Planeta Verde

Trotinetele electrice trebuie reglementate mai bine în legislație, spune la RFI președintele asociației Go4Fun România, Mihai Deneș, invitat la emisiunea Planeta Verde. Reacția sa vine după ce Parlamentul a decis că trotinetele și bicicletele electrice vor avea nevoie de poliță RCA obligatorie. Noua regulă vizează vehiculele care depășesc 25 de kilometri pe oră sau care cântăresc peste 25 de kilograme.

Mihai Deneș declară că măsura privind RCA-ul obligatoriu pentru trotinetele și bicicletele electrice nu rezolvă problema de fond: ”Este o incoerență legislativă, pentru că aici este vorba despre legea RCA, care definește într-un anumit fel vehiculul și în România se mai aplică OUG 195, care reglementează și ea diferit aceste definiții. Deci vehiculul este definit într-un fel în legea RCA și total diferit în OUG 195”.

Realizator: Nu este normal ca un vehicul electric să aibă RCA? În caz de accident, cine răspunde?

Mihai Deneș: Directiva europeană chiar subliniază faptul că lasă la latitudinea statelor membre să pună sau nu RCA. Foarte multe state nu au adoptat această metodă. Pe de altă parte, OK, dacă punem această metodă, cei de la ASF au venit cu ideea că o să lipească un sticker pe bicicletă sau pe trotineta respectivă, un sticker care să confirme faptul că ai plătit RCA-ul, dar când se produce un accident, este foarte greu de probat, vin cu exemplul din Germania, unde polițiștii au o reglementare de acest gen și au doar două-trei standuri de cântărire omologată a acestor vehicule, ca să vadă dacă au peste 25 de kilograme. Pe de altă parte, un biciclist sau trotinetist care atinge o mașină poate să dispară imediat pe o străduță, pe o alee și șoferul nu are o dovadă, pentru că acea trotinetă nu are un număr de înmatriculare, pot să fie două persoane îmbrăcate la fel, cu același tip de bicicletă, să spunem.

Trotinetele electrice, un pericol?

Realizator: Trotinetele electrice sunt percepute de multe persoane ca un pericol, din cauza modului în care le folosesc unii oameni. Sunt persoane care merg în viteză, fie pe trotuar, fie pe carosabil, fără cască, fără nici o formă de protecție, uneori sunt și câte două sau chiar câte trei persoane pe aceeași trotinetă, în multe cazuri fiind vorba de adolescenți. Cum rezolvi problema, de unde începi reglementarea?

Mihai Deneș: Păi, în primul rând, în definiția trotinetei, este un vehicul cu două sau trei roți, până la 25 de kilograme și care poate să prindă maxim 25 de kilometri pe oră. Asta este definiția actuală. Între 25 km/h și 45 km/h sunt mopedele. După aceea, este un altfel de vehicul. În primul rând, cea mai mare problemă și semnalul nostru de alarmă este că sunt foarte mulți distribuitori în România, care pun pe piață produse neomologate. Deci de aici ar trebui să plecăm în primul rând, să definim aceste categorii clar și să vedem câte controale au fost făcute sau câte măsuri au fost luate împotriva acelor persoane care aduc și le pun pe piață. Și atunci, reglementăm ceva ce nu există legal, ne chinuim degeaba, ar trebui definite întâi aceste categorii.

 

Realizator: Totuși, unele reglementări există și în prezent, dar ele nu funcționează. Care e soluția aici?

Mihai Deneș: Trebuie un enforcement mai mare din partea polițiștilor. Sunt zeci de exemple în care se vede cum doi sau trei pe trotinetă trec pe lângă o mașină de Poliție și aceia nu fac nimic, pentru că au altă misiune. Pe de altă parte, există sistemul de camere de supraveghere. Toate primăriile din orașele mari au camere de supraveghere. Metode ar fi. Doar prin enforcement și prin amendă poți să rezolvi. Așa au rezolvat și nemții și austriecii și francezii.

România s-a încălzit accelerat în ultimele trei decenii, iar perioada 2023-2024 a fost cea mai călduroasă din istorie, de când se fac măsurători meteo în țară. Iată doar una dintre concluziile raportului științific ”Starea climei România 2025”. Unul dintre autorii raportului, Sorin Cheval, cercetător științific la ANM, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Raportul ”Starea climei România 2025” a fost publicat pe site-ul Info Clima.

Potrivit acestui studiu științific, în vara anului 2024 au fost 49 de zile de caniculă în România. Ce arată simulările științifice, cum va arăta vara în următoarele decenii? Sorin Cheval spune că vom avea o lună în plus de vară: ”Spre finalul secolului ne așteptăm cel puțin la încă o lună de vară, care se va lipi practic de ceea ce avem deja. Deja, avem o vară extinsă, se vorbește foarte mult despre schimbarea anotimpurilor, dispar anotimpurile de tranziție și vedem valuri de căldură care apar tot mai devreme, deja, în aprilie, sfârșit de aprilie, avem valuri de căldură. Acum 30 de ani nu se întâmpla acest lucru. Se duc tot mai târziu, în octombrie avem valuri de căldură, deci se extinde acest interval. S-a adăugat deja o lună de vară, asta vreau să subliniez, față de acum 30 de ani, dar până la finalul secolului vom avea încă o lună de vară și nu o vară oarecare, ci o vară cu temperaturi ridicate”.

Sorin Cheval precizează că ”există un studiu al Băncii Mondiale pe 2025, în care se analizează între altele mortalitatea asociată temperaturilor extreme, valurilor de căldură, caniculei, iar Bucureștiul este pe locul trei în Europa în ceea ce privește estimările până la sfârșitul secolului, pe primul loc este Istanbul, urmează Atena, deci două orașe care sunt cumva greu de comparat cu Bucureștiul, din cauza mărimilor și sunt mai la sud de București, deci practic, Bucureștiul va avea până la finalul secolului cea mai mare mortalitate asociată valurilor de căldură, din cauza fenomenului în sine, pe care nu-l putem întoarce, dar și din cauza felului în care este construit orașul”.

România este o țară dependentă de agricultură. Conform raportului privind starea climei, seceta nu doar că devine mai lungă, ci și mai severă. În paralel, aridizarea s-a extins accelerat, de la 12% din suprafața României în anii 70, la peste 50% în perioada 2021-2024.

Peste 12 milioane de români locuiesc în orașe, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt expuși zilnic unor temperaturi cu până la opt grade mai mari decât în satele învecinate. Și aici vorbim de așa-numitele insule de căldură.

Bucureștiul și-a propus să devină neutru din punct de vedere climatic în următorii zece ani. Capitala face parte din proiectul M100, prin care orașele europene primesc bani pentru a deveni mai prietenoase cu mediul.

Bogdan Dragnea este director în Primăria Capitalei și ofițer pentru neutralitate climatică. El declară la emisiunea Planeta Verde că Bucureștiul și-a propus un obiectiv ambițios legat de climă, care poate fi atins: ”Pe de o parte, din perspectivă politică, este o ambiție europeană, o ambiție la nivel de Uniune Europeană. În egală măsură, este un pact democratic de colaborare, în vederea îmbunătății calității vieților oamenilor în oraș”.

Ofițerul pentru neutralitate climatică subliniază că ”Bucureștiul trebuie să facă multe lucruri, dar cel mai important este să înțeleagă acest demers de schimbare de paradigmă, mai departe de faptul că noi știm tehnologic să cântărim, să inventariem carbon, la nivel mondial, nu neapărat în România, am atins niște performanțe climatice în legătură cu acest subiect fabuloase”.

Bogdan Dragnea spune ce proiecte vor fi incluse în proiectul M100: ”M-aș duce către zona de infrastructură verde-albastră, este un domeniu prioritar pentru cetățeni (...). Am inclus în contractul climatic ca axă prioritară Dâmbovița, axă prioritară verde-albastră (...), cât și Centura Verde a Bucureștiului, sunt două elemente vitale pentru oraș. Acestea sunt ambiții mari. Contractul climatic îmi place să cred că vorbește comunităților și micro-comunităților la fel de mult cum vorbește orașului, în întregul lui, adică vrem să venim la nivel comunitar și să înțelegem cum parteneriem, prin instituții subordonate ale orașului, cu grupuri de inițiativă civică, de exemplu, în dimensiunea unor grădini comunitare, care pot fi la nivel de școală, la nivel de perimetru al locuinței. Mai mult decât atât, ne gândim inclusiv la valorificarea acestui spațiu, acestor infrastructuri verzi cuprinse în patrimoniul instituțiilor publice”.

Autoritățile pun presiune pentru finalizarea investițiilor în hidrocentralele începute acum 30-40 de ani. Politicieni importanți, precum premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei, Bogdan Ivan și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, insistă că aceste proiecte sunt vitale pentru independența energetică a țării. ONG-urile atrag însă atenția asupra costurilor de mediu. Invitată la Planeta Verde este Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică de la Bankwatch România.

Premierul Ilie Bolojan spune că ”avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc”.

În replică, Laura Nazare afirmă că ”trebuie să ne asigurăm că această finalizare a unor proiecte începute în era comunismului nu e folosită ca pretext pentru ocolirea unor standarde și proceduri de mediu. Este o falsă urgență, de altfel, pentru că și dacă aceste proiecte ar fi aprobate, să spunem, ipotetic vorbind, acestea nu ar fi gata azi sau mâine, ar mai dura ani buni până la aprobare, până la finalizarea tuturor studiilor necesare. Deci chiar dacă s-ar relua imediat, nu s-ar rezolva nici o criză actuală”.

Replică pentru ministrul Energiei: ”Transformă ignoranța în virtute”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declară la Digi24 că ”e total ilogic cum investiţii începute acum 30 de ani, acum 10 ani, făcute în proporţie de peste 80%, care deja au avut impact asupra mediului, să fie blocate, din cauza existenţei unor moluşte, peşti sau greieri”.

Reprezentanta Bankwatch România îi răspunde: ”Este total trist să vedem astfel de mesaje care vin de la persoane care au putere de decizie și acest mod de a ironiza natura arată cât de puțin înțelegem la vârf legătura dintre un mediu sănătos și economie. Popândăii, moluștele, libelulele, acestea sunt specii care în definitiv contribuie la stabilitatea ecosistemelor. Nu există o opoziție între mediu și dezvoltare, din contră, protejarea mediului este o situație fundamentală pentru o economie sănătoasă. Mi se pare că este un discurs foarte periculos, pentru că transformă ignoranța în virtute. A lua în derâdere natura arată cât de superficial tratăm acest subiect vital. Ecosistemele, speciile protejate nu sunt un moft (...). Autoritățile tratează natura ca pe o piedică”.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a făcut și el o afirmație ironică la RFI: ”E aberant ca o instanță să suspende un acord de mediu, din cauza unor popândăi”, spune parlamentarul. El o acuză pe Diana Buzoianu de la Mediu că întârzie emiterea avizelor pentru trei hidrocentrale. Senatorul PSD cere finalizarea investițiilor în unități începute acum 30-40 de ani, oprite de instanțe, la sesizarea unor ONG-uri: ”Eu am înțeles că trebuie să avem grijă și de niște peștișori și de niște păsărele cărora le tulburăm cuibul, dar România trebuie să se dezvolte și dezvoltarea unei țări înseamnă până la urmă să afectezi mediul”.

Justiția și hidrocentralele

Unele proiecte hidro au fost oprite în Justiție, la sesizarea unor ONG-uri. Vor ține cont autoritățile de aceste verdicte?

Tribunalul Cluj a aprobat cererea Bankwatch și Declic pentru oprirea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Aceasta este a treia victorie în instanță din acest an. Ce ar trebui să se întâmple mai departe în cazul Răstolița?

Care e de fapt problema cu aceste hidrocentrale?

Ce ar trebui să se întâmple cu acele hidrocentrale unde lucrările sunt la 70%-80%? Dacă ar fi demolate, nu ar exista un impact asupra mediului?

Cum împaci obiectivul de a atinge independența energetică a României cu obligația de a proteja mediul?

România nu va putea închide centralele pe cărbune, înainte de a avea alternative viabile de producție a energiei, spune pe de altă parte Bogdan Ivan. El crede că aceste unități trebuie să funcționeze atât timp cât țara are nevoie de ele și precizează că se poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru menținerea acestora în funcțiune.

Premierul Bolojan a vorbit și el despre producția de cărbune. ”Nu avem decât două direcții strategice: ori încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții ori dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, din cauza costurilor foarte mari, a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune”, spune șeful Executivului, care precizează că susține prima variantă.

Utilizarea datelor din satelit poate ajuta autoritățile locale în procesul de planificare urbană, pe fondul schimbărilor climatice. Invitată la Planeta Verde este președinta organizației ”Pur și Simplu Verde”, Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe, ambasadoare a Pactului Climatic European, care conduce Centrul pentru Leadership și Inovare la SNSPA, unde se ocupă de economia spațială și tranziția verde.

Ce rol joacă știința în adaptarea la schimbările climatice? Ioana Petrescu: ”Îmi pare bine că discutăm despre adaptare, pentru că din nefericire, în România se discută foarte puțin. Există o strategie națională pentru adaptare la schimbările climatice, dar se știe foarte puțin despre ea. În mod normal, toată acea strategie ar trebui să fie implementată folosind date cât mai bune și exacte (...). Mi-ar plăcea foarte mult să văd că administrațiile locale folosesc date de ultimă oră, astfel încât să intervină exact acolo unde trebuie (...). Când vorbim despre adaptare climatică, vorbim de insulele de căldură. În București există această problemă. Practic, se face extrem de cald în anumite zone, în orașele mari și asta pentru că nu există destule spații verzi, pentru că există foarte mult trafic, pentru că sunt clădiri foarte mari, care nu permit aerisirea în zonele respective”.

România a avut o vară fierbinte, cu multe valuri de caniculă și furtuni violente. Cum ne ajută datele din satelit să proiectăm orașe mai rezistente la schimbări climatice? Ioana Petrescu: ”Prin datele din satelit, se pot identifica unde se creează aceste insule de căldură în orașe și atunci se pot lua măsuri concrete, în sensul de împădurire, amenajezi mai multe spații verzi, poți să pui acoperișuri în zona respectivă, astfel încât când lumea așteaptă un mijloc de transport, să nu stea în soare, poți să pui mai multe surse de apă”.

La ce ajută să monitorizezi râul Dâmbovița din spațiu?

Ce poate învăța România din experiența altor țări, în privința utilizării datelor din satelit?

Care e rolul societății civile în procesul de popularizare a științei climatice, cum traduci știința pe înțelesul omului de rând?

O discuție pe larg despre știință și mediu, la Planeta Verde, cu Ioana Petrescu.

Trotinetele electrice ar trebui interzise temporar, solicită o petiție lansată de psihologul Mihai Copăceanu, în contextul în care peste 1.500 de accidente au avut loc numai în acest an, soldate cu șapte morți. De partea sa, președintele asociației Go4Fun România, Mihai Deneș, consideră că trotinetele nu trebuie interzise, ci reglementate mai bine. Cei doi au fost invitați la emisiunea Planeta Verde de la RFI.

Peste 1.500 de accidente cu trotinete electrice au avut loc numai în acest an, soldate cu șapte morți. Cele mai multe accidente, 80%, au fost din vina conducătorilor trotinetelor electrice, arată datele Poliției Române, prezentate de G4Media. Primăria din Piatra Neamț a decis să interzică trotinetele de închiriat. Între timp, în Parlament a fost depus un proiect de lege, care înăsprește regulile de folosire a acestor vehicule.

Psihologul Mihai Copăceanu explică de ce ar trebui interzise temporar trotinetele electrice, așa cum solicită de altfel și petiția în acest sens: ”Este un cuvânt cheie care trebuie precizat și anume temporar. Aș mai adăuga și ce am avut în 2024 și în total avem 3.500 de accidente și 18 decese. Am legiferat și am permis trotinetelor să creeze victime umane și din păcate, inclusiv decese. România nu a fost și nu este pregătită să ofere siguranța mersului pe trotinete în orașele mari sau chiar în orașele mici. Avem o serie de lucruri care trebuie remediate - de la infrastructură și avem o grămadă de state europene care spun că ai nevoie de o pistă specială pentru trotinete, astăzi, trotinetele circulă pe șosele, pe drumuri, pe trotuar - și până la educație”.

”Trotinetele electrice nu trebuie interzise, ci reglementate”

De partea sa, președintele asociației Go4Fun România, Mihai Deneș, spune că trotinetele electrice nu trebuie interzise, ci doar reglementate mai bine: ”Din păcate, nu pot să fiu de acord cu interlocutorul meu. În România, există o legislație pentru aceste trotinete, sunt asimilate bicicletelor și bicicletelor electrice, cele care funcționează până la 25 de km/h, ca și viteză maximă. Domnul se referă la alte autovehicule, care nu respectă această legislație. Cele care depășesc această viteză nu sunt încadrate, sunt ilegale în România, deci nu pot fi folosite legal”.

Mihai Deneș precizează că ”în România, OUG 195 prevede clar ce înseamnă trotinetă electrică, înseamnă un dispozitiv cu două roți, care ajunge până la 25 km/h. Tot ce există peste nu este reglementat și chiar dacă am interzice, nu putem să interzicem ceva care în legislație nu există. În primul rând, ar trebui definit în legislație. Doi: există studii în toată Europa, în țări puternice precum Franța, Olanda, Germania, Austria, unde s-au găsit soluții. La noi, nu ar trebui găsită o metodă de a interzice trotinetele, ci de a le reglementa și pe acelea care circulă ca motocicleta, în regim de moped sau în regim de mare viteză (...). Sunt foarte trist și eu că aud și știu că sunt accidente, dar aceste accidente sunt datorate unor utilizatori care din punctul meu de vedere ar fi trebuit să aibă toți dosar penal, pentru că utilizează un vehicul care nu este reglementat de legislația din România (...). Deci soluția nu ar fi să interzicem, ci să reglementăm și factorii de decizie din Comisia de Transporturi să asculte de studii”.

De multe ori, adolescenții merg câte doi sau câte trei pe aceeași trotinetă electrică. Mihai Copăceanu explică: ”Asta arată clar că li s-a dat copiilor bucuria de a folosi trotinetele, fără să îi responsabilizăm printr-o educație constantă, dar nu un simplu curs, o simplă întâlnire, un simplu afiș, un simplu spot publicitar (...). Cum spuneau și cifrele Poliției Române, da, e adevărat, 80% dintre cei responsabili din păcate sunt victime, adică tot mortul e de vină, ca să vorbesc pe românește”.

România trebuie să-și diversifice sursele de energie și să nu rămână ancorată în politicile de acum 40 de ani. Iată ce spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI Otilia Nuțu, specialistă în energie la Expert Forum, care comentează unele declarații tranșante făcute de ministrul de resort, Bogdan Ivan, despre riscul de blackout și ”moluștele și greierii” care blochează investiții începute acum 30 de ani.

”România riscă un blackout, dacă închide centralele pe cărbune”, a avertizat recent ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Digi24. El vrea să ceară Bruxelles-ului să accepte o amânare, până când vor fi gata centralele pe gaz de la Iernut și Mintia.

Otilia Nuțu spune că situația este mult mai nuanțată decât o vede ministrul Energiei: ”Mi se pare un cerc vicios aici. Pe de o parte, nu putem să le închidem, din cauză că nu s-au construit altele. Pe de altă parte, nu se construiește nimic altceva, din cauză că rețeaua este ocupată de aceste centrale, care sunt vechi”.

Ea subliniază că ”trebuie să înțelegem că aceste centrale nu sunt doar poluante, ci și foarte ineficiente, în sensul că nu intră în piață, din cauză că produc la costuri atât de mari, încât nu pot să concureze cu alte surse de producere a energiei. Faptul că noi importăm energie este în parte datorat faptului că aceste centrale sunt atât de scumpe, încât nu pot concura nici cu importurile”.

Otilia Nuțu afirmă pe de altă parte că ”noi nu putem să ne mai bazăm în 2025 securitatea energetică pe niște centrale care au fost construite începând cu 1965. Într-adevăr, mai există în alte țări europene, în Germania, centrale pe cărbune, dar acelea sunt construite în anii 90, sunt mult mai eficiente, deci aceste centrale nu au fost deloc modernizate în ultimii 35 de ani (...). Problema este că nici nu mai avem cărbune suficient de mult și de bun, că partea de extracție de cărbune este la rândul ei foarte învechită, că aceste centrale nu reușesc să concureze cu alte surse de producere a energiei”.

Moluște, greieri și hidrocentrale

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, mai susține că ”este ilogic ca investiții de 30 de ani să fie blocate de moluște și greieri”. El se referă la proiecte realizate în proporție de 80%, care produc energie ieftină și verde, în opinia sa și care au fost blocate de diverse instanțe, sesizate de ONG-uri.

Otilia Nuțu spune că ”dacă ți-ai prăpădit sute de milioane și mai ai un pic și termini proiectul respectiv, mai investești acel un pic, chiar dacă înseamnă să pierzi și mai mult, în loc să renunți la pierdere. Da, sunt foarte multe proiecte care au fost începute înainte de 1989 și care unele dintre ele până la urmă au dat faliment, pentru că nu au sens în economia de piață. Acum, legat strict de aceste hidrocentrale, până la urmă, dacă o instanță le-a blocat, asta înseamnă că nu ONG-ul le-a blocat, ci instanța a spus că nu are sens să fie continuat proiectul respectiv”.

Reprezentanta Expert Forum crede că ”aceste hidrocentrale mai au încă un risc foarte mare. Ne uităm la cum a evoluat vremea în ultimii ani și vedem că au fost perioade lungi de secetă, în ultimii cinci ani au fost cel puțin doi ani în care a fost o secetă prelungită și în care Hidroelectrica a avut probleme reale, vedem că anul acesta Hidroelectrica are probleme să-și respecte contractele la care s-a angajat și atunci trebuie să cumpere energie din altă parte, ca să-și onoreze aceste contracte și cumva trebuie să ne gândim că dacă ai niște râulețe mici, poate sunt mai vulnerabile la schimbările climatice decât Dunărea”.

Drumul forestier din Pădurea Băneasa trebuie închis traficului auto. Iată ce solicită mai multe organizații, care atrag atenția că decizia Romsilva de a deschide artera are efecte nocive asupra mediului. Ciprian Gălușcă, director executiv la Fundația Centura Verde, spune la emisiunea Planeta Verde că drumul prin Pădurea Băneasa nu-și are rostul.

Un drum forestier prin Pădurea Băneasa de la marginea Capitalei a fost deschis traficului auto. Mai multe ONG-uri critică măsura și cer intervenția Ministerului Mediului.

Ciprian Gălușcă, director executiv la Fundația Centura Verde, declară că ”este un drum care practic secționează transversal pădurea. Pe termen scurt, produce destul de multe daune bucureștenilor, care aleg să se plimbe pe acolo în week-end sau chiar și în timpul săptămânii, fie să alerge, fie să iasă cu familia în natură sau cu bicicleta”.

El precizează că ”pe de altă parte, pe termen mediu, tot traficul de acolo generează foarte mult praf, care se așează pe vegetația din jurul acestui drum și care nu va face altceva decât să pună o presiune în plus pe acei arbori deja chinuiți de căldură, de schimbări climatice și suspectăm noi că în definitiv nu va face altceva decât să vulnerabilizeze și să distrugă din vegetația și ecosistemul acestei păduri”.

Cine ar trebui să intervină în acest caz? Care e responsabilitatea Romsilva și ce poate face Ministerul Mediului? O discuție pe larg cu Ciprian Gălușcă, la emisiunea Planeta Verde.

Zeci de mii de voluntari se pregătesc pentru Ziua de Curățenie Națională. E vorba de campania ”Let's Do It, Romania!”, care capătă în acest an o importanță specială, după ce ziua de curățenie a fost stabilită prin lege în a treia sâmbătă din luna septembrie. Președintele asociației ”Let's Do It, Romania!”, Ștefan Buciuc, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Ziua de Curățenie Națională va avea loc pe 20 septembrie.

Asociația ”Let's Do It, Romania!” vorbește despre o ediție istorică: 15 ani de ”Let's Do It, Romania!” și prima ediție după stabilirea Zilei de Curățenie Națională prin lege.

De ce este important că Ziua de Curățenie Națională a primit statut legal? Ce se întâmplă de fapt în Ziua de Curățenie Națională? Unde are loc Ziua de Curățenie Națională, în ce zone și cum sunt alese acestea?

Cine sunt voluntarii? Care e cel mai mare câștig al Zilei de Curățenie Națională?

Ce s-a schimbat după introducerea Sistemului de Garanție/Returnare, sunt mai puține PET-uri în natură?

Ce se întâmplă mai departe cu deșeurile colectate?

Președintele asociației ”Let's Do It, Romania!”, Ștefan Buciuc, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Asociația Parcul Natural Văcărești a anunțat recent că-și schimbă numele în Asociația Parcul Natural București. O schimbare după zece ani de activitate intensă în zona de protecție și conservare a mediului. Invitat la Planeta Verde este directorul organizației, Dan Bărbulescu.

De ce a decis Asociația Parcul Natural Văcărești să devină Asociația Parcul Natural București? Dan Bărbulescu: ”Am pornit de la natură în oraș. Acum zece ani, încercam să convingem și cetățenii și autoritățile că în București există natură, există biodiversitate și asta face bine oamenilor, astfel că trebuie protejată, trebuie conservată. După zece ani de activitate, după zece ani de bilanț pozitiv și surprinzător pentru mine, câteodată, când mă uit pe cifre, ne-am dat seama că trebuie să mergem la nivelul următor, la un oraș în natură”.

O discuție la Planeta Verde despre planurile Asociației Parcul Natural București, bilanțul din primii zece ani de activitate și educația de mediu. Ce se va întâmpla cu Pădurea Băneasa și Pajiștea Petricani? Cum decurge comunicarea cu instituțiile statului?

Realizarea principală de până acum este transformarea Deltei Văcărești în Parc Natural. În cât timp s-a întâmplat asta și ce alte zone din București pot căpăta un statut similar?