Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un juriu american a decis miercuri că Instagram și YouTube provoacă dependență și sunt responsabile pentru problemele de sănătate mintală de care a suferit o tânără din California în timpul adolescenței. Această hotărâre istorică ar putea crea un precedent pentru mii de procese similare și ar putea deschide calea unor reglementări legale, spun comentatorii.

Decizia „ar putea schimba rețelele de socializare”, crede The Atlantic.

”Cele două companii au fost obligate să plătească 3 milioane de dolari reprezentând daune compensatorii. Dar aici nu este vorba despre bani.  Verdictul va determina și alte companii să urmărească procese similare împotriva companiilor de tehnologie (și sunt mii de cazuri sunt deja în curs de soluționare). Aceasta va putea duce la modificări ale designului aplicațiilor de socializare”.

National Public Radio observă că ”este pentru prima dată când un juriu a considerat că aplicațiile de socializare ar trebui tratate ca produse periculoase, concepute pentru a exploata creierul în curs de dezvoltare al copiilor și adolescenților.”

The Wall Street Journal își manifestă îngrijorarea . „Meta și Google cheltuiesc deja sute de miliarde de dolari anul acesta pe inteligența artificială, ceea ce ar putea avea efecte sociale pozitive, cum ar fi accelerarea tratamentelor împotriva cancerului”. Acest verdict este „o victorie pentru reclamanți, dar nu și pentru copii sau pentru societate”.

În ce privește războiul din orientul Mijlociu, presa internațională observă că în timp ce președintele SUA promovează presupuse negocieri cu Iranul, Departamentul Apărării a ordonat desfășurarea a câteva mii de soldați de elită. Iar un deznodământ al războiului rămâne greu de identificat.

CNN transmite că ”aliații din Golf și Europa sunt din ce în ce mai îngrijorați de lipsa de impuls în negocierile pentru a pune capăt conflictului sau chiar a stabili un armistițiu.

Deși se fac eforturi pentru o întâlnire între cele două părți, sursele spun că este puțin probabil ca aceasta să aibă loc în curând.

Spectrul unei acțiuni militare continue din partea SUA și a Israelului planează asupra potențialelor discuții. Între timp, Teheranul se percepe ca deținând un instrument cheie pe care nu îl avea înainte de izbucnirea războiului: controlul virtual asupra Strâmtorii Ormuz”.

”Bine ați venit în lumea fantastică a lui Donald Trump, cel mai mare președinte din istoria Statelor Unite” , citim în Le Monde.

Apropiindu-se de nisipurile Golfului Persic, Donald Trump a căzut victimă unui fenomen comun în aceste ape: mirajul.

Deziluzia și declarațiile contradictorii ale președintelui american privind conflictul din Iran maschează o întrebare cheie: cum să punem capăt războiului?

Iar The New York Times informează că republicanii din Congres sunt din ce în ce mai îngrijorați de modul în care administrația Trump a gestionat războiul din Iran. Întrebările lor legate de obiective și costuril, inclusiv dacă vor fi necesare trupe terestre, rămân fără răspuns.

Frustrarea lor vine la aproape o lună după ce tocmai republicanii i-au acordat președintelui Trump o largă libertate de a purta război.

Consolidarea acționariatului este un proces esențial pentru companii care întărește forța economică a firmelor. Numai că procesul de consolidare a fost blocat de dezinteresul micilor acționari față de proprietatea lor. Legea a fost schimbată, dar există o inițiativă care își propune să întoarcă legislația la vechea formă și implicit la vechiul blocaj.

Povestea începe în urmă cu trei decenii. Atunci, România a derulat un așa-numit program de privatizare în masă. Să facem doar o scurtă istorie. Prin programul de privatizare în masă statul român a dorit să atingă două obiective: pe de o parte, să ofere cetățenilor români sub formă de acțiuni o parte din capitalul întreprinderilor de stat, pe de altă parte, să creeze instrumentele pentru a dezvolta piața de capital în România.

În ce măsură au fost atinse cele două obiective este de discutat, dar indiferent de acest lucru, astăzi, putem vedea consecințele economice ale privatizării în masă. Una dintre ele este că există foarte mulți mici acționari (poate câteva sute de mii, poate chiar un milion de persoane) care mai au doar câteva acțiuni, care valorează câteva zeci de lei.

Mai mult, prin mecanismele de alocare de acțiuni sau prin majorări de capital, unii dintre acționari pot dobândi și ceea ce se numesc fracții de acțiuni, adică nu doar un număr întreg de acțiuni, ci și părți dintr-un titlu de valoare.

Trebuie spus că mulți dintre micii acționari au avut în ultimii ani o atitudine pasivă, în sensul că, de exemplu, mulți dintre ei nu și-au încasat dividendele cuvenite. Este adevărat că sumele primite erau mici, pe măsura deținerilor pe care le au în companii. Acest lucru, adică atitudinea pasivă, este de înțeles în măsura în care participațiile la companii erau de valoare redusă, iar dividendele la fel.

Micii acționari mai aduc o problemă pentru companiile la care sunt proprietari. Este vorba despre fracțiile de acțiuni pe care aceștia le pot deține ca urmare a aplicării algoritmului specific de consolidare. Adică, este vorba despre proprietatea cu virgulă. Companiile aflate în această situație, care au mulți acționari cu titluri puține și cu fracții de acțiuni, vor să treacă la o consolidare a valorii nominale. Un demers de care este nevoie. Consolidarea valorii nominale aduce o coagulare a acționariatului și, în același timp, o consolidare a acționarilor cu adevărat interesați de dezvoltarea companiei. Prin consolidare, micii acționari sunt puși în fața a două decizii: fie cumpără acțiuni și rămân proprietari, fie își vând participațiile.

Numai că până în urmă cu câteva luni, consolidarea valorii nominale a acțiunilor era practic imposibil de făcut. Motivul? Pasivitatea micilor acționari, care uită pur și simplu să își încaseze banii plătiți de companie în contul fracțiilor deținute. Sumele sunt mici, câteva zeci de lei, și de aceea micii acționari nu știau sau nu erau interesați să își ia banii. Din această cauză, procesul de consolidare a valorii nominale și implicit a acționariatului unei companii se bloca.

În luna decembrie 2025, s-a găsit o soluție legală și anume sumele datorate de companie către micii acționari din răscumpărarea fracțiilor de acțiuni să devină prescriptibile. Adică, dacă nu sunt încasate pe parcursul a trei ani, sumele respective să fie prescrise și în felul acesta procesul de consolidare să poată continua. Era o soluție introdusă în lege care debloca situația companiilor care doresc să facă o consolidare a valorii nominale, iar prescripția, așa după cum arată juriști de prestigiu, are rolul de a înlătura incertitudinea din raporturile dintre deținătorii de acțiuni și cei care au fracții de acțiuni. Prescripția este un instrument juridic legal și justificat în cazul unor mici acționari complet dezinteresați de dreptul lor de proprietate.

De altfel, promovarea acestui principiu în legislație avea darul să anuleze protecția exagerată acordată unor mici acționari, total lipsiți de interes pentru compania la care au participații.

Doar că senatorii s-au speriat de prescripție și la mai puțin de trei luni de la schimbarea legii au inițiat o nouă modificare. Adică, Senatul vrea să revină la varianta inițială a legii, respectiv fără prescripție. Este o eroare și nu rămâne decât ca deputații să fie mai curajoși, mai logici și mai pro-business. Adică, să anuleze modificarea făcută de Senat, să lase legea în forma actuală, să accepte că o prescripție după trei ani este un termen absolut corect și să permită companiilor să își consolideze acționariatul și o dată cu el forța economică.

Despre prostie și multiplele ei fațete. Despre metamorfozele fascismului și formele extremismului.

Ovidiu Nahoi în dialog cu profesorul și diplomatul Theodor Paleologu. 

Pentagonul elaborează opţiuni militare pentru a da „lovitura finală” Iranului, care ar putea include utilizarea forţelor terestre şi o campanie de bombardamente indica surse bine informate, citate de site-ul american Axios.

Ziua si scandalul in Coalitie, In timp ce Sorin Grindeanu s-a intalnit la Bruxelles cu sefa PE, Roberta Metsola, si i-a vorbit despre presupusa apropiere dintre AUR si PNL, la Bucuresti, PSD voteaza moțiunea simplă depusă de grupul Pace și AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu.  

Parlamentul European a aprobat astăzi, sub presiunea fortelor de dreapta, o înăsprire a legislației europene, care ar accelera numărul expulzărilor și ar permite închiderea azilanților respinși, inclusiv a minorilor, în centre situate în afara granițelor UE. Ideea, de inspirație italiană,  este contestată de stânga europeană și de toate organizațiile care acționează in domeniul migrației.   

Jurnal de știri

Elena Diaconu, directoarea librăriei Kyralina din București și Eugene, scriitor elvețian de origine română sunt în studioul RFI pentru a vorbi despre Mini Festival Suisse: regard sur la Roumanie, care se desfășoară între 26 și 29 martie.

O expoziție dedicată foametei din 1946 din Basarabia, provocată de politicile regimului sovietic și soldată cu peste 200.000 de morți, sau 10 la sută din populația de atunci a țării, a fost inaugurată la Bruxelles, la Parlamentul European, de eurodeputatul Eugen Tomac. Ca stat european, Republica Moldova trebuie să aibă un trecut istoric asumat, bazat pe adevăr, spune europerlamentarul. Intitulată „Marea Foamete: Făptași, Victime și Amploare”, expoziția aduce în atenția publicului european o tragedie puțin cunoscută și are ca scop înțelegerea identității Moldovei, în special pentru că este stat candidat la aderarea la UE, a spus Eugen Tomac la RFI, colegei noastre Mădălina Șerban.

- Guvernul de la Chișinău a anunțat un set de măsuri pentru gestionarea crizei energetice, după ce drone rusești au lovit linia electrică Isaccea – Vulcănești, principala cale de import de curent a Republicii Moldova, iar Chișinăul a fost nevoit să introducă stare de urgență în energie. Printre măsuri sunt reducerea iluminatului public, securizarea stocurilor de combustibil, dar și suspendarea exporturilor de energie în orele de vârf. Riscurile de întreruperi persistă din cauza capacităților tehnice limitate de import a energie pe rutele alternative. Valeria Vițu urmărește subiectul.

- Militarii moldoveni din forțele de menținere a păcii de pe Nistru au primit permisiunea Chișinăului de a purta drapelul Republicii Moldova pe uniformă. Explicăm de ce a durat mai bine de trei decenii pentru ca un lucru aparent atât de simplu să se întâmple. Decizia simbolică este una istorică, până acum doar rușii aveau voie să poarte la vedere steagul lor, după cum explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Invitatul de astăzi la Moldova Zoom este Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, coordonator al portalului Stop Fals de la Chișinău, cu care discutăm despre felul în care propaganda rusă intrumentalizează criza de carburanți pentru a dezinforma și a crea tensiuni în Republica Moldova, dar și în România. Asistăm la o campanie de dezinformare masivă coordonată de la Moscova cu scopul de la a decredibiliza autoritățile române și cele moldovene și a le face responsabile de situație. Un interviu realizat de Andreea Orosz.

- Un nou sondaj prezentat la Chișinău contrazice tezele dominante în discursul public și spune că în Republica Moldova există o majoritate care ar susține Unirea cu România.

- Oligarhul Vladimir Plahotniuc își va afla sentința pe 22 aprilie. Procurorii cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare.

- Transportatorii din Republica Moldova amenință că ar putea suspenda începând de astăzi aproape 80% din cursele de pasageri din interiorul țării, din cauza creșterii prețurilor la carburanți

Autoritățile de la Chișinău cer administratorilor de clădiri publice și comerciale să reducă iluminatul interior cu cel puțin 30%, deconectarea vitrinelor și a iluminatului publicitar, precum și limitarea utilizării scărilor rulante în orele de vârf. Guvernul a aprobat un set de măsuri pentru gestionarea stării de urgență în sectorul energetic, care a intrat în vigoare după ce drone rusești au lovit linia electrică Isacccea Vulcănești, principala cale de import de curent pentru Republica Moldova.

Printre măsuri se numără și prioritizarea alimentării cu energie a instituțiilor medico-sanitare, a infrastructurii critice și a consumatorilor vulnerabili. Operatorul Moldelectrica va sista exporturile de energie în intervalele de vârf 17:00-21:00, pentru a redirecționa resursele către consumul intern.

Autoritățile avertizează că situația este critică și va rămâne așa cel puțin o săptămână, până când linia electrică bombardată de Rusia va fi reparată. Există inclusiv riscul unor deconectări în evantai pentru populație, Revenim cu detalii în program.

***

Președinta Maia Sandu a mers astăzi într-o vizită oficială la Bratislava, la invitația omologului său slovac. Discuțiile se vor axa pe consolidarea relațiilor bilaterale, precum și pe sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Va fi semnat și un acord bilateral în sfera protecției sociale, dar și acorduri între agențiile de investiții și camerele de comerț ale celor două țări.

***

Contrar tezelor dominante în discursul public, există o majoritate care ar susține Unirea cu România în Republica Moldova, iar cota moldovenilor din Diaspora care susțin acest deziderat ar fi chiar absolută, arată un nou sondaj făcut public la Chișinău. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 44% dintre cetățenii aflați pe teritoriul țării ar vota „pentru”, iar 39,2% s-ar pronunța „contra”. În diaspora, sprijinul pentru unire este mai ridicat: aproape 61% ar vota „pentru”, și doar puțin peste 24% împotrivă. Datele se conțin într-un studiu sociologic realizat de ATES research group, lansat ieri la agenția de știri IPN.

Cercetătorul Iulian Gramațki, inițiatorul studiului, a declarat că rezultatele contrazic percepția frecventă potrivit căreia populația nu ar susține ideea unirii. Acesta subliniază de asemenea că diaspora moldvenească este mult mai pro-română, pro-unionistă și mai bine informată, iar o campanie de informare are potențialul de a ridica sprijinul pentru Unire cu încă 14 la sută.

Studiul sociologic „Unire și identitate națională” a fost realizat în perioada 12-23 martie pe un eșantion de 1 078 de respondenți din Moldova și 235 de respondenți din diaspora. Marja de eroare este de ±3% pentru eșantionul din țară și ±6,4% pentru diaspora.

***

Fostul oligarh Vladimir Plahotniuc își va afla sentința pe 22 aprilie. Procurorii cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare. Plahotniuc și-a prezentat ieri, într-o ședință care a durat peste 6 ore, viziunea asupra capetelor de acuzare. Acesta a respins acuzațiile și a susținut că dosarul „Frauda bancară” ar conține falsificări și manipulări din partea procurorilor.

Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme.

***

Publicația Politico scrie că Rusia face recrutări în Republica Moldova pentru taberele de instruire pentru sabotaj, contra unei sume de 500 de dolari și o excursie în străinătate. Instruirile au avut loc în tabere din Bosnia și Serbia, unde tinerii ar fi fost antrenați de militari ruși, inclusiv din fostele structuri Vagner, pentru sabotaj, operare de drone și provocări la proteste, Cazul este legat de o rețea mai largă de destabilizare atribuită Moscovei, cu episoade în Moldova, Franța și Germania.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat anterior dosare penale și arestări în cazul recrutărilor în tabere de instruire din Serbia. Scopul ar fi fost provocarea de violențe pentru deturnarea alegerilor de anul trecut din Republica Moldova.

***

Transportatorii din Republica Moldova amenință că ar putea suspenda începând de astăzi aproape 80% din cursele de pasageri din interiorul țării, din cauza creșterii prețurilor la carburanți. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto cere Guvernului soluții care să permită transportatorilor recuperarea cheltuielilor.

Când în jur auzim tot mai des despre crize economice, războaie, cutremure, inundații și schimbări climatice, primul gând merge spre a ne păstra sănătatea și, mai apoi, către siguranța adăpostului propriu, adică a locuinței. Aflăm tot mai des și despre explozii, incendii și furturi, dar și despre boli sau accidente. Întrebările care ne vin în minte imediat sunt "cum ne protejăm?" și dacă "asigurările chiar sunt o modalitate reală de sprijin"?

Vom descoperi răspunsurile în cadrul emisiunii ”Ora de Risc„ by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust din 2024 și 2025. Invitat: Alexandru Ciuncan, Președinte și Director General, UNSAR

Un vechi cartier meșteșugăresc din inima Bucureștiului ascunde, între blocuri și artere aglomerate, un parc discret care păstrează memoria locului și oferă umbră și liniște celor care îi trec pragul. 

Aleile sale intime, ferite de zgomotul orașului, invită la o plimbare fără grabă, la o pauză printre pietre și arbori seculari. 

Dacă nu l-ai descoperit încă, Parcul Sticlăriei merită o dimineață sau un apus – unul dintre acele locuri din București în care nu te simți ca-n București și din care te vei desprinde cu greu.

Anul şcolar 2025 – 2026 a început cu o rată a abandonului şcolar peste media europeană. România înregistrează cea mai proastă situaţie din ultimii şapte ani, cu un nivel total de 16,8% (faţă de media UE de 9,4%). Şi mai îngrijorător este faptul că acest indicator variază foarte mult în funcţie de mediul de locuire. Adica procentele sunt mai mari in rural.

Rate uriase de abandon se inregistreaza cu precadere in liceele tehnologice. In unele dintre ele inca din vara anului trecut au inceput sa lucreze cei de la Caravana Meseriilor. La Tanar în Europa, s-a vorbit cu Cătălina Murariu, director executiv la Fundația Dacia pentru România , și Iulia Stan, managerul comunității DREAM la Asociația Go-Ahead.