Planeta Verde

Autoritățile române nu au învățat nimic din greșelile comise în trecut legate de gestionarea populației de urși, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI Cristian Papp, expert în carnivore mari, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la organizația WWF România.

Atacurile urșilor reprezintă o temă ce revine an de an pe agenda publică și care creează isterie și reacții disproporționate aproape de fiecare dată.

Cel mai recent caz este al unui salvamontist atacat de un urs pe o stradă din Predeal. Imediat, ministrul Mediului și premierul Marcel Ciolacu au cerut împușcarea urșilor problemă.

Invitat la Planeta Verde, Cristian Papp (WWF România) a pledat pentru aplicarea unor soluții simple: garduri electrice, tăierea unor pomi fructiferi, containere anti-urs, zgardă cu GPS. Un proiect-pilot din Băile Tușnad poate servi ca exemplu, spune expertul în carnivore mari.

Discursul politic la adresa ONG-urilor s-a degradat în ultima perioadă, în special în ceea ce privește asociațiile de mediu. Organizațiile neguvernamentale sunt tot mai des puse la zid de înalți oficiali ai statului, care nu se feresc să readucă în discuție pericolul reprezentat de așa-zisele ”ONG-uri soroșiste”.

Invitați la Planeta Verde au fost Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic și directorul Bankwatch România, Vlad Popescu.

”Transmit public ministrului Energiei, Sebastian Burduja, că are toată susținerea mea. Am văzut că este atacat și de ONG-urile lui Soros și de partide care fac jocul Rusiei. Drill, Sebi, drill!”, a afirmat recent premierul Marcel Ciolacu. Asta după ce Sebastian Burduja a intrat în conflict cu activiștii de mediu, din cauza opoziției acestora, inclusiv în instanță, față de diverse proiecte energetice.

Cum răspund ONG-urile și ce vor face mai departe?

Sunt descurajați ONG-iștii de astfel de mesaje transmise de înalți oficiali ai statului, precum premierul Marcel Ciolacu și ministrul Sebastian Burduja?

Aerul din Capitală este foarte poluat. Aceasta este concluzia unui raport realizat de asociația Ecopolis, care a analizat calitatea aerului din București în 2024.

Poluarea aerului în București este la cote ridicate, arată un raport pe anul 2024, realizat de asociația Ecopolis.

Documentul scoate în evidență depășiri frecvente ale limitelor maxime admise de legislație.

Oana Neneciu, directoare executivă la Ecopolis, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Care sunt cauzele poluării din București, ce soluții există și cât contează implicarea civică?

 

Câteva concluzii ale raportului Ecopolis privind calitatea aerului în București în 2024:

- în București, în 2024, nivelurile de PM 2,5 au depășit frecvent limitele legale la mai multe stații, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut cu până la 200%

- PM 10 prezintă depășiri în zone intens circulate, cum ar fi Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi

- poluarea cu PM 2,5 și PM 10 depășește pragurile impuse de legea 104/2011 și de directiva europeană aferentă, ceea ce va atrage o nouă procedură de infringement pentru România

- deși nu există depășiri sistematice ale limitelor legale, există perioade și zone unde nivelurile de NO2 sunt apropiate de pragul maxim admis.

”Pădurea Băneasa este în pericol! Deschiderea circulației auto prin pădure va avea consecințe grave asupra celei mai mari zone naturale a Bucureștiului”. Semnalul de alarmă vine de la zeci de organizații de mediu, care critică un acord între Direcția Silvică Ilfov și Federația Greenfield Băneasa, care le-ar permite locuitorilor din complexul respectiv să folosească drumul forestier din pădure.

Invitați la emisiunea Planeta Verde au fost Dan Bărbulescu, director executiv la Asociația Parcul Natural Văcărești și Alex Oprița, coordonator de advocacy la ONG-ul amintit.

Care vor fi consecințele deschiderii circulației auto pe un drum forestier din Pădurea Băneasa?

Ce alternativă există la soluția propusă de autorități?

Cine e de vină pentru întreaga situație?

Ce se poate face pe viitor pentru a se evita situații similare?

Ce mai pot face acum ONG-urile de mediu?

Cât contează mobilizarea organizațiilor neguvernamentale și a mișcărilor civice, când vine vorba de abuzuri de mediu?

Asociația 2Celsius a lansat campania www.metanulcontează.ro, proiect despre impactul metanului asupra schimbărilor climatice. Directorul executiv al ONG-ului, Mihai Stoica, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Ce își propune asociația 2Celsius cu campania www.metanulcontează.ro?

Ce e de fapt metanul și de ce e periculos?

Care sunt sursele emisiilor de metan?

Cum pot fi reduse emisiile de metan din agricultură, energie și deșeuri?

Ce obligații europene are România în privința emisiilor de metan?

Mihai Stoica răspunde la toate aceste întrebări, în cadrul emisiunii Planeta Verde.

Contextul pentru a dezbate acțiunea climatică este descurajant, spune vicepreședinta asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș, invitată la emisiunea Planeta Verde. Organizația amintită este coordonatorul național al Pactului Climatic în România.

Cât de relevant mai este Pactul Climatic European, în condițiile în care Statele Unite s-au retras din Acordul de la Paris, iar la București, unii oficiali vorbesc despre nevoia unei regândiri a Green Deal?

Asociația REPER21 a organizat recent Evenimentul Național al Pactului Climatic European în România. De ce este important să avem dezbateri cât mai multe și cât mai clare despre Pactul Climatic?

În ce măsură știu românii ce este Pactul Climatic European? Cum va arăta acțiunea climatică din România în următorul deceniu?

Ce rol poate juca educația de mediu în acțiunea climatică din România? Există o colaborare între diverșii actori climatici din România?

Ce înseamnă să fii activist de mediu în contextul valului de ură propagat de susținătorii lui Călin Georgescu?

Green Deal trebuie să rămână o prioritate pentru autorități, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI Mihnea Cătuți, director executiv la Energy Policy Group. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus recent în discuție ceea ce el numește efectele negative ale Pactului Verde European asupra sectorului energetic românesc. El a vorbit despre ”o terapie șoc verde, care trebuie să înceteze”, în opinia sa.

În ce măsură mai este Green Deal o miză pentru România?

Ar trebui regândit Pactul Verde European? Cum anume, ce ar trebui schimbat?

Care sunt costurile sociale și economice ale implementării Green Deal?

Green Deal înseamnă bani. Ce sume îi revin României prin Pactul Verde European?

Cum ar trebui folosiți banii din Green Deal?

Emisiunea cu Mihnea Cătuți a pornit de la o dezbatere semnalată de InfoClima.ro.

Gabriel Păun vrea să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai. Președintele organizației ecologiste Agent Green spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că ”planeta și-a pierdut reziliența, dă semne grave de boală”. Gabriel Păun a primit acum câteva luni, în premieră pentru România, titlul de Campion al Pământului, cea mai înaltă distincție acordată de ONU pentru mediu.

De ce a decis Gabriel Păun să candideze la alegerile prezidențiale din mai: ”Am simțit ca mulți dintre noi o anumită indignare, după rezultate și după ce s-a întâmplat, indignat nu de rezultatul din urna de vot, ci de rezultatul din societate, dezbinarea, mă doare foarte tare. Am văzut prietenii stricate, familii stricate, o societate divizată”.

Gabriel Păun, despre TikTok: ”Pe TikTok am văzut un instrument de manipulare în masă, pentru că face apel la creierul reptilian al omului, aproape zero rațiune și aproape zero emoție procesată. Mi se pare un instrument periculos prin arhitectura acestui canal (...). Nu trebuie interzis, trebuie educație”.

În opinia sa, ”planeta și-a pierdut reziliența, dă semne grave de boală (...). Cred într-un viitor în care ne eliberăm de ideologii și punem planeta în centrul atenției, însănătoșirea planetei. Cu această planetă bolnavă ne va fi foarte rău”.

Guvernul pregătește reforma unei instituții-cheie în lupta cu tăierile ilegale de păduri. ”Situația de la Romsilva este un eșec programat sau cel puțin ușor de anticipat”, spune de partea ei organizația ecologistă WWF România, care face o serie de propuneri pentru reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor.

Reforma Romsilva este necesară, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI Radu Melu, coordonator senior păduri la WWF România.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a tot vorbit în ultima perioadă despre reforma Romsilva, în contextul intenției Guvernului de a reduce cheltuielile statului.

De ce e nevoie de reforma Romsilva?

Cum ar trebui făcută reforma Romsilva, ce propune WWF, concret?

Ecologiștii propun depolitizarea Romsilva. Cât de politizată e acum Regia Națională a Pădurilor?

Președinta fundației Terra Mileniul III, Lavinia Andrei, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că decizia președintelui american, Donald Trump, de a retrage SUA din Acordul Climatic de la Paris va avea efecte negative asupra eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice.

O discuție despre o decizie controversată, cu impact major, a președintelui american, Donald Trump. E vorba de retragerea SUA din Acordul Climatic de la Paris.

Care vor fi consecințele, ce risc de contagiune există pentru alți mari poluatori la nivel global?

Lavinia Andrei este președinta fundației Terra Mileniul III. Ea spune că ”va avea consecințe majore decizia lui Donald Trump. Jocul pe care-l face de fapt este să demonstreze cine e cel mai puternic (...). Decizia este foarte periculoasă, în primul rând pentru că America este cel mai mare poluator, de fapt, ei spun că sunt alte țări, precum China și că tratatul nu este corect pentru ei, că sunt și alte țări, care nu au atâtea restricții cât au SUA, dar de fapt, lăsăm liber cel mai mare poluator”.

Ce se întâmplă acum, după ce SUA s-au retras din Acordul de la Paris? ”Ei nu mai au obligația să vină cu un angajament, ei sub regimul Biden se angajaseră la reduceri de emisii de 60%-65%, până în 2035. Or acum, în 2025, la Conferința Părților, ei ar trebui ori să susțină actualul angajament ori să vină cu un angajament actualizat, plus să arate rezultatele de până acum. Deci nu vor mai avea un angajament clar și atunci avem o problemă ca cel mai mare poluator să nu aibă un angajament”, explică Lavinia Andrei.

Ea precizează că ”nu vor mai avea obligația să raporteze inventarul național anual, ceea ce înseamnă că nu o să mai știm exact care sunt emisiile la nivel global, ceea ce va avea impact asupra pieței Carbonului”.