Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

De la electrocasnice mici la obiecte de mobilier, alege să repari lucrurile stricate înainte să le schimbi, dacă obiectul respectiv permite asta. Uneori, ideea că poți lua același lucru nou cu banii de reparație este un mit.

Costurile sunt adesea mai mici, mai ales dacă vorbim despre peticirea unor haine sau reparația unor cizme, iar durata de viață a obiectelor crește considerabil. 

Rezoluția asta ajută și la reducerea unor tipuri de deșeuri cu un flux de reciclare mai complex și la păstrarea resurselor.

Jurnal de știri

Atrocitățile comise de Rusia în Ucraina revin în atenția lumii întregi după ce o dronă rusească a lovit un tren de pasageri în regiunea Harkov, marți seară. Președintele Volodimir Zelenski a numit atacul un „act de terorism” și a postat pe X un scurt videoclip care înfățișează unul dintre vagoanele de tren în flăcări. Dar episodul scoate la iveală probleme mai profunde ale relației dintre Rusia și Occident.

Lovirea trenului de pasageri a făcut parte dintr-un val de atacuri rusești cu drone și rachete care a lăsat în urmă 10 morți în toată țara și zeci de răniți.

Atacurile aeriene au lovit și zone sensibile din Ucraina în timpul unei ierni deosebit de reci, provocând întreruperi pe scară largă ale aprovizionării cu energie. Frigul este transformat în armă, spun acum comentatorii.

Sursa video: Facebook / Володимир Зеленський

Reacțiile de condamnare au venit din toate colțurile lumii. Dar iese în evidență cea a ministrului polonez de externe, Radek Sikorski, care este și vicepremier.

Reacția demnitarului polonez vine după ce Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA, a declarat că armata rusă folosește sateliții Starlink pentru a-și ghida atacurile cu drone adânc în Ucraina.

Citeste siUcraina: Frigul, folosit ca armă. „Dacă lumea rămâne indiferentă — atunci nimic nu s-a schimbat de la al Doilea Război Mondial”

Sikorski l-a îndemnat pe Elon Musk să întrerupă accesul Rusiei la serviciul Starlink, deținut de miliardarul din domeniul tehnologiei.

 „Hei, mare om, @elonmusk, de ce nu-i împiedici pe ruși să folosească Starlink pentru a viza orașele ucrainene? ​​Câștigarea de bani din crime de război ți-ar putea afecta brandul”, a scris Sikorski pe contul său de socializare.

Musk a negat în 2024 că terminalele Starlink ar fi fost vândute Rusiei; potrivit serviciilor de informații ucrainene, armata rusă a obținut terminale prin intermediul unor țări terțe, mai degrabă decât prin vreun contract oficial cu Musk.

De partea sa, Greenpeace denunță continuarea comerțului nuclear dintre Franța și Rusia. Acest sector rămâne neafectat de sancțiunile internaționale.

Citeste siGreenpeace acuză: ”Franța continuă să alimenteze mașinăria de război a Rusiei”

Potrivit organizației, Franța importă cantități semnificative de uraniu îmbogățit din Rusia, precum și uraniu natural din Kazahstan și Uzbekistan care tranzitează Rusia.

Aceste cantități echivalează cu 18% din importurile totale ale Franței, potrivit studiului, care se bazează pe o analiză a datelor vamale franceze de la sfârșitul lunii septembrie 2025.

Și, pentru că ne aflăm la aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, o analiză realizată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale estimează că 1,8 milioane de soldați au fost uciși sau răniți în patru ani de conflict.

În ritmul actual, numărul total de soldați ruși și ucraineni răniți sau uciși ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara anului 2026.  

Între timp, o rundă trilaterală de negocieri Ucraina-Rusia-Statele Unite, desfășurată la Abu Dhabi, nu a adus progrese substanțiale.

Citeste siNegocieri Ucraina- Rusia- SUA. Ce vor rușii cu "formula Anchorage"?

Rusia continuă să ceară Ucrainei să se retragă din întreaga regiune Donbas, în timp ce invocă ”formula Anchorage” – o negociere ruso-americană care ar fi putut avea loc la summitul din august din Alaska, dar despre care nu se cunosc detalii.

Iar intensificarea loviturilor rusești pune sub semnul întrebării sinceritatea dorinței de pace a Moscovei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Se cunosc cele 8 echipe calificate direct în optimile Ligii Camionilor și cele 16 care vor disputa playoff-ul după disputarea ultimelor meciuri ieri seară, la aceași oră, în grupa unică. Interul lui Cristi Chivu a învins la Dortmund pe Borussia și va juca în play-off. FCSB dispută astăzi ultimul meci din grupa principală de Europa League, pe Arena Națională contra turcilor de la Fenerbahce, dar are șanse mici de a continua competiția.

S-a tras cortina peste prima fază a grupei unice din Champions League, după o seară nebună, cu 18 meciuri disputate toate la aceeași oră.

Nu mai puțin de 5 echipe din Premier League (Arsenal, Liverpool, Tottenham, Chelsea și Manchester City) plus Bayern, Barcelona și Sporting s-au calificat direct în optimile competiției.

Real Madrid a fost scoasă din top 8 de Benfica care a prins ultimul loc calificabil în play-off, la capătul unui meci cu un final interzis cardiacilor. Trupa lui Jose Mourinho a fost condusă de Real în prima repriză, însă a reușit o revenire incredibilă. Lusitanii mai aveau nevoie de un gol în prelungiri pentru a prinde la golaveraj top 24, iar eroul lui Mourinho a fost portarul Trubin, care a marcat în minutul 90+8 pentru o victorie istorică cu 4-2.

Interul lui Cristi Chivu a spart „Zidul galben” de la Dortmund, 2-0 cu Borussia, dar a ratat calificarea directă în „optimi”. Real (locul 9) și Inter Milano (locul 10) vor fi împerecheate cu Bodo/Glimt (locul 23) și Benfica (locul 24).

Astfel, în play-off vom vedea un duel interesant între Chivu și fostul său antrenor cu care a câștigat în trecut trofeul, Mourinho.

Cei doi internaționali români Denis Man, titular în această seară  și Vlad Dragomir, autorul unui gol, părăsesc Liga Campionilor după ce PSV Eindhoven a pierdut acasă în fața lui Bayern 1-2, iar Pafos a obținut doar o victorie de palmares 4-1 în Cipru cu Slavia Praga.

PSG (locul 11) și Newcastle (locul 12) au făcut egal 1-1 la Paris și vor fi împerecheate cu Monaco (locul 21) după remiza albă cu Juventus și surprinzătoarea Qarabag care a fost surclasată de Liverpool (0-6) dar a terminat grupa pe locul 22.

Juventus (locul 13) și Atletico Madrid (locul 14)  după 2-3 acasă cu Bodo Glimt vor fi împerecheate cu Club Brugge (locul 19) după victoria 3-0 cu Olympique Marseille și Galatasaray (locul 20) care a pierdut 0-2 la City. Atalanta (locul 14) înfrântă de Saint Gillosise 1-0 și Bayer Leverkusen (locul 15), care a bătut pe Villareal cu 3-0 vor fi împerecheate cu Borussia Dortmund (locul 17) și Olympiakos (locul 18) după victoria 2-1 de la Amsterdam cu Ajax. Napoli și Marseille au părăsit competiția.

FCSB, șanse mici de calificare

FCSB dispută diseară ultimul meci din grupa principală de Europa League, pe Arena Națională contra turcilor de la Fenerbahce și are șanse extrem de mici de a merge mai departe în competiție. Gruparea roș-albastră se clasează pe locul 29 în clasamentul grupei, cu 6 puncte și un golaveraj de -7 iar Celtic de exemplu, echipa clasată pe locul 24, ultimul care asigură prezența în play-off, are 8 puncte.

Statisticienii de la Football Meets Data le oferă românilor șanse de 7% pentru a se califica.Victoria celor de la FCSB cu Fenerbahce, locul 18 cu 11 puncte,  este obligatorie, însă campioana României va depinde și de celelalte rezultate. Căpitanul Darius Olaru a vorbit depre Fenerbahce și a spus că echipele pe care FCSB le-a întâlnit în Europa Legue au fost mult mai puternice decât cele din sezonul trecut, când echipa a reușit să intre în optimi.

Practicând un joc modest, FCSB este pe tobogan de la începutul anului. Două înfrângeri în Superligă, cu Argeș la Mioveni și cu CFR acasă, eșecuri care au îndepărtat-o de play off și o înfrângere în Europa League, cea de la Zagreb cu Dinamo. Antrenorul  Elias Charalambous a fost reconfirmat în funcție de Gigi Becali până la vară însă are un obiectiv precis, câștigarea Cupei, ceea ce ar aduce o nouă prezență europeană la anul, indiferent dacă echipa se va califica sau nu în play-off.

Ar fi un miracol dacă FCSB ar merge mai departe anul acesta în Europa League, dar miracole s-au mai văzut în fotbal. Unul dintre ele a fost victoria cu 4-3 în fața lui Feyenoord acum ceva mai mult de o lună.

Întrebarea apare în presa internațională, după recentele declarații ale președintelui american. Forțele Statelor Unite ar putea, într-adevăr, lovi ținte strategice. Sau pot fi doar un mijloc de presiune înaintea unor negocieri, apreciază comentatorii.

Axios citează surse potrivit cărora Trump nu a luat încă o decizie finală cu privire la posibilitatea de a ataca Iranul. Se așteaptă ca acesta să decidă după ce va organiza mai multe consultări în această săptămână și va primi mai multe opțiuni militare.

El a declarat că o rezolvare diplomatică este încă posibilă, adăugând că iranienii ”vor să facă o înțelegere.”

După cum analizează Newsweek, ”comentariile lui Trump sugerează perspectiva unor negocieri cu Teheranul, care ar include probabil retragerea din Iran a întregului uraniu îmbogățit, plafonarea rachetelor sale cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului acordat aliaților din regiune”.

Citeste siTurcia recomandă SUA să nu atace Iranul și să negocieze pentru a pune capăt conflictelor

Times of Israel citează analiști potrivit cărora ”printre opțiuni se numără atacuri asupra instalațiilor militare sau atacuri țintite împotriva conducerii din jurul liderulului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în încercarea de a dărâma sistemul care a condus Iranul de la Revoluția Islamică din 1979.

Teheranul a declarat în trecut că va viza Israelul și ținte militare americane din Orientul Mijlociu dacă Trump ar ordona atacuri”.

CNN informează însă că

”țări din regiune, inclusiv aliații SUA, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au avertizat recent că nu vor permite ca spațiul lor aerian să fie folosit pentru nicio acțiune militară împotriva Iranului.

Emiratele, care găzduiesc forțe militare americane la o bază din Abu Dhabi, au declarat că nu vor oferi niciun sprijin logistic nici pentru acțiuni militare împotriva Iranului”.

The Week încearcă decodificarea retoricii lui Trump în raport cu realitatea militară.

”Ceea ce rămâne neclar este dacă Trump se referea la o nouă desfășurare sau doar la o rebranduire a uneia existente. Deși remarcile sale sugerau un nou val de forță militară, dovezile disponibile indică sosirea grupului de atac al portavionului USS Abraham Lincoln.

Portavionul cu propulsie nucleară transportă aproape 5.000 de marinari și câteva zeci de avioane de vânătoare și reprezintă unul dintre cele mai formidabile instrumente de proiecție a puterii americane.

Citeste siIran: O lună de la începutul revoltei, bilanţul uman este uriaş

Rapoartele din mass-media indică faptul că acest grup de atac este „flota masivă” la care s-a referit Trump, menită să fie folosită „doar în cazul în care” diplomația eșuează sau tensiunile se intensifică.

Nu a existat nicio confirmare independentă a unui al doilea grup de portavioane care se îndreaptă spre regiune, ceea ce sugerează că limbajul președintelui ar fi putut fi deliberat ambiguu, conceput pentru a spori presiunea psihologică”.

Iar Le Monde privește către Iran, constatând că o stare de șoc colectiv s-a instaurat după represiune.

”Chiar dacă internetul rămâne în mare parte întrerupt, câteva breșe permit populației să evalueze violența fără precedent dezlănțuită asupra protestatarilor: zeci de mii de morți, arestări în masă, spitale sub supraveghere, închisori supraaglomerate”.

O mică ambuscadă la Parlamentul European: o dezbatere suspect de dezechilibrată, pe tema Justiției din România (G4Media) - „Nu vom preveni comiterea altor crime de către copii, prin scăderea vârstei de răspundere penală”, avertizează psihologul Gabriela Groza, într-un interviu acordat Libertatea (Libertatea) - Idei de relansare economică din mediul de business (Ziarul Financiar)

În cadrul unei vizite de două zile în Germania, premierul României, Ilie Bolojan, a fost întâmpinat miercuri, la sediul Cancelariei Federale din Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz.

La prima întâlnire din Berlin între cei doi oficiali, convorbirile s-au concentrat pe colaborarea în domeniul Apărării în contextul războiului din Ucraina și al situației globale tensionate, pe relațiile strânse dintre România și Germania și intensificarea schimburilor comerciale, precum și pe politica europeană și internațională comună a celor două state.

"România, aflată pe flancul estic al NATO și la granița cu Ucraina, realizează zilnic enorm pentru securitatea europeană”, a subliniat cancelarul Merz la conferința de presă de la Berlin, menționând că trăim timpuri în care ”libertatea, securitatea și bunăstarea nu mai sunt de la sine înțelese." 

Ambii oficiali au vorbit despre importanța NATO, dar și a consolidării capacității Europei de a se apăra. La Berlin a fost semnat un memorandum de către miniștrii Apărării ai celor două țări, în scopul modernizării industriei de apărare și a colaborării militare între Germania și România.

Continuarea pe pagina DW.

Joi dimineață, între orele 9.00 și 11.00, la Parlamentul European este programată o dezbatere cu ușile închise pe o temă extrem de sensibilă: starea Justiției din România.

Deși la asemenea întâlniri sunt de obicei invitați reprezentanți avizați ai tuturor punctelor de vedere aflate în conflict, de data aceasta panelul celor care vor vorbi și vor răspunde la întrebările euro-deputaților este sensibil dezechilibrat.

Din partea celor care contestă actuala stare de lucruri din Justiție figurează ca invitată doar jurnalista Andreea Pocotilă, unul dintre autorii documentarului Recorder „Justiție capturată”.

De partea cealaltă sunt invitați: Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Radu Marinescu, ministrul Justiției, Claudiu Drăgușin, reprezentant al CSM, Dana Gârbovan, șefa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR ) și Andreea Ciucă, șefa Asociației Magistraților din România (AMR). Ultimele două reprezintă asociații care sunt ferm susținătoare ale estabilishmentului actual din Justiție.

Disproporția este evidentă: argumentele unui jurnalist fără studii de drept, care a investigat doar o mică parte din carențele sistemului de justiție, au de înfruntat argumentele unei pleiade de juriști avizați asupra mecanismelor intime ale sistemului. E neclar ce informații relevante speră euro-deputații din subcomisie să obțină dintr-o dezbatere atât de dezechilibrată.

Integral pe G4Media.ro.

La scurt timp după descoperirea crimei din Cenei, în mediul online a apărut o petiție prin care 300.000 de oameni cer modificarea Codului Penal. Ei vor ca şi copiii de peste 10 ani care au ucis să fie închişi pentru crimă. La Ministerul Justiției a fost constituit un grup de lucru care analizează oportunitatea reducerii vârstei de răspundere penală. Dar asta nu va rezolva nimic, spune psihologul Gabriela Groza care, într-un interviu acordat Libertatea, enumeră probleme reale din sistem şi oferă soluții pentru ele.   

Cei de la Protecția Copilului învață din mers, fără să li asigure programe de formare. Trebuie să investim în prevenție şi să schimbăm modul de aplicare a măsurilor educative, atrage atenția specialistul. 

Cum ajung copiii criminali? Semnele ce ar trebui să-i alarmeze pe cei din jur sunt detaliate în interviul din ziar.

Până să aflăm dacă chiar există un plan de relansare economică al guvernului şi ce conţine el, zece manageri de top punctează câteva măsuri care pot accelera creşterea economică. 

La finalul anului trecut, în răspunsuri în scris transmise către ZF, mai mulţi antreprenori şi manageri de companii mari au răspuns la întrebarea: cum ar trebui îmbunătăţit climatul investiţional din România pentru ca economia să revină pe un ritm de creştere mai accelerat?

Încurajaţi producţia locală, reduceţi impozitarea muncii, respectaţi termenele de plată asumate prin contracte, reduceţi aparatul bugetar, faceţi o hartă cu obiectivele de ţară, care să nu se schimbe la fiecare alegeri, veniţi în mod real cu parteneriate public-privat.

Acum, aproape de sfârșitul primei luni din acest an, analiștii economici observă ce se întâmplă cu raportul de schimb euro-dolar. În ultimele luni, a devenit o constantă creșterea monedei europene în raport de dolar, iar la începutul acestei săptămâni euro a ajuns chiar la pragul simbolic de 1,20 pentru un dolar, o valoare care nu a mai fost atinsă din iunie 2021.

Această întărire a monedei europene nu este pusă pe seama calităților ei, ci pe slăbirea dolarului. Dar, creșterea euro obligă oficialii europeni să fie în gardă, pentru că influențele asupra inflației, creșterii economice și competitivității mărfurilor europene sunt multiple.

Într-o postare pe rețeaua Linkedin, guvernatorul Băncii Franței și membru în Consiliul guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE) a scris că banca centrală urmărește aprecierea euro și impactul potențial asupra reducerii ratei inflației. Și a completat că evoluția euro în raport de dolar este unul dintre factorii care va fi avut în vedere, în următoarele luni, în ceea ce privește deciziile de politică monetară și implicit dobânzile din zona euro.

Analiștii pieței financiare văd o scădere a încrederii în moneda americană. De la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, dolarul a scăzut cu 15% față de euro. Tensiunile diplomatice și comerciale generate de SUA, presiunile repetate care au venit de la președintele american asupra Rezervei Federale și schimbările surprinzătoare de politică economică au slăbit încrederea investitorilor în dolar.

Mulți specialiști subliniază că imprevizibilitatea politicii economice a dus la diminuarea încrederii în moneda americană. Cu toate acestea, Donald Trump este mulțumit de valoarea monedei americane. De altfel, și în primul său mandat, președintele american a avut o politică a dolarului „slab”. Dar, în același timp, multe dintre declarațiile președintelui SUA au dus la o creștere a volatilității pe piața valutară.

Așa cum se întâmplă cu toate monedele care au perioade de creștere, se află într-o o situație duală, adică o creștere a monedei euro în raport de dolar poate fi benefică sau negativă în funcție de poziția din economie a companiei.

Astfel, creșterea euro în raport de dolar este un handicap serios pentru sectoarele economice orientate către export. Industria auto și, în general, sectorul industrial, sunt domenii cu multe companii exportatoare care sunt dezavantajate de o monedă europeană puternică în raport de dolar.

De asemenea, companiile europene care produc și exportă mărfuri de lux nu sunt deloc fericite cu evoluția euro-dolar. În ceea ce privește statele membre, Germania cu o industrie puternic orientată către export este vulnerabilă în fața creșterii euro și acest dezavantaj vine după ce anul trecut SUA au impus tarife vamale mărfurilor care vin din Uniunea Europeană.

Dacă un euro puternic scumpește exporturile lucrurile stau invers cu mărfurile importate, mai ales în ceea ce privește materiile prime energetice care sunt tranzacționate în dolari. În felul acesta, inflația poate rămâne la un nivel scăzut, iar puterea de cumpărare a gospodăriilor din zona euro se îmbunătățește. Companiile importatoare, cum sunt cele din industria chimică, din sectorul de aviație sau din construcții au un avantaj atunci când moneda europeană crește față de cea americană. Mai mult, o inflație care se menține la cote scăzute va deschide calea pentru ca BCE să reducă în continuare dobânzile, iar acest lucru va susține creșterea economică.

În același timp, creșterea euro reaprinde dezbaterea referitoare la echilibrul sistemului monetar internațional. Desigur, ar fi o naivitate să creadă cineva că euro va înlocui dolarul, dar interesul crescut al investitorilor în moneda europeană este evident.

Prima zi de concediu medical nu mai este plătită începând cu 1 februarie. Măsura se aplică până la 31 decembrie 2027 și face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate. O măsură menită să reducă abuzurile și concediile fictive, au spus guvernanții, în timp ce reprezentanții asociațiilor de pacienți au cerut ca unele categorii de bolnavi să fie scutite de la neplata primei zile de concediu medical. Normele de aplicare a OUG sunt gata și în faza de nuanțare, spune la RFI, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la RFI că acele concedii medicale, repetitive, pentru același cod de boală, vor fi exceptate de la neplata primei zile de concediu medical.

"De exemplu, un pacient oncologic care are nevoie de radioterapie și care la 10 zile sau 2 săptămâni merge la ședința de radioterapie. Este același cod de boală, concediul medical este repetitiv și atunci o nuanțare, o ajustare a normei inițiale ar fi ca pentru aceste situații să fie plătită prima zi. În ceea ce privește alte afecțiuni, o parte a reprezentanților asociațiilor de pacienți a venit cu o idee cu care sunt de acord, și este deja în lucru la Ministerul Sănătății, și anume de a regândi codificarea bolilor, astfel încât bolile cronice să fie mult mai clar definite, urgențele mult mai clar definite. Gândiți-vă că acum bolile rare sunt încadrate la boală obișnuită. Codul de boală 01. Ori, nu este corect și cred că, într-adevăr, această regândire și reașezare va fi importantă nu doar din perspectiva concediilor medicale, ci în general pentru sistemul de sănătate.", a explicat ministrul Sănătății.

Potrivit acestuia, "normele de aplicare a ordonanței privind concediile medicale sunt gata deja, acum le nuanțăm. Poate nu va fi 1 februarie și va fi 10 februarie, dar vor fi gata luna viitoare. Normele sunt simple pentru că nu discutăm aici de acte normative grele. E un ordin de ministru comun între Ministerul Sănătății și președintele CNAS. Prin aceste norme, încercăm să diminuăm daunele pentru oamenii care chiar au o problemă și nu au nicio vină, pentru că alții, în loc să apeleze la zilele de concediu de odihnă, apelează la aceste lucruri care sunt, pe lângă altele, nu doar imorale, ci și ilegale.". 

Fenomenul "concediilor medicale fictive" a scăpat de sub control în iunie 2025, spune la RFI, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. 

"În prima mea săptămână de mandat, am ieșit public și am spus că România plătește milioane de zile de concediu medicale fictive. Am prezentat un grafic în care se vedea cum joia începea să crească numărul de concedii medicale și să scadă, brusc,  duminică, către luni. Înainte de sărbătorile legale, înainte de Ziua Copilului, înainte de tot felul de evenimente sau atunci când apăreau acele două-trei zile când se puteau realiza punți. Numărul de concedii medicale era foarte mare. Însumat, vorbeam de câteva milioane de concedii medicale pe an care puteau fi considerate fictive, ținând cont că, statistic, ele nu respectau o liniaritate, erau ieșite din context. Și atunci am făcut primele modificări legislative, de fapt, în componenta din zona concediilor medicale. Controale nenumărate, o presiune publică pe care eu am pus-o pe acest subiect și îmi aduc aminte că la fiecare intervenție publică explicam povestea concediilor medicale fictive. Dădeam exemple peste exemple, astfel încât să crească presiunea publică și să încercăm să reducem acest fenomen. De ce este important să reducem acest fenomen? Așa cum am spus și atunci, spun și acum practic eu luam de la gura bolnavilor din spital, a oamenilor cu adevărat bolnavi care aveau nevoie de tratamente, de diagnostic, de investigații. Luam de la gura lor și mutam acești bani pentru a plăti concediile inventate ale unora.. (...) În decembrie 2025, am făcut o analiză și am ajuns următoarea concluzie: fenomenul a început să scadă. Nu suficient, dar a început să scadă. Și gândiți-vă că în urma acestor măsuri despre care vorbim, s-au economisit pentru sistemul de sănătate, în medie, 120 de milioane de lei pe lună, un miliard și jumătate de lei pe an.", a mai spus ministrul. 

"În septembrie 2025, am reușit să introducem 41 de molecule noi de medicamente în lista de compensate, cele mai multe pentru oncologie, boli rare,  medicamente care așteptau să intre în listă de peste doi ani și jumătate. Am investitit în ambulatoriul de specialitate  din spitalele publice, ceea ce înseamnă un acces mai crescut pentru oameni la servicii de screening, diagnostic și tratament care nu necesită internarea în spital. Am lansat patru programe noi de screening pentru cancer: mamar de col uterin, colorectal și de prostată. Vorbim despre screening-ul neonatal, unde am crescut de la trei patologii la 19. (...) Iar banii au venit nu doar din concediile medicale ci și din alte măsuri.  (...) Este pentru prima oară în ultimii 10 ani, când Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate nu au intrat în noul an cu datorii la farmacii și la furnizorii de produse pentru programele naționale", explică Alexandru Rogobete. 

"Discuția inițială a fost foarte simplă Dacă la 6 luni, adică în  luna iulie, observăm o scădere abruptă a acestui fenomen al concediilor fictive, și ajungem într-un interval care poate fi suportat, să zic, de către stat, măsura poate fi oprită.", a conchis ministrul Sănătății. 

 Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară și a amintit regimului de la Teheran de acțiunea SUA în Venezuela. Președintele american s-a aratat totusi dispus sa negocieze. Astazi se implineste o luna de la debutul celor mai ample proteste care au rascolit republica islamica.

Deplasarea are loc intr-un moment in care Germania insistă pentru o Uniune Europeană cu „două viteze”, în încercarea de a depăși blocajele decizionale. Berlinul propune discutii in cadru restrans, iar Bucurestiul nu a fost invitat la discutii.

Premierul trebuie să înțeleagă că nu e dictator, spune deputatul PSD Adrian Câciu. Fostul ministru de Finanțe crede că România poate ajunge la alegeri anticipate, dacă pică Guvernul actual. El crede ca desi acum sunt tensiuni, această Coaliție va continua.

Iar măsura afectează calitatea educației. Pentru că cei mai bine pregătiți dascali, preferă să plece decât să dea lunar din salariu și peste o mie de lei pe transportul la scoala si inapoi. In aceste conditii si performanțele elevilor scad. 

Dănuț Ștefan Briceag a obținut 2 medalii de argint în competițiile de schi adaptat de la Jasna (Slovacia). Performanța este cu atât mai impresionantă cu cât a fost singurul sportiv din competiție care a concurat pe dual-schi, un echipament destinat începătorilor, în timp ce toți ceilalți sportivi au concurat pe mono-schiuri, echipamente de performanță construite pentru competiții de nivel înalt. Despre această performanță vorbim cu Dănuț Ștefan Briceag și Ionuț Stancovici, de la Caiac SMile.

Sunt povești care nu încep cu o medalie și nu se termină cu aplauze. Sunt povești care încep cu o pierdere, continuă cu o decizie grea și se transformă, pas cu pas, într-o revenire pe care nimeni nu o mai credea posibilă. Așa este povestea lui Dănuț Ștefan Briceag și a echipei Caiac SMile, o poveste despre curaj, tenacitate și despre cum sportul poate reda direcție acolo unde părea că nu mai există.

În perioada 7–9 ianuarie 2026, la Jasna, în Slovacia, sportivul clubului Caiac SMile a urcat pe podium cu două medalii de argint, obținute în proba de slalom M, categoria sitting: una în Cupa FIS și una în Cupa Națională. Tot la Jasna, Dani a mai ocupat locul 7 în proba de slalom uriaș M din Cupa Națională și locul 8 în proba de slalom uriaș din Cupa FIS.

În 2017, viața lui s-a schimbat radical în urma unui accident de motocicletă. 

Înainte de accident, Dănuț Ștefan Briceag a fost sportiv de performanță. A început luptele la vârsta de 10 ani, a câștigat primul titlu de campion național în 2008 la lupte greco-romane, iar între 2009 și 2011 a dominat luptele libere, câștingând titlul de campion național de 3 ori. În 2012, la doar 18 ani, a devenit campion european la lupte libere, ajungând la apogeul carierei sale sportive.

După accident, a urmat o perioadă în care Dani și-a reconstruit viața în Marea Britanie. Din exterior, totul părea stabil. Din interior, însă, lipsea exact acel lucru care îl definise dintotdeauna: competiția, sensul, lupta pentru ceva mai mare decât el.

„Niciun salariu, nicio casă mare sau mașină scumpă și nicio siguranță financiară nu puteau umple golul. Simțeam că timpul trece pe lângă mine și că mă pierd pe mine”, spune Dani.

La 30 de ani, a făcut un gest radical: a vândut tot și s-a întors în România, cu gândul că trebuie să se redescopere.

Dani a ajuns în taberele de schi adaptat Caiac SMile fără să știe exact la ce să se aștepte. Ceea ce a găsit acolo a fost mai mult decât inițiere sportivă. A fost sprijin real, fizic și psihic, motivație, structură și, poate cel mai important, încredere.

„Nu mi s-a spus nicio clipă că nu pot. Din momentul în care m-am pus prima dată în scaunul de schi, am simțit ceva ce nu mai simțisem de mult. Am simțit că acolo îmi e locul.”

În doar două zile, Dani a învățat să schieze independent. La mai puțin de două săptămâni, a participat la prima competiție națională de sit-ski din România, pe care a câștigat-o. Atunci a înțeles că drumul lui nu s-a oprit, ci abia începe.

Povestea taberelor de schi adaptat Caiac SMile a prins viață acum 8 ani, dintr-o idee simplă: sportul trebuie să fie accesibil tuturor. Primele echipamente au fost construite dintr-un scaun cu rotile pe care au fost sudate lame de schiuri. Nu existau bugete mari, nici echipamente patentate, ci doar dorința sinceră de a reda libertatea persoanelor cu dizabilități.

În timp, proiectul a crescut și s-a transformat într-un sistem funcțional care a schimbat vieți și mentalități: pârtii accesibilizate, monitori acreditați, legislație schimbată, echipamente acreditate aduse în premieră în România, experiențe extreme precum heli-ski și, mai ales, o comunitate unită prin sport.

„ Am început proiectul de iarnă cu un scaun pe care am sudat două lame de schi. Nu aveam bugete, nu aveam echipamente sofisticate, dar aveam un vis: să ducem România la un alt nivel și să le redăm oamenilor libertatea și încrederea prin sport. La fel ca Dani, la fel ca monitorii noștri – Vasi, Adi, Bogdan, Angela – sunt atât de mulți oameni care s-au vindecat prin sport. Oameni care au arătat că pot atinge imposibilul, că sunt motivați să facă lucruri care nu s-au făcut până acum. Împreună, punem România pe harta sportului adaptat.” - Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile

La Jasna, nu s-au obținut doar medalii. Bianca Stan Munteanu, antrenoarea secției de para ski a clubului Caiac SMile, a devenit primul antrenor din România selectat ca arbitru principal la o cursă para internațională, atât în competițiile FIS, cât și în Cupa Națională.

„Un antrenor bun poate duce un sportiv la un nivel la care nici nu și-ar fi imaginat că poate ajunge, atâta timp cât are cu cine să lucreze. Dani este unul dintre cei mai motivați sportivi cu care am avut șansa să colaborez. Munca noastră de la Jasna a adus României un podium și a demonstrat că sportul adaptat românesc are o echipă capabilă să schimbe reguli, percepții și mentalități. Sunt extrem de mândră de ceea ce am realizat împreună.” relatează Bianca, antrenoarea secției de para ski a clubului și a Federației Internaționale de Schi din România

Pentru Dănuț Ștefan Briceag, medaliile de la Jasna nu sunt un final, ci o confirmare a direcției alese.

„Taberele Caiac SMile nu mi-au oferit doar lecții de schi și distracție. Mi-au amintit cine sunt și cine pot deveni. Îmi doresc să particip la cât mai multe competiții, să acumulez puncte și să ajung la Jocurile Paralimpice de iarnă.”

Povestea lui este încă o dovadă că, atunci când sportul este folosit ca instrument de vindecare și reconstrucție, imposibilul devine doar o etapă intermediară.