Planeta Verde

Tragediile vor continua, până când autoritățile acceptă să le oprească prin singurele soluții existente, adică sterilizarea masivă și educația. Aceasta este poziția organizațiilor care apără drepturile animalelor, după ce un copil de patru ani a murit la Craiova, cel mai probabil mușcat de câini aparent fără stăpân.

Câinii fără stăpân reprezintă o problemă încă nerezolvată în România. Dacă în centrul Capitalei, problema pare să fie ținută cât de cât sub control, în alte orașe ale țării, situația este mult mai proastă și dă naștere de multe ori unor adevărate tragedii, cum a fost cea recentă din Craiova, unde un copil de patru ani a murit, cel mai probabil mușcat de câini.

Invitată la emisiunea Planeta Verde, activista pentru drepturile animalelor Alina Florescu (asociația Toto&Pufi) spune că e nevoie de o modificare a Constituției: ”Vom încerca să organizăm un referendum odată cu următoarele alegeri, prin care să cerem introducerea în Constituție a dreptului fundamental al animalelor la viață, pentru că avem deja foarte multe studii științifice în toată lumea, care arată capacitățile și cum animalele au foarte multe calități care necesită să fie acest articol introdus și pe asta ne vom axa în următoarea perioadă”.

Ea precizează că legislația actuală privind gestionarea câinilor fără stăpân ar trebui modificată: ”Prima modificare pe care o vrem este scoaterea eutanasierii din legea de management al populației de câini, pentru că oricum este în mod ilegal acolo, eutanasierea este un act medical care curmă suferința animalelor în stadiu terminal, deci nu are nici o legătură cu procesul de management. Apoi, avem nevoie doar de două modificări în două cuvinte, din ”pot subvenționa”, în ”subvenționează”, deci din posibilitate în obligativitate, pentru că așa suntem la bunăvoința primăriilor și consiliilor județene, care nu sunt obligate și nu fac, dacă nu sunt obligate. Ni s-a spus că nu au un plan. Să nu ai un plan să sterilizezi, după 30 de ani în care nu ai sterilizat și doar preferi să plătești mulți bani din când în când să-i omori, în timp ce ei se înmulțesc, e destul de limpede că nu se vrea, efectiv, nu se vrea”.

Noul Cod Silvic este un pas înainte, dar e de fapt o reformă timidă, spune la RFI coordonatorul campaniei de păduri și biodiversitate de la Greenpeace România, Ciprian Gălușcă. Ce eficiență va avea Codul Silvic în combaterea tăierilor ilegale de păduri, după modificările aduse recent de Parlament?

Noul Cod Silvic nu rezolvă problema tăierilor ilegale de lemn, spune la emisiunea Planeta Verde reprezentantul Greenpeace România, Ciprian Gălușcă: ”Noul Cod Silvic arată ca o mâncare reîncălzită, în principiu. Face niște pași de reformă, dar nu sunt cei mai curajoși, nu duce reforma până la capăt”.

Noul Cod Silvic prevede pedepse mai aspre pentru furtul de lemne, inclusiv confiscarea mașinilor. De asemenea, cei care vor să facă o drumeţie vor putea intra în orice pădure, indiferent că e publică sau privată.

Cum arată Codul Silvic? Care este cel mai mare câștig al legii modificate recent? Care sunt restanțele majore?

Vor descuraja modificările aduse Codului Silvic complicitatea dintre reprezentanții statului și cei care taie arbori ilegal?

Au ținut cont autoritățile de propunerile activiștilor de mediu?

Care sunt așteptările în privința politicilor de mediu, ce lipsește și de ce s-a vorbit atât de puțin în campania electorală despre urgențele din zona de protecție a mediului? Invitat la Planeta Verde este Octavian Berceanu, activist de mediu, fost candidat REPER la alegerile parlamentare și fost șef al Gărzii Naționale de Mediu.

De ce au vorbit atât de puțin partidele mainstream despre politicile de mediu în campania electorală? Liderii formațiunilor politice clasice evită subiectele de mediu, pentru că nu există interes în rândul populației sau pentru că nu se pricep să comunice pe teme de acest gen?

Care ar trebui să fie prioritățile de mediu ale viitorului Parlament și ale Guvernului care va rezulta din negocierile politice?

”Protejăm pădurile României, creștem suprafețele împădurite și combatem din rădăcini tăierile ilegale” - acesta a fost unul dintre subiectele pe care Octavian Berceanu a marșat în campanie. El a vorbit de asemenea despre ”soluții durabile pentru eficientizarea energetică”.

Zeci de organizații neguvernamentale și grupuri civice, alături de Platforma de mediu pentru București, trag un semnal de alarmă legat de situația Parcului Natural Văcărești. ONG-urile solicită Ministerului Mediului să aprobe de urgență Planul de Management al acestei zone, document care se află în procedură de aprobare de aproape un an.

Invitat la Planeta Verde este Dan Bărbulescu, director executiv la Asociația Parcul Natural Văcărești. O discuție despre o bijuterie naturală a Capitalei aflată în pericol, după cum avertizează activiștii de mediu.

În lipsa Planului de Management, nu pot fi realizate acțiuni de conservare și reconstrucție, potrivit ONG-urilor de mediu.

Cel mai important, nu pot fi implementate măsuri de refacere a bălților parcului, care au secat aproape în totalitate în ultimul an, din cauza secetei și a extinderii necontrolate a zonelor de stuf.

Organizația neguvernamentală ECOPOLIS a lansat o pagină de Internet care se va ocupa de problema smogului din București. 70% din poluarea din Capitală provine de la instalațiile de încălzire, în sezonul rece. Care sunt soluțiile, cine trebuie să le aplice și cât de bine este monitorizată în realitate poluarea din București?

Invitata emisiunii Planeta Verde a fost Oana Neneciu, directoare executivă la ECOPOLIS.

Ce-și propune ECOPOLIS cu pagina de internet aerlive.ro/stopsmog? Ce efecte are smogul asupra sănătății?

România a fost condamnată în 2020 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din cauza poluării aerului. Ce s-a schimbat de atunci și până acum?

Ce măsuri trebuie luate, pentru a reduce poluarea din București? Cine ar trebui să ia aceste măsuri?

Șapte milioane de oameni mor în fiecare an în lume din cauza poluării aerului, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Cât de corect este monitorizată calitatea aerului în București? Ministerul Mediului a extins Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. S-a schimbat ceva între timp?

Greenpeace România a câștigat primul proces în legătură cu proiectul Neptun Deep, ce vizează gazele naturale din Marea Neagră. Asta nu oprește lucrările, dar autoritățile sunt obligate de Tribunalul Capitalei să prezinte studiul de ecotoxicitate, spune la emisiunea Planeta Verde purtătorul de cuvânt al organizației, Mihnea Matache. De partea sa, Andrei Crăciun, coordonator de campanii la Greenpeace, vorbește despre comunitățile de energie, ca soluție pentru tranziția energetică.

Greenpeace România a anunțat prima victorie în instanță împotriva proiectului Neptun Deep. De ce este acest lucru important?

Există și o reacție de la ministrul Energiei. Sebastian Burduja spune că proiectul Neptun Deep nu se oprește, ba chiar își continuă parcursul, ”fără impedimente, în ritm accelerat”.

Greenpeace propune soluția comunităților de energie. Ce sunt acestea? Există modele de bune practici în alte țări europene? Cum poți intra într-o comunitate de energie?

Poziția Greenpeace legată de Neptun Deep, aici.

Societatea civilă cere statului român să ia măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. Este vorba despre primul proces pe climă din România, după modelul altor țări europene. De ce este acesta un moment important, ce ar putea schimba un asemenea proces și care ar trebui să fie răspunsul autorităților? Invitată la Planeta Verde este Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic.

Primul proces pe climă din România a fost respins de o instanță din Cluj, însă ONG-urile au făcut recurs la instanța supremă.

De ce e important să existe un asemenea proces pe schimbări climatice, care e semnalul dat de societatea civilă? Dacă procesul va fi câștigat de cetățeni, ce ar trebui să se întâmple mai departe?

Cum poți obliga statul să ia măsuri de combatere a schimbărilor climatice? Cât contează genul acesta de presiune civică asupra statului?

Înscrierile pentru o nouă ediție a concursului Eco Provocarea au început. Elevii și profesorii pot învăța cum să protejeze mediul și pot dezvolta abilități de leadership, timp de o jumătate de an. Invitata emisiunii Planeta Verde este Lucia Cojocaru, coordonatoarea proiectului realizat de organizația Viitor Plus.

Ce este Concursul Național Eco Provocarea Juniori și Liceeni? Unde și cum se fac înscrierile, cum se desfășoară concret concursul și ce anume învață concurenții?

Vorbim de fapt despre educație de mediu. Viitor Plus îi învață pe concurenți cum să fie mai responsabili cu natura. În ce măsură lipsește educația de mediu din școli și licee?

Ce rămâne după încheierea concursului Eco Provocarea? Au fost schimbate comportamente, mentalități?

Autoritățile trebuie să schimbe paradigma pazei pădurilor, spune la emisiunea Planeta Verde Radu Melu, coordonator senior  păduri la WWF România.

”Reforma Romsilva, concepută în spatele ușilor închise, trebuie revizuită”, cere organizația ecologistă WWF România, care solicită autorităților să-și prezinte în mod transparent viziunea legată de reforma și reorganizarea regiei naționale a pădurilor.

Aceasta ar trebui făcută în cadrul unor dezbateri reale în Parlament, astfel încât să fie corelată cu prevederile din noul Cod Silvic, aflat acum în lucru în comisiile de specialitate din Camera Deputaților, mai precizează ONG-ul de mediu.

Radu Melu explică la RFI ce ar trebui modificat în lege și cât de protejate sunt în prezent pădurile României.

Poziția WWF poate fi consultată aici.

Peste 50 de organizații care apără drepturile animalelor și 50.000 de cetățeni cer tranziția de la eutanasiere la sterilizare în cazul câinilor fără stăpân. Normele pentru gestionarea câinilor sunt pe punctul de a fi modificate.

Invitată la emisiunea Planeta Verde este președinta asociației Sache Vet, Laura Fincu.

În ce stadiu sunt modificările legislative legate de gestionarea câinilor? Ce soluții propun ONG-urile?

Unele asociații au atras atenția de-a lungul timpului că eutanasierea câinilor fără stăpân a devenit un adevărat business și că bani publici se scurg către anumite organizații.

Cum sunt gestionați în prezent câinii fără stăpân și de ce nu funcționează sistemul actual? Cum au rezolvat alte țări problema câinilor maidanezi?

Totuși, nu toți câinii de pe maidane sunt fără stăpân, unii sunt lăsați de proprietarii lor să iasă din curtea casei. Așa se poate ajunge și la unele tragedii, precum cea de acum câțiva ani din zona Lacului Morii. Ce propun ONG-urile?