Planeta Verde

Starea mediului în București se degradează de la un an la altul și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor, potrivit raportului ”Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București, prin Platforma de mediu pentru București. Directoarea executivă a fundației, Alina Kasprovschi, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Raportul ”Starea mediului în București” arată că 60% din poluarea din Capitală provine din trafic.

Calitatea tot mai slabă a aerului, natura urbană insuficientă, infrastructura gri și deșeurile sunt cele mai mari provocări pentru starea mediului din București, arată documentul.

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort, potrivit raportului ”Starea mediului în București”.

De asemenea, Capitala a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent.

Doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc.

Prea puțini copaci în București

Raportul ”Starea mediului în București” arată că orașul are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene de trei arbori la fiecare locuitor.

Arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați.

În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată: doar 1% dintre locuitorii Capitalei folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă.

De asemenea, numai 1% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante, mai arată raportul ”Starea mediului în București”.

Starea mediului în București ”nu merge spre bine”

Directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi, spune la Planeta Verde că starea mediului în București ”nu e grozavă și nu merge spre bine momentan. Respirăm un aer de proastă calitate, care ne scurtează până la patru ani din viață, pentru bucureșteni, față de restul românilor, spune asta Institutul de Cercetare a Calității Vieții”.

Ea precizează că ”avem foarte multe mașini, 60% din poluare vine din trafic. Avem mai multe mașini decât oameni, care fie sunt înmatriculate, fie tranzitează Bucureștiul. Sunt trei categorii de mașini: cele înmatriculate, cele care nu sunt înmatriculate în București, dar locuiesc efectiv aici și cele care tranzitează Bucureștiul. Sunt peste 2.000.000 de mașini în aceste trei categorii, care sunt zilnic pe străzile Bucureștiului. Partea proastă este că jumătate dintre ele sunt mai vechi de zece ani, asta înseamnă standarde mai mici de poluare și o treime sunt diesel”.

Ce înseamnă un spațiu verde de calitate? Alina Kasprovschi explică: ”Există acel studiu 3-30-300, care spune că pentru calitatea vieții avem nevoie să vedem de la geamul nostru trei copaci, 30% din suprafața pământului ar fi bine să fie umbrită și să avem până la 300 de metri de un spațiu verde. Studiul nostru zice că 60% din locuințe sunt la distanță mai mică de un kilometru de un parc. Deci suntem departe”.

Zeci de organizații fac un apel către autorități: ”Pădurile României cer o voce la Bruxelles”. ONG-urile cer statului să facă o prioritate din protecția fondului forestier național și solicită Guvernului o poziție fermă pentru fonduri europene dedicate pădurii. Invitat la Planeta Verde este Radu Melu, coordonator senior păduri la WWF România.

Pădurile Europei sunt subfinanțate, spune la RFI Radu Melu (WWF România).

Cel puțin 75 de ONG-uri, cercetători și proprietari de păduri fac un apel public, în care vorbesc despre ”rolul strategic al pădurilor în tranziția verde”. Ce înseamnă asta, mai concret?

Semnatarii apelului își doresc ”o politică forestieră coerentă la nivel european”. Cu alte cuvinte, politica din prezent este incoerentă? Cum s-a ajuns aici?

S-au îmbunătățit protecția și conservarea pădurilor sau dimpotrivă, sunt tot mai slabe, în ultimii ani, în România?

Codul Silvic a fost modificat. Funcționează?

Ce instrumente noi de protecție și conservare a pădurilor sunt necesare?

Care sunt așteptările ONG-urilor de la președintele Nicușor Dan și de la noul Guvern, în privința protecției mediului? Zeci de cercetători, experți, tineri și alți membri ai societății civile au semnat o scrisoare deschisă către șeful statului, căruia îi cer să înființeze la Administrația Prezidențială o funcție de nivel înalt pe zona de combatere și adaptare la schimbări climatice, potrivit InfoClima.ro. Invitat la Planeta Verde este Raul Pop, director de programe la asociația Ecoteca.

Ce așteaptă ONG-urile de la Nicușor Dan, el însuși fost activist de mediu? În definitiv, ce poate face președintele țării în privința schimbărilor climatice? Pârghiile efective de intervenție nu sunt mai degrabă la Guvern, Parlament și autorități locale?

Raul Pop (Ecoteca) spune că ”atunci când vorbim despre schimbări climatice, vorbim despre bunăstarea omului, vorbim despre o incidență mai mare sau mai mică a unor afecțiuni de sănătate, vorbim despre inundații, vorbim despre alte fenomene meteo extreme. Întâmplător, noi acum vorbim în București. În București, acum două săptămâni, aveam apa până la genunchi, în tot orașul. Curgea în metrou, de zici că eram într-o cascadă. Nu putem să ignorăm lucrurile atât de evidente pentru că avem pe agenda publică și alte lucruri importante (...). Ne așteptăm ca în continuare, așa cum de altfel s-a și manifestat în repetate rânduri, Nicușor Dan să rămână cu o sensibilitate activă, legată de subiecte care țin de calitatea vieții”.

Semnatarii scrisorii deschise spun că riscurile climatice sunt de fapt riscuri economice și sociale. Ce înseamnă asta, concret?

România resimte din plin efectele schimbărilor climatice: valuri de caniculă, secetă, inundații masive. Cu toate astea, nu vedem o strategie care să fie și o prioritate pentru autorități. De ce se întâmplă asta?

Dacă vorbim de schimbări climatice și de comportament responsabil, putem discuta și despre colectarea separată a deșeurilor. Fiecare român a returnat în medie 17 kg de ambalaje cu sigla SGR, de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare, până în aprilie 2025, reiese dintr-o analiză realizată de Ecoteca, în colaborare cu RetuRO şi publicată pe platforma CumStăm.ro. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? La ce ne raportăm?

Articolul de pe InfoClima.ro este aici.

Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD4) a fost revizuită de UE. Ea trebuie acum transpusă în legislațiile naționale, până în mai 2026. O discuție la emisiunea Planeta Verde despre eficiența energetică a clădirilor.

Invitat la RFI este președintele Ordinului Auditorilor Energetici din România, Cătălin Lungu.

Ce prevede Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor? Până când trebuie realizată transpunerea documentului?

”Directiva pentru Performanța Energetică a Clădirilor este de fapt o revizuire a unei forme a Directivei mai vechi și include mult mai multe prevederi decât versiunea anterioară. Spre exemplu, obligativitatea întocmirii certificatelor de performanță energetică. De asemenea, este menționată importanța renovării clădirilor și mai mult decât atâta, este adusă pentru prima oară în vederea specialiștilor partea de evaluare a emisiilor de CO2, atât cele care se referă la funcționarea clădirii, adică de exemplu, emisiile de carbon alocate pentru energia consumată de clădiri, dar și emisiile înglobate în materialele de construcție și echipamentele de instalații”, explică expertul.

Ce este Certificatul de Performanță Energetică, ce informații trebuie să conțină, cine îl cere, cine îl acordă și cum se obține?

Ce presupune Auditul Energetic, de ce este important și cine îl face?

Ce este certificatul nZEB? Care sunt obligațiile europene în materie de ”nearly zero energy building” (clădiri cu consum de energie aproape de zero)? Cum se obține certificatul nZEB?

Ce este sărăcia energetică și cum pot combate certificatele de mai sus acest fenomen?

Greenpeace România și Declic au lansat o petiție, semnată deja de mii de persoane, în care cer ca ministrul Energiei, Sebastian Burduja, să nu facă parte din viitorul Guvern. Invitat la emisiunea Planeta Verde este purtătorul de cuvânt al Greenpeace România, Mihnea Matache.

Greenpeace îl acuză pe Sebastian Burduja că a dus o campanie sistematică de hărțuire a societății civile care luptă pentru protejarea naturii. ONG-ul de mediu denunță tactici de intimidare din partea ministrului Energiei.

De partea sa, Sebastian Burduja a scris pe Facebook: ”Am spus de la bun început că ne vom lupta până la capăt pentru interesul public al ţării noastre, pentru securitatea energetică şi bunăstarea românilor. Şi asta facem. Nu ne vom lăsa intimidaţi de ameninţări, cereri de demisie, minciuni şi jigniri pe bandă rulantă”.

Sebastian Burduja a invocat mereu interesul României de a obține independența energetică. Proiecte ca Neptun Deep contribuie la această independență? O întrebare pentru Mihnea Matache, purtătorul de cuvânt al Greenpeace România, organizație a cărei dizolvare a fost cerută în instanță de Romgaz Black Sea Limited Nassau.

Președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu, vrea să candideze pentru postul de primar al Bucureștiului. Alegerile vor avea loc cel mai probabil la toamnă, după ce primarul Nicușor Dan a devenit președintele țării. Dan Trifu a fost invitat la emisiunea Planeta Verde de la RFI.

Dan Trifu explică de ce a decis să candideze pentru postul de primar al Capitalei: ”Am decis să candidez, pentru că împreună cu Nicușor, știți bine, am făcut lucruri mărețe și prin instanță, am luptat, chiar am luptat atâția ani pentru București și vă spun sincer, nu vreau ca Bucureștiul să intre pe mâna unor interese de partid sau unor interese de grup. Ăsta este scopul, pentru că mi-am dedicat aproape 30 de ani din viață apărării drepturilor cetățenilor, mă rog, apărării unei Capitale cât de cât civilizate și acum n-aș vrea ca niște oameni, eu știu, de anumite facturi să vină și să înceapă o distrugere a ceea ce noi am încercat să conservăm”.

Președintele Eco-Civica este unul dintre cei mai cunoscuți membri ai societății civile care luptă de aproape 30 de ani cu rechinii imobiliari și cu autoritățile statului care dau avize ilegale de construcții, punând astfel în pericol spațiile verzi și patrimoniul arhitectural și istoric al Bucureștiului.

”Am înlocui un Nicușor Dan cu un Dan Trifu care are aceleași principii”

Dan Trifu spune pe cine se bazează în cursa pentru Primăria Capitalei: ”Eu mă bazez pe înțelepciunea cetățenilor Bucureștiului, care știu în mare parte ce am făcut pentru dumnealor, cât de apropiat am fost de Nicușor Dan în toată această luptă. Am înlocui un Nicușor Dan cu un Dan Trifu care are aceleași principii, aceleași obiective și chiar vreau să accelerez anumite lucruri”.

Dan Trifu arată în programul său politic transmis RFI că vrea între altele să reabiliteze spațiile verzi existente și să amenajeze altele noi și se angajează de asemenea să rezolve problema spațiilor verzi retrocedate.

Candidatul la Primăria Capitalei promite refacerea urgentă a aliniamentelor de arbori, prin înlocuirea celor uscați sau lipsă, estimarea fiind de un milion de copaci. El vrea de asemenea să refacă alveolele betonate.

Dan Trifu vorbește de asemenea în programul său politic și în interviul acordat RFI despre reamenajarea Dâmboviței și realizarea mai multor zone pietonale în centrul Bucureștiului, concomitent cu mutarea anumitor tronsoane de trafic rutier în subteran.

Ce așteaptă organizațiile neguvernamentale de la președintele ales, Nicușor Dan? Ce înseamnă să faci activism de mediu în acest context social și politic plin de ură și ce semnal dă victoria lui Nicușor Dan în fața lui George Simion, în ochii ONG-urilor? Invitată la emisiunea Planeta Verde este vicepreședinta asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș.

Nicușor Dan, el însuși provenit din rândurile activiștilor de mediu, a câștigat alegerile prezidențiale.

Ce așteaptă organizațiile neguvernamentale de la președintele ales?

Există o falie profundă în societate, pe care activiștii de mediu au perceput-o din plin. Cum s-a manifestat?

Cum pot fi reconciliate cele două Românii, din perspectiva activistului de mediu?

Ce înseamnă să fii activist de mediu în contextul acesta tensionat, în care valul de ură nu vine doar dinspre extrema dreaptă, ci și de la vârful statului? Să ne amintim că premierul demisionar, Marcel Ciolacu, i-a făcut ”soroșiști” pe ONG-iștii care se opun anumitor proiecte energetice.

Mai poți pune pe masă teme de mediu, ținând cont de gălăgia din jur? Mai e loc pentru dialog?

”Politicul a divorțat de știință și adevăr”, spune la RFI activistul de mediu Gabriel Păun, președintele asociației Agent Green, care a lansat recent cartea ”Homo Sentient”, la editura Seneca.

Cartea ”Homo Sentient”, de Gabriel Păun, a fost lansată joi, 8 mai, la Seneca Anticafe din București.

”Suntem pe o planetă muribundă. În carte aduc cu lux de amănunte foarte multă știință actuală, de cea mai înaltă calitate, pe înțelesul tuturor, care ne arată cu subiect și predicat că dacă planeta ar fi un pacient dus la spitalul de urgență, medicii ar băga-o direct la Terapie Intensivă”, afirmă la RFI activistul de mediu.

”Cartea Homo Sentient este ca un fluviu sau ca o explozie”, este citată actrița Oana Pellea, în deschiderea cărții.

De partea lui, scriitorul Radu Vancu descrie cartea lui Gabriel Păun drept ”cea mai inteligentă și informată pledoarie pentru uman” pe care a citit-o vreodată.

Gabriel Păun este invitatul emisiunii Planeta Verde.

Victorie la Înalta Curte de Casație și Justiție: neonicotinoidele rămân interzise în România, anunță asociația Eco-Ruralis. ÎCCJ a respins cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private, de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, confirmând astfel că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România, iar autorizațiile ilegale nu mai pot produce efecte.

O discuție despre utilizarea pesticidelor în agricultura din România: cât de extins este acest fenomen, ce prevede legislația europeană și ce alternative există?

Invitată la emisiunea Planeta Verde este președinta asociației Eco-Ruralis, Ramona Duminicioiu.

Ce sunt neonicotinoidele? De ce sunt ele periculoase? Ce consecințe ar trebui să aibă decizia instanței?

Un sondaj realizat de CURS în aprilie 2025 arată că 89% dintre români nu vor alimente produse cu pesticide.

Totuși, există fermieri care folosesc pesticide și argumentul lor este că aceste substanțe fac culturile mai rezistente în fața dăunătorilor și a vremii nefavorabile. E un argument?

E normal să aibă loc concerte și târguri în parcuri? Peste 20 de grupuri civice și ONG-uri cer Primăriei Capitalei, printr-o scrisoare deschisă, să respecte dreptul oamenilor la spații verzi de calitate, prin desemnarea unor zone liniștite în interiorul tuturor parcurilor și ariilor naturale urbane protejate.

Cum reducem zgomotul din parcuri? E normal să aibă loc concerte și alte evenimente zgomotoase în grădinile publice? Cum reducem gălăgia din parcuri precum Herăstrău sau Cișmigiu?

Invitații lui Cosmin Ruscior la Planeta Verde au fost Elena Lucaci (Grupul de Inițiativă Civică ”Părinți de Cireșari”) și Alex Oprița (Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu).

Poziția ONG-urilor poate fi consultată aici.