Ce s-a întâmplat, de fapt, la alegerile prezidențiale din România și cum procesele politice de peste Prut pot influența cursul european al R. Moldova? Discutăm, la Bruxelles, cu politologul Cristian Pîrvulescu.

De asemenea, în acest episod „Pe agendă”, comentatorul politic Anatol Țăranu ne explică, la Chișinău, ce interese urmărește, de fapt, Rusia prin presupusa interferență în alegerile din România, dar și ce poate învăța R. Moldova din precedentul alegerilor românești.

Securitatea statului, pe toate dimensiunile ei - militară, energetică, economică ori informațională - este cea mai mare provocare pe care va trebui să o înfrunte în noul mandat Maia Sandu în calitatea sa de președinte al R. Moldova, consideră analiștii politici Nicolae Negru și Igor Boțan în podcastul „Dincolo de știri”.

Încetarea livrărilor de gaze naturale rusești de către Gazprom către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025 ar produce „un colaps economic” și ar băga „în faliment” întreprinderile din regiune, spune în podcastul „Pe Agendă” ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan. Deși situația privind livrările de gaze către localitățile de pe malul stâng este incertă încă și e legată de expirarea unui acord de tranzit a gazelor dintre Rusia și Ucraina, Bălan crede că „Rusia nu este gata să sacrifice Transnistria” și că cel mai probabil va alege să reducă livrările gaze în regiune, astfel încât acestea să fie suficiente doar pentru „supraviețuirea” acesteia.

Rusia folosește acum ultimul său instrument pentru a împiedica R.Moldova să-și continue parcursul european – șantajul stopării livrărilor de gaze în regiunea transnistreană, afirmă analiștii politici Igor Boțan și Nicolae Negru în podcastul „Dincolo de știri”.

S-a lămurit România pe cine a votat drept învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale? Cum pot fi explicate victoria neașteptată a independentului Călin Georgescu și scorul infim pe care l-a obținut printre cetățenii români din R. Moldova? Cum ar putea arăta viitorul Parlament al României? Și ce fel de relație post-electorală va exista între R. Moldova și România, în contextul avansului extremei drepte în alegerile românești? Discutăm cu analistul politic și istoricul Armand Goșu în noul episod al podcastului Europei Libere „Pe agendă”.

Parlamentul R. Moldova a organizat cu „mare întârziere” audierile privind influența Rusiei asupra treburilor interne ale țării și corupere a alegătorilor prin structuri controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, adăpostit de Moscova, spune comentatorul Nicolae Negru în podcastul „Dincolo de știri”.

Cum poate fi transformată criza demografică într-o oportunitate? Ce politici sociale ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Despre principalele provocări social-demografice ale momentului din Republica Moldova, discutăm „Pe Agendă” cu reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.

Miniștrii care vor fi demiși de către Guvern în următoarele zile nu sunt neapărat cei mai „răi” miniștri, ci, din cauza unor circumstanțe, au acumulat cele mai multe bile negre și acum plătesc „tribut tradițiilor politice”, susține analistul politic Igor Boțan în podcastul „Dincolo de știri”.

Trei reprezentanți ai diasporei R. Moldova din UE, Canada și SUA vorbesc în acest episod „Pe Agendă” despre dreptul diasporei de a participa la alegerile naționale. Ei susțin că dreptul de a vota este fundamental, iar conexiunile lor cu R. Moldova sunt puternice, combătând astfel declarațiile unor politicieni moldoveni pro-ruși care vor o discuție despre „restricționarea” votului extern. Invitații podcastului sunt Ala Mândâcanu (Canada), președinta asociației „Comunitatea Moldovenilor din Quebec”, Dorina Baltag (Țările de Jos), cercetătoare la Institutul pentru Diplomație și Afaceri Internaționale și Dumitru Sliusarenco (SUA), avocat și specialist în politici la Meta’s Oversight Board.

Victoria Maiei Sandu, candidata pro-europeană la alegerile prezidențiale, în cel de-al doilea tur de scrutin, nu a fost previzibilă, iar acest lucru poate fi explicat prin rezultatele modeste ale referendumului constituțional, afirmă analistul politic, Igor Boțan, în podcastul „Dincolo de știri”.