile încifrează viața și sensul ei”.

Theodor Ineluș vorbește despre seria Assassin’s Creed, faimoasă pentru felul în care abordează diferite perioade istorice, recreându-le cu o atenție incredibilă pentru detalii. Pentru ultimul joc din serie, Mirage, atenția se mută înspre Irakul secolului 9.

Radio România Cultural.

Geanta „Kelly” Hermès numită în onoarea lui Grace Kelly. „Lady Dior” inspirată de Prințesa Diana. „Baguette” Fendi purtată de Sarah Jessica Parker în una dintre cele mai faimoase scene din Sex and the City. Acestea sunt doar câteva dintre gențile celebre pe care le putem vedea la Art Safari, până în 14 ianuarie.

Toți putem vedea cele 300 de genți din colecția Victoria and Albert Museum, dar doar Roxana Morar a stat de vorbă cu Jessica Harley, asistent curator al expoziției și a aflat importanța culturală a celui mai iubit obiect vestimentar.