Planeta Verde

”Un abuz administrativ fără precedent: Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara a emis un aviz de mediu pentru unul dintre cele mai nocive proiecte miniere din istoria recentă a României, cel de la Certej, fără ca acesta să aibă o licență valabilă”, atrag atenția într-un comunicat de presă comunitatea Declic și rețeaua Mining Watch România. Invitată la emisiunea Planeta Verde este Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii la Declic.

Roxana Pencea-Brădățan spune că emiterea avizului de mediu pentru proiectul minier de la Certej de către APM Hunedoara a fost un șoc pentru societatea civilă: ”Am fost cu totul luați prin surprindere, de-a dreptul șocați să vedem că o procedură de avizare pe care noi o știm a fi în vigoare de mai bine de 15 ani este cu totul aruncată la gunoi, în condițiile în care se eliberează un aviz de mediu pentru planul de urbanism (...), se eliberează acest act, în lipsa unei licențe miniere valide”.

Reprezentanta Declic suspectează un act de corupție în emiterea avizului de mediu pentru proiectul minier de la Certej: ”Suspectăm rea-voință, suspectăm corupție, pentru că aceste decizii sunt luate cu bună știință de către funcționari ai statului român, cu încălcarea legii. În momentul de față, știind cum noi urmărim proiectul minier și cum autoritățile statului o fac, pentru că sunt implicate în procedură, nu putem să bănuim pe nimeni în acest moment de nevinovăție, de complicitate da, de corupție da. Este evident că legile și procedurile sunt încălcate, iar aceste autorități care și ele sunt toate conectate, nu e doar ceva, o problemă locală, este o problemă de fapt națională, care este sub supravegherea Ministerului Mediului, nu este întâmplătoare în acest moment”.

Miza luptei în instanță, în cazul minei de la Certej

În opinia Roxanei Pencea-Brădățan, ”era nevoie de acest aviz, pentru a influența instanțele de judecată. De ce? În momentul în care compania minieră și-a pierdut licența de exploatare, adică nu a mai fost prelungită, ei nu au fost mulțumiți bineînțeles de această situație și au mers în instanță împotriva statului român, cu dorința de a obține prin instanță aprobarea licenței. Deci dacă nu s-a putut pe cale administrativă, atunci să forțeze în instanță. Ei bine, ei acum vor veni în fața instanței și vor spune noi avem un proiect de minerit care este avansat, are deja primul aviz, cel al planului de urbanism și prin urmare, nu ne blocați licența, pentru că ne blocați o investiție deja în curs de avizare”.

Reacția ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în cazul Certej

Ministrul Mediului a avut o reacție pe Facebook. Diana Buzoianu spune că ”avizul de mediu emis de APM Hunedoara nu dă dreptul companiei Deva Gold SA să exploateze zăcămintele”. Ministrul precizează de asemenea că a dispus verificarea corectitudinii emiterii avizului în cazul minei Certej.

Diana Buzoianu subliniază că Ministerul Mediului nu poate interveni peste avizele care trebuie obţinute la nivel local. Ea afirmă că APM Hunedoara are independenţă în deciziile pe care le ia cu privire la avizele emise.

Comunicatul Declic și Mining Watch România poate fi citit aici.

”Protecția mediului nu este un moft”. Iată mesajul transmis la RFI de Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace și Antoniu Bumb, campaigner la Declic. Ei au criticat la emisiunea Planeta Verde intenția Ministerului Mediului de a obține acordul proprietarilor de păduri și autorităților locale, pentru stabilirea zonelor ce vor fi puse sub protecție legală strictă.

România trebuie să plaseze 10% din teritoriul național sub un regim de protecție strictă. E o strategie a Uniunii Europene, care trebuie aplicată și în România. Există de altfel și un jalon în PNRR în acest sens.

Ministrul Mediului spune la Digi24 că ar vrea să consulte autoritățile locale și proprietarii, înainte de a stabili suprafețele care vor fi puse sub protecție.

Organizațiile Agent Green, Declic, Greenpeace și Platforma pentru Adaptare Climatică atrag atenția că stabilirea zonelor de protecție nu trebuie făcută în baza acordului proprietarilor și autorităților locale.

Invitați la Planeta Verde sunt Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru Păduri și Biodiversitate la Greenpeace România și Antoniu Bumb, campaigner la Declic.

De ce trebuie pusă sub protecție strictă o suprafață de 10% din teritoriul național? Valentin Sălăgeanu: ”Pentru că așa ar fi bine, atât pentru natura din România, dar și pentru noi, ca societate, având în vedere că România este una dintre țările care sunt în top când vine vorba de impacturile schimbărilor climatice. Ne referim aici în special la deșertificare, aridizare, fenomene meteo extreme. O natură echilibrată ne ajută să facem față acestor impacturi”.

Ce-i reproșează ONG-urile Ministerului Mediului?

Valentin Sălăgeanu: ”Nu credem că a greșit Ministerul Mediului că a început acest proces și că vrea să consulte proprietarii, credem că este esențial ca ei să fie consultați, dar ca de obicei, procesul a început foarte haotic. E nevoie de un proces în două etape. O primă etapă presupune identificarea pe criterii științifice de biodiversitate a suprafețelor care se califică pentru această protecție. Și o etapă ulterioară, care este o etapă de politică publică și care presupune ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă desemnarea. Această desemnare a suprafețelor care intră sub protecție nu se poate face fără consultarea și implicarea tuturor celor interesați, inclusiv a proprietarilor. Deci noi nu spunem că ei nu trebuie să fie consultați. Spunem doar că dreptul de veto nu are cum să fie legal, atât în privința identificării, cât și în privința desemnării”.

De partea sa, Antoniu Bumb spune că dacă nu avem, 10% protecție strictă, ”se distruge ceea ce avem, pentru că suntem una dintre acele țări care pot să ofere acest 10% arii naturale protejate. Dacă nu ajungem la acest 10%, aceste arii vor fi distruse, pentru că este ceea ce se întâmplă în acest moment. Avem și acum protecție strictă pe unele zone, avem parcuri naționale care sunt parțial, atenție, parțial protejate strict. Există această convingere a multor oameni că ceea ce avem în parcurile naționale este protejat. De multe ori, primim mesaje la Declic, unde ni se spune că trebuie să intervenim, pentru că se taie în parcul național X sau Y și e foarte greu să explicăm că din păcate, în parcurile naționale nu există protecție strictă pe toată suprafața. Avem parcuri naționale în care doar 34% este protecție strictă și pe tot restul se taie la greu”.

Ce înseamnă protecție strictă? După ce criterii ar trebui alese zonele respective?

Ce spune legea din prezent despre compensațiile ce trebuie acordate proprietarilor de păduri?

Trebuie să scăpăm de gaz, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace România, Mihnea Matache. Cum a arătat anul 2025 și care sunt perspectivele în 2026, din perspectiva politicilor de mediu?

Președintele american, Donald Trump, a făcut o serie de afirmații controversate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Șeful Casei Albe a spus între altele că energia verde este o ”înșelătorie” sau o ”fraudă”, depinde cum vrem să traducem cuvântul ”scam” folosit de liderul american, care se referă în special la energia eoliană.

Cum poți combate cu succes fake-news-urile privind schimbările climatice? Mihnea Matache, purtător de cuvânt Greenpeace: ”Am eu o vorbă pe care îmi place s-o spun: schimbările climatice se simt destul de greu în spatele limuzinei cu aer condiționat. Din păcate, avem de-a face cu diverși politicieni, diverse companii, care prioritizează aceste activități economice, care în mod direct afectează clima, natura și biodiversitatea și ne amenință bunăstarea noastră pe termen lung”.

Raportul de impact pe 2025, lansat de Greenpeace

Greenpeace România a lansat raportul de impact pe 2025. ”A fost un an încărcat, cu multe provocări sociale, politice și climatice”, arată documentul. Care a fost provocarea principală anul trecut?

Organizația de mediu a avut și succese în 2025: legea pentru comunitățile de energie a fost adoptată. De ce este important acest lucru și ce sunt comunitățile de energie?

Pe de altă parte, Greenpeace a continuat și lupta în instanță anul trecut. Organizația reclamă limitările accesului la justiție în cauze de mediu. Ce înseamnă asta?

Greenpeace este unul dintre opozanții proiectului Neptun Deep, de extragere a rezervelor de gaze din Marea Neagră. ONG-ul are un război întreg cu Ministerul Energiei. Care e problema cu acest proiect, de ce se opune organizația ecologistă?

Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an la nivel global din istoria măsurătorilor meteo. Între timp, în aceste zile, România traversează un episod destul de lung de vreme geroasă. Care sunt explicațiile științifice pentru aceste extreme climatice? Am discutat la emisiunea Planeta Verde cu climatologul Roxana Bojariu, de la ANM.

Episodul de ger care afectează România este normal pentru această perioadă a anului, spune la RFI climatologul Roxana Bojariu. Ea precizează că iernile de altă dată însemnau zăpadă și frig din decembrie până în martie.

Roxana Bojariu spune că extremele climatice, adică valuri din ce în ce mai lungi de caniculă vara și episoade de ger iarna, reprezintă deja o normalitate climatică.

Ce ne arată faptul că 2025 a fost al treilea cel mai fierbinte an din istorie? Cum oprim tendința de încălzire a climei?

În ciuda studiilor științifice, care arată o încălzire alarmantă a climei la nivel global, există în continuare voci care pun la îndoială această realitate. Cum se manifestă cel mai des climato-negaționismul? Cum poate fi combătută cu succes retorica negaționistă în privința schimbărilor climatice?

Cât încurcă eforturile climatice globale faptul că la Casa Albă e un președinte climato-sceptic, Donald Trump?

Situațiile în care proprietarii de mașini hibride plătesc un impozit mai mare decât cei care au un autoturism mai poluant nu vor influența achiziția de vehicule prietenoase cu mediul. Iată ce spune la RFI specialistul în industria auto Ștefan Guga, în contextul controverselor apărute la acest început de an. El declară la emisiunea Planeta Verde că situațiile de acest gen ar trebui să fie teoretic simple excepții.

Ștefan Guga spune că ”sistemul arată în felul următor: pentru mașinile electrice se plătește 40 de lei, foarte puțin, pentru mașinile hibride care au un anumit nivel al emisiilor, că asta e important, reducerea este de maxim 30% și asta hotărăște Consiliul Local, dar variază și de la localitate la localitate, asta e important, depinde și de Consiliul Local ce priorități au autoritățile locale, deci s-a trecut de la o reducere de minim 50% la una de maxim 30% și apoi, pentru celelalte mașini, inclusiv pentru hibridele care poluează peste un anumit nivel se păstrează grila aceea cu puterea motorului și se introduce și un coeficient, în funcție de nivelul de poluare, de norma euro”.

El precizează că ”situația în care plătești mai mult impozit pentru o mașină hibridă, decât pentru o mașină cu motor cu combustie internă, nu este chiar corect să spunem că este o mașină poluantă, că și mașina hibridă poluează, diferența depinde de cât poluează și cât de puternică este mașina hibridă față de cealaltă. Putem, matematic vorbind, să avem o situație în care să avem o mașină hibridă cu motor foarte puternic, care are și emisii mari, deși este hibridă, deci mașinile hibride nu sunt neapărat prietenoase cu mediu, pe respectiva mașină să se plătească mai mult decât pentru o mașină mică, Euro 3, cu motor mic. Dacă luăm aceeași mașină, de aceeași dimensiune, de aceeași putere a motorului cu combustie internă, e greu de crezut că avem situații în care se plătește mai mult pentru hibridă”.

Ștefan Guga spune că ”unde s-a greșit enorm și unde se greșește constant în România este că se publică lucrurile astea cu două-trei săptămâni înainte să intre în vigoare, nici nu știi la ce să te aștepți și după aceea și în spațiul public se rostogolesc tot felul de... cum e chestia asta că plătești, dar sigur, în situații excepționale pot fi și lucruri care par aberante, dar dacă te uiți mai aproape nu sunt, că totuși sunt niște formule, e un tabel, aplici niște coeficienți și asta este, dar greșeala majoră este că se fac lucrurile pe ultima sută de metri”.

Demers important realizat de societatea civilă în colaborare cu autoritatea publică locală: e vorba de Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1, lansată de asociația Ecopolis. Este primul document de acest gen din România, rezultat în urma unui proces de consultare publică și cooperare între ONG-uri și stat. Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a organizației, Oana Neneciu.

Ce este Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Oana Neneciu: ”Carta Albă este un document care conține în primul rând 62 de piste de acțiune pentru un Sector 1 al Bucureștiului rezilient climatic. Practic, o listare a proiectelor necesare, pentru ca această bucată de oraș să devină în timp rezilientă climatic, cetățenii să simtă o îmbunătățire a calității vieții”.

De ce era nevoie de o Cartă Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Directoarea Ecopolis: ”Acest model de consultare a publicului, plus ONG, plus municipalitate există în marea majoritate a orașelor europene. Așa teoretic ar trebui să se întâmple când construiești orice strategie de orice tip (...). Niciodată nu știm, nici măcar noi, ONG-urile care activăm în domeniul mediului, nu știm cu adevărat ce se întâmplă la nivel de cartier, de stradă, de bloc. Cetățenii știu cel mai bine cu ce se confruntă și practic de acolo am plecat”.

Ce poate învăța Bucureștiul de la alte mari orașe ale Europei, pentru a combate eficient poluarea aerului? Oana Neneciu: ”În Paris, străzile adiacente școlilor sunt închise pe perioada în care copiii intră la școală, cel puțin, dacă nu se poate permanent. Practic, părinții nu mai au acces deloc cu autovehicule personale în jurul școlilor, asta pentru că aerul e foarte poluat și poți să reduci din această poluare prin demersuri simple, închizi străzile. În Paris, am văzut chiar o școală care are un zid imens de beton, ca să blocheze poluarea de la o arteră foarte mare, un zid înalt”.

Carta Albă a Rezilienței Climatice cuprinde peste 60 de direcții de acțiune, de la infrastructură verde și mobilitate urbană, până la politici publice și echitate socială.

Carta Albă conține o Hartă Climatică a Sectorului 1, care scoate în evidență punctele vulnerabile și resursele locale.

Societatea civilă așteaptă rezultate palpabile de la noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu. Acesta nu va putea livra însă prea multe în doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, spune la emisiunea Planeta Verde directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Ea speră însă ca liberalul să facă măcar primii pași concreți, inclusiv în direcția colaborării cu ONG-urile.

Alina Kasprovschi precizează că așteptările de la Ciprian Ciucu sunt mari: ”Așteptările de la noul primar se regăsesc în ceea ce noi împreună cu comunitatea Platformei de Mediu pentru București am lucrat și am pus într-un document numit Pactul de Mediu pentru București. Dacă e să ne uităm la zona de natură urbană, ne interesează creșterea spațiului verde și aici ne uităm și la suprafețe, unde suntem sub media europeană, sub minimum recomandat de OMS, dar mai ales a calității lor”.

Directoarea executivă a Fundației Comunitare București se referă și la calitatea aerului în Capitală: ”Ne uităm la calitatea aerului, care vine din spațiul verde, dar vine și din tot ce înseamnă poluare, câte mașini avem, faptul că avem mai multe mașini în București decât avem oameni, faptul că multe din mașinile din București sunt mai vechi de zece ani, asta înseamnă un nivel de poluare destul de ridicat, faptul că nu avem zone de emisii reduse, așa cum au alte capitale, faptul că nu modificăm în nici un fel modul în care se circulă în București”.

Alina Kasprovschi nu se așteaptă ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să poată livra prea multe lucruri până în 2028: ”Nu cred că va putea să livreze în doi ani și jumătate foarte mult, suntem realiști și cred că e important să fim realiști, pentru că de-a lungul timpului, am fost foarte entuziasmați noi, românii, în general, de anumite alegeri și am crezut că gata, viața noastră se va schimba în șase luni, ceea ce știm acum că nu este posibil, hai să fim maturi și să ne dăm seama că în doi ani și jumătate ce poate să facă un primar este să înceapă să organizeze lucrurile, să înceapă să câștige finanțări, să aibă o echipă cu care să poată lucra, ăsta e unul din lucrurile care și pe noi ne interesează, să avem cu cine să lucrăm în Primăria Capitalei, e o problemă atunci când vorbim de experți”.

Ce înseamnă un oraș neutru climatic, un oraș smart, prietenos cu locuitorii săi? Convenția M100 pentru Neutralitate Climatică are loc în perioada 27–28 noiembrie, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din Capitală.

Ce este M100, care sunt mizele, ce înseamnă un oraș neutru climatic, ce proiecte propun orașele din program și cât de importantă e colaborarea dintre instituțiile statului și societatea civilă?

Invitați la emisiunea Planeta Verde: Adrian Curaj, director general la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Adrian Curaj explică pentru început ce este M100: ”M100 este platformă de resurse, un loc în care ne propunem ca orașele care își propun să meargă pe drumul acesta al transformărilor spre ceea ce spunem climatic neutru și inteligent, să aibă unde să găsească resurse, unde să găsească expertiză, unde să schimbe bună practică și mai ales unde să vadă și să aibă concentrate resursele de finanțare pentru proiectele lor”.

Ce înseamnă un oraș neutru climatic? Adrian Curaj: ”Înseamnă practic a avea un oraș care afectează cât mai puțin natura (...). La nivel european, există o misiune, care adresează 100 de orașe climatic neutre și smart. România a participat la competiția de selecție, sunt trei orașe prezente acolo (...). Am zis în felul următor: se întâmplă la nivel de Comisie Europeană așa ceva, dar noi ce facem, trei orașe sunt reprezentative, ele sunt pentru România, dar sunt tot ce poate România? Nu. Și atunci, am spus că noi am inventat acest mecanism, această platformă, care se numește M100, pentru că ne-am propus ca nici un oraș să nu fie lăsat în urmă”.

Cum definim un oraș prietenos? Ștefan Bâlici: ”Un oraș în care viața de zi cu zi să se poată desfășura firesc, care să nu pună nici un fel de dificultăți sau piedici în calea activităților noastre cotidiene, dar mai ales un oraș care să ne ofere un mediu propice pentru viață, un mediu curat și sănătos și să încurajeze interacțiunea socială și în felul ăsta, coeziunea și să conducă la o stare de bine pentru toți locuitorii. Ăsta e idealul, către asta vrem să ne îndreptăm”.

O discuție la emisiunea Planeta Verde pe două subiecte care privesc energia, dar dintr-o perspectivă ecologistă. Legea care modifică regimul ariilor naturale protejate a fost atacată de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. În paralel, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind comunitățile de energie. Ce înseamnă toate astea, care sunt așteptările ONG-urilor de mediu?

Invitații RFI sunt purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace România, Mihnea Matache și Andrei Crăciun, coordonator de campanii la ONG-ul amintit.

Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR în privința unei legi controversate, care a provocat nemulțumirea activiștilor de mediu. E vorba de legea care modifică regimul ariilor naturale protejate, pentru a face loc unor proiecte hidro începute înainte de anul 2007. Șeful statului susține că documentul ”ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene”.

Mihnea Matache salută demersul președintelui: ”Noi primim foarte pozitiv această noutate. În sfârșit, un actor politic important ia o poziție fermă și semnificativă în această dezbatere, o dezbatere destul de dezechilibrată. Ani de-a rândul, am avut partidele tradiționale care au promovat aceste proiecte, partide conectate foarte puternic cu companiile direct beneficiare de pe urma acestor proiecte, o luptă total inegală”.

Comunitățile de energie: de ce este importantă Ordonanța de Urgență adoptată recent de Guvern? Andrei Crăciun: ”În sfârșit, cetățenii, împreună cu municipalitățile, cu autoritățile locale, cu IMM-uri sau asociații, toți acești actori pot în sfârșit să se coaguleze în proiecte comune, prin care să producă, să administreze, să gestioneze sau să consume energie regenerabilă, proiecte comune de energie regenerabilă, dezvoltate la nivel local. Ceea ce este important de subliniat este că acest pas se întâmplă după o întârziere foarte mare, de aproape trei ani, în care societatea civilă, UAT-urile, cetățenii au solicitat legislație pentru comunități de energie”.

Summit-ul climatic COP30 începe luni, 10 noiembrie, la Belem, în Brazilia. Liderii planetei încearcă să-și reînnoiască promisiunile privind clima. Cât de serioase sunt ambițiile climatice ale țărilor participante, de ce suntem în pragul unui eșec și ce are de făcut România? Invitată la Planeta Verde este vicepreședinta asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș. Organizația sa este coordonatorul național al Pactului Climatic în România.

Care e miza COP30 din orașul brazilian Belem? Ana-Maria Pălăduș: ”E un COP important, pentru că are loc la zece ani de zile după un alt COP foarte important care a avut loc la Paris. În 2015, președinția franceză a anunțat ca un mare succes al negocierii COP-ului de atunci faptul că statele au agreat limitarea creșterii temperaturilor medii globale la 1,5 grade față de perioada preindustrială (...). Acest angajament de 1,5 grade este cam greu de ținut. Deci o primă miză importantă a întâlnirii este să vedem unde suntem cu această țintă de 1,5 grade (...). Suntem pe o traiectorie de creștere a temperaturilor medii globale de cel puțin 2,3 grade până la finalul acestui secol. Deci suntem cu aproape un grad peste ce-și propune Acordul de la Paris”.

António Guterres, secretar general ONU, spune într-un interviu pentru The Guardian că omenirea a eșuat în încercarea de a opri încălzirea globală sub pragul de 1,5 grade Celsius față de epoca preindustrială. Ce înseamnă când acest mesaj vine de la cel mai înalt nivel? Ana-Maria Pălăduș: ”Înseamnă, așa, fără să alertăm publicul, că ne îndreptăm spre un zid, cam asta ne spune. De altfel, este printre singurii lideri internaționali de anvergură care vorbesc foarte franc despre lucrul acesta. Foarte lume spune: domnule, nu trebuie să alarmăm lumea, pentru că produce frică, frica imobilizează sau produce fugă. Eu cred că de multe ori, frica poate să ne și mobilizeze, poate să ne dea un imbold”.

Modificările climatice sunt o ameninţare fără precedent, care afectează sănătatea a milioane de oameni, arată un raport publicat de revista Lancet. În medie, 546.000 de decese pe an au fost cauzate de căldură în perioada 2012-2021, în special în Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud, în contextul în care episoadele de caniculă se accentuează.

Contextul

Ultimii zece ani au fost cei mai fierbinți din istorie. 2024 a fost cel mai cald din istoria măsurătorilor.

Miniștrii Mediului din Uniunea Europeană au ajuns pe ultima sută de metri la un acord privind reducerea cu 90% a emisiilor de CO2 până în 2040, înaintea COP30 din Brazilia.

Mai este UE vârful de lance în lupta cu schimbările climatice sau locul său este luat de China și Brazilia?

Brazilia a înregistrat anul trecut cea mai mare scădere anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră după 2009. Acest lucru a fost posibil în special datorită reducerii defrişărilor, potrivit Agenției France Presse.

Statele Unite în schimb și-au revizuit ambițiile climatice în mandatul președintelui Donald Trump, el însuși un negaționist al schimbărilor climatice.