Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Turul României 2026 face istorie. Startul se va da în premieră din Republica Moldova, iar întregul traseu va avea peste 800 km. Trofeul este inspirat din opera lui  Brâncuși. Tudor Furdui a stat de vorbă cu Președintele Federației de Ciclism, Cătălin Sprânceană

Turul României 2026 marchează un moment fără precedent: pentru prima dată de la lansarea sa din 1934, startul oficial va avea loc în afara granițelor României, la Chișinău. Aceste eveniment transmite un mesaj de unitate între România și Republica Moldova. Oficialii ambelor țări au subliniat importanța simbolică a acestui start comun, văzut ca o punte de colaborare și prietenie.

Cea de-a 58-a ediție a competiției debutează pe 8 septembrie 2026 cu prezentarea echipelor în centrul capitalei Republicii Moldova, urmată de startul primei etape pe 9 septembrie. Această etapă inaugurală, desfășurată integral pe teritoriul Republicii Moldova, va lega Chișinău de Ungheni și marchează o dublă premieră: primul start extern și prima etapă complet în afara României. După debutul internațional, caravana ciclistă intră în România și străbate regiuni emblematice:

Iași - Piatra Neamț, Piatra Neamț - Băile Bálványos, Brașov - Ploiești și circuitul final în București. În total, sportivii vor parcurge peste 800 de kilometri, prin 9 orașe gazdă, într-un traseu care îmbină competiția de performanță cu promovarea turistică a regiunilor traversate.

Organizatorii au anunțat și 6 evenimente conexe dedicate copiilor și cicliștilor amatori. Acestea vor avea loc în Iași, Piatra Neamț, Ploiești și București, contribuind la promovarea unui stil de viață activ și sănătos. În 2025, la astfel de curse au participat aproape 3000 de persoane, semn că interesul pentru ciclism este în continuă creștere.

Ediția din 2026 are și o puternică încărcătură simbolică. Trofeul competiției va fi un omagiu adus lui Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea artistului. Trofeul va fi realizat de sculptorul Liviu Brezeanu și va fi înmânat câștigătorului la finalul cursei din București.

Evenimentul reunește aproximativ 25 de echipe profesioniste din întreaga lume și este organizat de Federația Română de Ciclism, alături de instituții și parteneri internaționali. Prin această ediție, Turul României își consolidează statutul de competiție majoră în Europa de Sud-Est, combinând performanța sportivă cu promovarea culturală și turistică.

Presa internațională marchează împlinirea a 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl. De asemenea, deblocarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este unul dintre subiectele predilecte ale presei europene.

Vestea deblocării banilor pentru Ucraina ”salvează aparențele în preajma unui summit european din Cipru în care se vor discuta multe, dar se vor decide puține”, consideră La Stampa.

Le Monde amintește cum ”Viktor Orban - care a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegeri luna aceasta - a întârziat sprijinul UE pentru Ucraina, Și aceasta, într-un moment în care Statele Unite au blocat în mare măsură sprijinul Kievului și au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran”.

Pentru Frankturter Allgemeine Zeitung, ”este surprinzător că Viktor Orbán se ține de cuvânt: când petrolul curge [pe conducta Drujba], dă undă verde. Acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că s-a opus Ucrainei din 2014 și s-a comportat ca un trădător în cadrul UE.

Citeste siUcraina va primi de acum în tranșe 90 de miliarde de euro de la UE

Dar este, de asemenea, adevărat că Kievul poate fi categoric necinstit în modul în care își urmărește interesele, uneori chiar și față de țări pe care ar fi mai bine să le câștige ca parteneri. Nu ar trebui să-l lăsăm pe Zelenski să scape nepedepsit”, notează ziarul german.

Presa internațională amintește, de asemenea, că la 26 aprilie se împlinesc 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, cel mai mare accident nuclear fin istorie.

După cum titrează revista Nature, ”La patruzeci de ani după Cernobîl, știm că dezastrele nucleare sunt inevitabile — și trebuie să ne pregătim pentru ele”.

”Pentru a evita calamități viitoare, publicul trebuie să facă presiuni asupra factorilor de decizie politică pentru a menține standarde riguroase necesare pentru construirea, operarea și întreținerea instalațiilor nucleare la nivel mondial”.

The Conversation amintește că ”centrala a fost închisă și demontată de mult timp, dar importanța sa rămâne. Ucraina se bazează încă pe energia nucleară pentru aproximativ jumătate din necesarul său energetic. Invazia rusă din 2022 a dus la o scurtă ocupare a centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl și la preluarea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina, din Zaporijia”.

În acest context, US News & World Report notează că ”Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” a Europei și a prezentat noi inițiative pentru a încuraja construirea de centrale electrice.

Între timp, Rusia a preluat un rol important în exportul know-how-ului său nuclear, construind 20 de reactoare în întreaga lume.

Japonia a repornit 15 reactoare după ce a analizat lecțiile cutremurului și tsunami-ului care au avariat centrala de la Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire.

Africa de Sud are singura centrală nucleară de pe continentul african, deși Rusia construiește una în Egipt, iar alte câteva națiuni africane explorează această tehnologie”.

Peter Magyar nu a fost încă instalat ca premier al Ungariei, după ce a câștigat cu un scor concludent alegerile din 12 aprilie. Cu toate acestea, urmările acestei răsturnări politice de la Budapesta încep să se facă simțite în plan european.

Poate cea mai vizibilă consecință în plan european a schimbării politice de la Budapesta este aprobarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei.

Dar nu este singura urmare.

Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a anunțat că instituția pe care o conduce este pregătită să coopereze cu Budapesta.

Declarația a fost făcută în contextul participării șefei Parchetului European la cea de-a 11-a ediție a Forumului Economic de la Delphi, după cum anunță agenția ungară MTI, preluată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro.

Laura Codruța Kovesi a făcut referire la declarațiile anterioare ale viitorului prim-ministru ungar Peter Magyar conform cărora Ungaria se va alătura Parchetului European ca una dintre primele măsuri anti-corupție.

Kovesi a menționat că sprijină această inițiativă, precizând că EPPO a lucrat deja cu unii „experți foarte buni” din Ungaria care ar putea aduce „multă valoare adăugată” instituției.

Să spunem că Ungaria lui Orban a refuzat să se alăture EPPO, care este un organism independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.

Motivele pot fi intuite fără prea mare greutate. Guvernul Orban și-a construit o întreagă rețea prin care a drenat fondurile europene în beneficiul unui cerc restrâns de apropiați.

Deși aceste încălcări au fost sesizate de instituțiile europene, Budapesta nu a făcut nimic pentru a remedia situația.

Comisia Europeană a reclamat în repetate rânduri lipsa de transparență în atribuirea contractelor pe bani europeni și lipsa controlului asupra cheltuirii acestora.

La rândul ei, justiția ungară, puternic controlată politic, nu a mișcat un deget pentru a destructura aceste rețele corupte.

Toate acestea au dus, în cele din urmă, la blocarea a miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria.

În campania sa electorală, Peter Magyar a denunțat practicile corupte ale guvernului Orban și a promis cooperarea cu EEPO. Ungaria trebuie să aplice rapid reforme juridice și instituționale pentru a putea avea acces, măcar în parte, la banii europeni.

Și, à propos de Grecia, locul unde Laura Codruța Kovesi a declarat că este gata să coopereze cu Budapesta: parlamentul de la Atena tocmai a decis  ridicarea imunității pentru 13 deputați din majoritatea de centru-dreapta, la solicitarea Parchetului European.

Aceasta, în cazul unei  presupuse fraude de amploare legate de subvențiile agricole europene.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Eroarea strategică a PSD. Cum îl reactivează electoral pe Bolojan partidul condus de Grindeanu / Ce poate urma. Două scenarii (HotNews) - Cele trei mari reforme pe care vrea să le treacă rapid Ilie Bolojan fără miniștrii PSD (G4Media)

Cei șase miniștri PSD, vicepremierul social-democrat și secretarul general al Guvernului vor pleca, însă ce rămâne în urma lor? Oamenii din eșalonul 2 din partidul condus de Sorin Grindeanu își păstrează, cel puțin pentru moment, funcțiile. Ei își vor da demisia doar în cazul în care PSD va decide că depune moțiune de cenzură în Parlament, conform surselor HotNews. 

PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu. Aproape 90% dintre ei sunt și astăzi în funcții, potrivit unor date obținute de HotNews. 

Planul pregătit de PSD este următorul: când și dacă va fi luată decizia clară de depunere a moțiunii de cenzură, atunci își vor da demisia din Guvern și secretarii și subsecretarii de stat ai PSD, dar și prefecții social-democrați. Tot atunci și Sorin Grindeanu își va da demisia de la șefia Camerei Deputaților. 

Tot pe HotNews puteți citi și despre Eroarea strategică a PSD. Cum îl reactivează electoral pe Bolojan partidul condus de Grindeanu / Ce poate urma. Două scenarii.

Felul în care PSD a ales să deschidă această criză poate produce un efect politic exact opus celui urmărit. În loc să închidă problema Ilie Bolojan, PSD riscă să îi ofere șansa relegitimării politice, transformându-l într-un viitor contracandidat redutabil, scrie George Jiglău, lector la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, într-un articol de opinie publicat azi de HotNews.

Până acum câteva zile, Bolojan se afla într-o fază clară de erodare. După aproape zece luni de guvernare, cu măsuri nepopulare și cu costuri sociale și politice consistente, el pierduse o parte importantă din capitalul de simpatie cu care intrase la Palatul Victoria.

Acum, prin faptul că devine ținta directă a PSD, el poate recupera tocmai tipul de legitimitate pe care îl pierdea: aceea a politicianului atacat de partidul care concentrează, de ani buni, cea mai mare rezervă de antipatie din societatea românească.

Premierul Ilie Bolojan are trei proiecte de reformă pe care vrea să le promoveze urgent în absența miniștrilor PSD, potrivit informațiilor G4Media. E vorba despre penalizarea companiilor care au blocat piața energiei electrice, noua lege a salarizării bugetarilor (care e jalon în PNRR) și creșterea vârstei de pensionare în armată, poliție, jandarmerie și servicii.

Șeful guvernului, pus de PSD sub presiune să demisioneze, a anunțat încă de marți într-un interviu la Știrile Pro TV că după ce miniștrii PSD vor demisiona, guvernul va demonstra că „se poate guverna mai bine decât cu frâna de mână trasă”.

Ieșirea PSD de la guvernare prin retragerea miniștrilor din guvern după retragerea sprijinului politic pentru premierul Bolojan are rațiuni mai adânci decât simplul balet pe scena politică.

Iar cauzele profunde care stau la baza acestui comportament politic ne dovedesc că, da, în orice împrejurare și cu orice alt premier, PSD s-ar comporta la fel, ar fi o chestiune de doar câteva luni ca partidul să-și reia atacul. Asta pentru că PSD se află în convulsii existențiale, iar PNL nu e foarte departe de un simptom similar.

Jurnalistul Cristian Grosu explică, pe pagina CursDeGuvernare, că marea problemă națională (cu adevărat națională) a vărsării electoratului PSD în partidul AUR este că PSD nu mai poate conta absolut deloc pe măsurile prin care și-a păstrat, trei decenii la rând, statutul de mastodont – căci s-a dovedit că ambele metode (foarte costisitoare, de altfel) nu mai funcționează:

1, prima metodă folosită de PSD a fost întodeauna aruncarea cu bani (împrumutați) din elicopter – creșteri de salarii, pensii, beneficii sociale etc: în anul electoral 2024, însă, cu toate că guvernul a aruncat circa 5% din PIB în astfel de cadouri electorale, PSD s-a situat mult sub AUR.

2, a doua metodă folosită de PSD a fost formidabila mașinărie de vot formată din armatele de primari. La alegerile din 2024, însă, faptul că partidul controla 40% din administrație (adăugat si la controlul resurselor bugetare) n-a fost suficient nici măcar să-și ducă propriul candidat la prezidențiale (Marcel Ciolacu), în turul 2.

E limpede că partidul e foarte dezorientat, că se dezintegrează.

Viitorul nu sună bine pentru alegerile 2028 – partidele mainstream s-au dez-ideologizat, cu marele pericol venind de pe stânga.

OCDE a publicat un raport care analizează taxarea muncii în statele care fac parte din organizație. România nu este membră OCDE, deocamdată, și de aceea nu apare în raport, dar cu toate acestea studiul este ca de obicei un reper util.

Anul acesta, taxarea muncii a crescut la nivel mondial, media statelor OCDE fiind de 35,1%, cel mai ridicat nivel începând cu anul 2018. Analiza constată că inflația a urcat nivelul salariilor în tranșe superioare (este vorba despre impozitarea progresivă), dar, în mod real, nu au existat creșteri de salarii. Acesta poate fi un semnal de alarmă pentru cei care susțin cu multă energie introducerea și în România a unui sistem de impozitare progresiv.

Analiza OCDE este sofisticată, include mai multe situații diferite, precum calcule pentru un angajat singur, pentru o familie cu un copil sau pentru o familie fără copii. Pentru simplificare, vom lua doar cazul unui salariat singur.

Cele mai mari taxe pe muncă (impozit plus contribuții sociale) sunt aplicate în Belgia (52,5%), Germania (49,3%) și Franța (47,2%). Sunt, însă, state care practică o taxare a muncii la un nivel moderat, mai mic decât media OCDE. Atrag atenția, de exemplu, Polonia (35%), Japonia (33,1%), SUA (30%) sau Elveția (23%) și o ciudățenie cum este Columbia, unde nu există taxare a muncii.

Anul acesta, taxarea muncii a crescut în 24 de țări, a scăzut în 11 state, iar în trei a rămas neschimbată. Cea mai mare creștere, cu 2,45%, s-a înregistrat în Marea Britanie pe de o parte, din cauza creșterii contribuției sociale plătită de angajator și, pe de altă parte, din cauza inflației care a dus la depășirea unor praguri de impozitare fără să aibă loc o reducere proporțională a nivelului de taxare.

De exemplu, Franța menține o structură de impozitare specială, care se caracterizează printr-o cotă crescută a contribuțiilor sociale plătite de către companie la un nivel mai mare decât media OCDE.

Recent, Tax Institute, o organizație neguvernamentală, a făcut public un raport referitor la sistemul fiscal românesc. Mai întâi de toate, trebuie spus că în România taxarea muncii este la un nivel de 41,5%. Cu această cifră, România se plasează în rândul statelor OCDE, pe poziția a 10-a. România este între Finlanda (42,5%) și Spania (41,4%), Cehia și Ungaria, cu un nivel de 41,2%. După cum se poate vedea nivelul de taxare a muncii în România este mai ridicat decât media statelor OCDE, ceea ce arată încă o dată că economia autohtonă are nevoie de o relaxare a taxării muncii.

Studiul specialiștilor români prezintă și o serie de anomalii ale sistemului fiscal românesc. Astfel, persoane care obțin venituri similare pot să suporte sarcini fiscale diferite mergând în unele cazuri până la o fiscalitate de șapte ori mai mare. Problema apare la sursa veniturilor.

Așadar, analiza experților români arată că un salariat cu un venit brut lunar să zicem de 10.000 de lei suportă o sarcină fiscală (impozit pe venit plus contribuție de asigurări sociale plus contribuție de asigurări sociale de sănătate) de 41,5% din venitul brut. Un alt contribuabil cu venituri identice, dar care le câștigă din drepturi de proprietate intelectuală are o sarcină fiscală de 6%. În același timp, un asociat unic al unei microîntreprinderi cu o cifră anuală de 120.000 și cheltuieli minime poate ajunge la un nivel de impozitare cuprins între 1% și 3%.

Remedierea situației se face, în opinia celor de la Tax Institute, aplicând principiul care spune că venitul total determină sarcina fiscală, nu sursa acestuia. Drept urmare specialiștii fiscali propun un set de măsuri pentru o echilibrare a taxării. Este o idee corectă, dar care trebuie aplicată în așa fel încât să nu scoată din piață microîntreprinderi sau persoane care lucrează, dar nu au statut de angajat.

Social-democratii susțin că sunt pregătiti să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier politic sau tehnocrat. Surse politice sustin ca PSD amână depunerea unei moțiuni de cenzură săptămâna viitoare. Pe de alta parte, Ilie Bolojan a anuntat deja inlocuitorii celor care au demisionat.

PSD a deschis cutia Pandorei odată cu părăsirea coaliției, făcând din AUR principalul partener al negocierii politice. Este opinia analistului politic Cristian Andrei. Fondatorul Agenției de rating politic evaluează opțiunile lui Ilie Bolojan odată cu retragerea miniștrilor social-democrati. 

Fiul fostului Șah al Iranului, Reza Pahlavi junior, se află la Berlin. Nu va exista nicio întîlnire cu vreun membru al guvernului federal. Numeroşi politicieni germani îl critică pe Pahlavi, reproşîndu-i că niciodată nu s-a distanţat de regimul dictatorial al tatălui său şi nici de crimele comise de poliţia secretă SAVAK.

În jurul textelor vorbite de către Oigăn și câțiva invitați, avem parte de ritmuri asamblate cu ajutorul obiecte casnice, jucării și mini-instrumente, o instalație ce dezvoltă fel de fel de povestiri urbane, cu biciclete, trenuri și ironii, bazate în mare parte pe întâmplări reale. 

Oigăn (Eugen Nuțescu) este unul dintre cei mai versatili și apreciați muzicieni din scena alternativă românească. Activ din anii '90, Oigăn este cofondatorul trupei Kumm, alături de care a lansat șase albume de studio și a susținut numeroase concerte în România și în Europa.

Pe lângă activitatea în Kumm, Oigăn a fost implicat în proiecte precum Moon Museum și Robin and the Backstabbers. În cariera solo, a lansat albumele "Sex with Onions" (2009) și "Antimaterie" (2022), acesta din urmă fiind un material conceptual cu diverse colaborări alături de artiști precum Lucia, Adrian Despot sau Ana Ularu.

Oigăn este cunoscut și pentru proiectele sale experimentale, cum ar fi "Singur printre loopi", un performance live în care explorează sunetul prin tehnici de looping și improvizație.​

Concertul de lansare pentru albumul „Grădinile suspendate ale indiferenței” este programat pe 27 aprilie 2026, în Club Coontrol, concertul fiind în mare parte construit pe muzica de pe noul album, dar nu vor lipsi incursiuni în “Antimaterie” și “Sex With Onions”, celelalte două albume Oigăn.

Jurnal de știri

Executivul a finalizat o analiză referitoare la întreprinderile cu capital de stat. Unele firme vor fi restructurate, în cazul celor performante este posibil să se listeze un pachet minoritar de acțiuni la Bursa de Valori București.

Gabriel Aldea, director adjunct, Investimental, Cristina Chiriac, președinte CONAF.