Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Întrebarea revine puternic în presa internațională după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat amenințările cu preluarea insulei. Mai mulți lideri europeni și-au exprimat opoziția față de această mișcare. Dar semnalul lui Trump trebuie luat în serios, avertizează comentatorii.

Săptămânalul german Die Zeit concluzionează:

„Am intrat în era neoimperialismului. Până acum, sarcina principală a UE a fost de a-l descuraja pe imperialistul rus Vladimir Putin. Acum trebuie să învețe cât mai repede posibil să-l descurajeze și pe imperialistul Donald Trump.” (Sursa: Eurotopics).

Le Monde consideră că anexarea forțată a insulei ar da o lovitură fatală Alianței Nord-Atlantice: 

”Ar fi o victorie răsunătoare acordată Rusiei lui Vladimir Putin de către Statele Unite ale lui Donald Trump, fără a costa Moscova nici măcar o dronă. Europenii trebuie să se bazeze pe aliații lor rămași din Congresul SUA și pe o opinie publică americană covârșitor de angajată în relația transatlantică pentru a restabili un pic de bun simț. Este în interesul tuturor”.

Forbes remarcă faptul că secretarul de stat Marco Rubio spune că Trump încă speră să cumpere Groenlanda, acest lucru fiind de preferat în locul acțiunii militare, în timp ce prim-ministrul danez avertizează că un atac riscă să pună capăt alianței NATO.

La rândul său, partidul de guvernământ din Groenlanda, Demokratia, a declarat încă din martie 2025 că insula nu este de vânzare.

Acum vom vedea dacă Europa este pregătită să-și apere suveranitatea, conchide Le Figaro:

„Donald Trump ar putea considera Groenlanda o pradă ușoară. Suveranitatea Danemarcei? Un aliat docil înarmat cu arme americane pe care nu le poate folosi fără acordul Washingtonului.

Așadar, Europa este cea care se confruntă acum cu o provocare. Momentul adevărului se apropie: în urma tarifelor unilaterale și a subjugării NATO, Europa se confruntă acum cu testul suprem.”

Financial Times explică de ce amenințările lui Trump ar trebui luate în serios:

„În primul rând, pentru că ar fi ușor.  Ar dura o oră sau două și nu ar risca victime americane. Rezistența danezilor ar fi sinucigașă. În al doilea rând, adăugarea Groenlandei la portofoliul său ar fi profitabilă. Anexarea ar fi bine primită de ideologii MAGA, deoarece ar ucide NATO dintr-o singură lovitură.”

Pentru Foreign Policy, anexarea Groenlandei s-ar putea transforma într-o catastrofă strategică.

”O încercare a Statelor Unite de a revendica insula ar putea scăpa rapid de sub control. Iar pentru cei care consideră alianța cu Statele Unite drept cel mai mare atu în această perioadă de tensiuni geopolitice crescânde, punerea în pericol a acestei alianțe ar fi o manevră sinucigașă, fără precedent în istoria modernă”.

Comentând capturarea petrolierului-fantonă rusesc Bella 1 sau Marinero în Atlanticul de Nord, The New York Times consideră că ”această evoluție adâncește confruntarea dintre Statele Unite și Rusia. Americanii urmăreau petrolierul de săptămâni întregi, după ce acesta a încercat să evite o blocadă parțială din jurul Venezuelei”.

Politico notează că preluarea navei Bella este un semn clar că administrația intenționează să mențină presiunea asupra Venezuelei.

”Administrația a lucrat pentru a impune un embargou asupra navelor sancționate ca parte centrală a campaniei de presiune de când Garda de Coastă a SUA a abordat în decembrie nava Skipper, care purta pavilion rusesc”.

Pe un fond de tensiuni geopolitice crescute, președintele Donald Trump a lansat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, un mesaj ciudat cu privire la trecutul și viitorul Alianței Nord-Atlantice. El și-a exprimat neîncrederea că aliații din NATO ar sări în ajutorul Statelor Unite. Totuși, istoria îl contrazice.

Mesajul este scris cu multe majuscule, în stilul bombastic deja cunoscut al liderului american:

”Amintiți-vă, pentru toți acei mari fani NATO, erau la 2% din PIB și majoritatea nu își plăteau facturile, PÂNĂ CÂND AM VENIT EU.

SUA, în mod prostesc, plătea pentru ei! Eu, respectuos, i-am dus la 5% PIB, ȘI AU PLĂTIT, imediat. Toată lumea spunea că nu se poate face asta, dar s-a putut, pentru că, dincolo de orice altceva, toți sunt prietenii mei. Fără implicarea mea, Rusia ar fi deținut TOATĂ UCRAINA chiar acum.

Rețineți, de asemenea, că eu singur AM ÎNCHEIAT 8 RĂZBOAIE, iar Norvegia, membră NATO, a ales în mod prostesc să nu-mi acorde Premiul NOBEL pentru Pace. Dar asta nu contează!

Ceea ce contează este că am salvat milioane de vieți. RUSIA ȘI CHINA NU AU NICIO FRICĂ DE NATO FĂRĂ STATELE UNITE ȘI MĂ ÎNDOIESC CĂ NATO AR FI ACOLO PENTRU NOI DACĂ CHIAR AM AVEA NEVOIE DE EI. TOȚI SUNT NOROCOȘI CĂ AM RECONSTRUIT ARMATA NOASTRĂ ÎN PRIMUL MEU MANDAT ȘI CONTINUĂM SĂ O FACEM.

Vom fi mereu acolo pentru NATO, chiar dacă ei nu vor fi acolo pentru noi. Singura națiune de care China și Rusia se tem și o respectă este SUA RECONSTRUITA DE DJT.

FACEȚI AMERICA DIN NOU MARE!!!

Președintele DJT”. (Majusculele sunt cele folosite de autor).

Ei bine, mesajul nu este doar plin de bizarerii – cum ar fi acela că statul norvegian i-ar fi refuzat Premiul Nobel pentru Pace. I l-a refuzat un comitet independent, fără vreo legătură cu guvernul norvegian.

Nu e clar de ce Ucraina ar fi fost complet cucerită de Rusia fără Donald Trump. Ceea ce știm este că SUA, sub Donald Trump, a oprit sprijinul militar către Ucraina atacată. Iar cea care suportă greul cheltuielilor este Europa, care cumpără pe banii ei armele americane furnizate Kievului. Tot Europa este cea care finanțează, cu 90 de miliarde de euro, cheltuielile statului ucrainean.

Donald Trump are dreptate când spune că a presat pentru creșterea cheltuielilor militare ale membrilor Alianței. Dar aceasta este și o urmare a fricii aliaților europeni că vor fi lăsați singuri de către Statele Unite în fața Rusiei. Este, într-o anumită  măsură, un semn al scăderii încrederii în aliatul american. Tocmai Donald Trump a pus sub semnul întrebării, în diferite ocazii, viitorul Statelor Unite în cadrul NATO.

În sfârșit, Donald Trump lansează un mare neadevăr atunci când spune că aliații nu sunt gata să sară în sprijinul Statelor Unite.

Celebrul Articol 5 din Tratatul NATO a fost activat o singură dată, și tocmai în sprijinul Statelor Unite, după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Aliații au pornit cu toții, alături de Statele Unite, în războiul împotriva terorismului. România, care la acea dată nu era stat membru NATO, și-a asumat obligații ca și cum ar fi făcut parte din alianță. Circa 30.000 de militari români au fost trimiși, prin rotație, în teatrul de război din Afganistan. Dintre aceștia, 27 și-au pierdut viața.

Probabil că Donald Trump nu a știut sau a uitat aceste mici detalii ale istoriei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Nicușor Dan, data viitoare când ești la Paris, du-te la Airbus și cumpără un avion prezidențial. Ne facem de râs” (HotNews) - SRI a evitat să explice cum va interveni legal în procesul luptei împotriva corupției, conform noii Strategii de Apărare a Țării. Procuror: ar trebui schimbată legea de funcționare a serviciului (Libertatea) - Val de îmbolnăviri așteptat în următoarele zile: „Presiunea pe cabinetele medicale va fi uriașă” (Adevărul)

„Povestea cu avionul prezidențial se lălăie de mai bine de 10 ani. Este momentul să avem un avion prezidențial”, scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj și directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, într-un articol de opinie găzduit de HotNews. El are un îndemn explicit pentru președintele Nicușor Dan, argumentând că în ritmul acesta „ne facem de râs”.

Opinia lui Dragoș Damian vine în contextul în care aeronava militară Spartan, care l-a dus președinte la Paris, a rămas blocată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Nicușor Dan s-a întors în țară cu o întârziere de 24 de ore.

Șeful statului a anunțat că va face demersuri pentru achiziționarea unei aeronave prezidențiale „la momentul potrivit”, dar că „nu e momentul acum”.

Creșterea impozitelor pe proprietate (în afara erorilor aberante generate din neatenția funcționarilor și care sunt corectabile) este - chiar dacă nu ne place să știm că avem mai multe dări de achitat la stat - o măsură necesară.

Pentru o țară în care sunt mulți cetățeni cu venituri mici, orice procent în plus adăugat la impozitele pe casă și autoturisme este un efort, desigur.

Pentru deținătorii de proprietăți multiple și cu suprafețe mai mari, impactul este considerabil. La fel și în cazul firmelor. 

Cu toate acestea, calcule simple arată că pentru locuințe de 70-80-90 de metri, situate în zonele centrale ale orașelor (inclusiv București) se ajunge la echivalentul a 10-12-15-20 de euro / lună impozit datorat bugetului local.

Sumele sunt infime, în comparație cu cele din mai toate țările vestice.

Jurnalistul Alex Livadaru consideră stranie poziționarea cetățenilor:

- doresc servicii ale primăriei de calitate (parcuri, căldură, mobilier stradal, școli, spitale finanțate local), dar nu sunt de acord să achite acei 10 euro/ lună pentru asta.

- se opun creșterii de orice fel a taxelor și impozitelor pentru bugetul local, dar se arată total îngăduitori cu risipa bugetelor locale.

Dumneavoastră, cetățeni plătitori de taxe și impozite, oameni cu drept de vot, ce alegeți să se întâmple cu banii dumneavoastră după ce vi s-au crescut dările?

Preferați să vă schimbe primarul bordurile a doua oară în ultimii 5 ani, să vă pună pavele la ieșirea din bloc, sau să vă țină copiii la școală după ore și să le dea o masă caldă?, întreabă co-fondatorul Republica.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie, la tribuna Parlamentului, unde a prezentat viitoarea Strategie de Apărare a Țării, că în cadrul SRI se va forma o unitate specială care va avea rolul de a culege informații despre fenomenul corupției. Având în vedere că Legea nr. 14/1992 de organizare și funcționare a SRI nu prevedere în mod expres combaterea corupției ca atribuție legală pentru acest serviciu de informații, Libertatea a solicitat SRI să clarifice fundamentul legal în baza căruia instituția se va implica în procesul de colectare de informații ce prezintă suspiciuni de corupție. 

Numărul cazurilor de gripă continuă să crească, în condițiile în care vârful valului de îmbolnăviri nu a fost încă atins chiar dacă sezonul a debutat cu două-trei săptămâni mai devreme.

În perioada sărbătorilor de iarnă au fost raportate cazuri de gripă clinică în toate județele, cele mai multe fiind în municipiul București (1.475) și în județele Cluj (903), Buzău (739), Constanța (693), Prahova (658), Bihor (656) și Suceava (639).

Dr. Gindrovel Dumitra, medic primar medicină de familie, coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), a declarat pentru „Adevărul” că valul de îmbolnăviri va continua să crească, iar presiunea pe cabinetele medicale va fi și mai mare odată cu revenirea în colectivitate, indiferent că e vorbă de școală, în cazul copiilor, adolescenților și tinerilor, sau de serviciu, în cazul adulților.

Deși în acest sezon gripal, până la această dată, numărul celor care s-au vaccinat este cu aproximativ 100.000 mai mare comparativ cu sezonul precedent, este în continuare insuficient pentru a putea vorbi de o protecție eficientă la nivelul întregii populații aflate la risc.

Jurnal de știri

Profesorul Sergiu Mișcoiu spune într-un interviu la RFI că operațiunea militară americană din Venezuela, soldată cu capturarea dictatorului Nicolas Maduro, este un precedent periculos și o violare a Dreptului internațional de către SUA.

Sergiu Mișcoiu, despre intervenția militară a SUA din Venezuela: ”Pot fi invocate mai multe argumente și singurul argument care poate face sens este acela că președintele Maduro nu este un președinte ales în mod legitim, ci un președinte care a asumat puterea sub forma unei uzurpări a acesteia și că acesta a fost dus în fața justiției americane ca un inculpat, la fel ca orice narcotraficant din America Latină, care a fost până acum judecat de justiția americană, dar acest argument ar ține doar în măsura în care ar fi existat în tot acest timp, de la alegerile din iulie 2024, un președinte în exil ales, recunoscut, cu un Guvern care să emită acte normative, deci să fie simulată existența unei președinții reale a Venezuelei în exil”.

În opinia sa, ”este un precedent periculos, pe acțiune unilaterală, cu, trebuie spus în mod limpede, violarea dreptului internațional de către SUA”.

Despre poziția UE legată de situația din Venezuela: ”Uniunea Europeană este într-o situație dificilă, pentru că ea este apărătoarea democrației internaționale, a Dreptului și primatului păcii la nivel internațional, în doctrina UE nu apare niciunde nici conceptul de sfere de influență, nici alte concepte cu care lucrează marile puteri, din contră, pare a fi partizana democrației prin Drept și a Dreptului internațional, cu respectarea suveranității popoarelor lumii. Or ceea ce a făcut Donald Trump în Venezuela vine evident împotriva acestor principii. UE nu-și permite acum să strice relațiile cu Trump”.

Jurnal de știri

Efectul „M-a sunat Lia”: val de procese-blitzkrieg împotriva Guvernului la Curtea de Apel București, din partea unei avocate AUR, cu termene fixate de pe o zi pe alta, ceea ce a provocat și o reacție din partea Curții de Apel, scrie g4media.ro.

Dublă măsură la Curtea de Apel București: dosarele avocatei AUR, luate peste rând la fixarea termenului de judecată. Toate celelalte dosare au primit termene mai lungi - ne informează Liviu Avram

Avocata Silvia Uscov, membră a partidului extremist AUR, pare să se bucure de favorurile conducerii Curții de Apel București: dosarele pe care ea le-a înregistrat pe 31 decembrie anul trecut au primit un termen extrem de scurt, de numai patru zile – și acelea nelucrătoare – urmând a fi judecate pe 5 ianuarie.

Asta în vreme ce toate celelalte dosare având același obiect (suspendare executare act administrativ), înregistrate în ultima săptămână din decembrie, au primit termene mai lungi sau nici măcar nu au primit încă un termen de judecată.

Curtea de Apel București a reacționat duminică la materialul G4Media „Efectul «M-a sunat Lia»: val de procese-blitzkrieg împotriva Guvernului la Curtea de Apel București, cu termene fixate de pe o zi pe alta”, susținând printr-un comunicat că termenele de judecată „au fost stabilite în baza unor obligații legale și a caracterului de urgență al cauzelor”.

De asemenea, Curtea de Apel București susține că „cererile de suspendare a executării actelor administrative, formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ, se judecă de urgență și cu precădere, cu termene scurte, justificate de efectele imediate ale actelor contestate”.

Au fost în total 20 de asemenea dosare, dar numai trei dintre acestea au primit termen pe 5 ianuarie: cele ale avocatei Silvia Uscov, toate înregistrate pe 31 decembrie, prin care această contestă numirea, astă vară, a doi judecători ai Curții Constituționale (Mihai Busuioc și Dacian Dragoș) și formarea de către premierul Bolojan a grupului de lucru privind legile Justiției.

Următoarea „favorită” a Curții de Apel pare să fie avocata Elena Radu, șefa asociației „Coaliția pentru apărarea statului de drept”, care contestă și ea grupul de lucru constituit la guvern. Aceasta a depus acțiunea pe 23 decembrie și a primit termen pe 8 ianuarie.

Toate celelalte 16 acțiuni introduce pe rolul Curții de Apel în intervalul 23-31 decembrie fie au primit termene de judecată dincolo de 13 ianuarie, fie încă nu au primit deloc.

Sinecuriada 2026. Funcțiile plătite cu până la 50.000 de lei lunar pe care le împarte coaliția - Cotidianul

Nou al an aduce pentru coaliție noi împărțiri de funcții-cheie în statul român, unele fiind generatoare de venituri mari.

În primul rând, va fi un an al schimbărilor la nivelul Curții de Conturi. După plecarea lui Mihai Busuioc la CCR, pe poziția vacantă de președintă, pentru restul de mandat de un an, a fost numită Mirela Călugăreanu.

În toamnă Parlamentul va decide atât noul președinte al Curții, cât și noul președinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. În acest al doilea caz expiră mandatul de nouă ani al lui Lucian Vlădescu. Conform ultimei declarații de avere, din 2025 pentru anul 2024, Vlădescu a încasat de la instituție 432.597 de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de 36.000 de lei.

Familia lui George Sergiu Niculescu, șeful ANRE, face afaceri în domeniul energiei cu doi foști securiști bulgari - Libertatea

Liberalul George Sergiu Niculescu a fost numit în funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în aprilie 2023. Până atunci, începând cu 2016, partidul l-a mai sprijinit să ocupe poziții de consilier județean la Constanța, prefect al județului Constanța și secretar de stat în Ministerul Energiei.

Politica i-a adus și o serie de posturi ca membru în consiliile de administrație sau de  supraveghere ale companiilor de stat Administrația Porturilor Maritime, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz sau Damen Shipyards Mangalia SA.

Domnul Niculescu a absolvit Facultatea de Drept și a mai urmat câteva cursuri care i-au adus niște certificate în domeniul agricol și apoi a făcut un master la ASE legat de afacerile cu energie. Și, bineînțeles, a absolvit și Colegiul Național de Apărare. Legăturile cu domeniul energetic le are mai mult datorită asocierii sale în firme care se ocupă cu energia. 

Operațiunea americană soldată cu răpirea liderului venezuelean Nicolas Maduro a reprezentat, fără îndoială, subiectul numărul unu al începutului de an. Presa internațională analizează situația.

Le Monde notează că răpirea lui Nicolas Maduro este o demonstrație de forță a lui Donald Trump și un mesaj transmis întregii lumi.

Deși pretextul intervenției este lupta împotriva narco-terorismului, Donald Trump nu a ascuns că obiectivul principal este accesul la resursele de petrol ale Venezuelei.

Pentru ziarul francez Libération, ”Donald Trump se preface a fi polițist, dar nu este altceva decât un incendiator.

Președintele american duce o cruciadă ideologică și egoistă, în timp ce pune ochii pe petrolul Venezuelei. O democrație nu ar trebui să facă asta”.

”Dreptate în Venezuela”, este titlul pe care îl regăsim în The Washington Post:

”Milioane de oameni din întreaga lume, mai ales în Venezuela, au sărbătorit  căderea dictatorului Nicolás Maduro. Ceea ce s-a întâmplat la Caracas a fost o reamintire clară a faptului că toate capacitățile militare, de informații și cibernetice ale Americii sunt de neegalat”.

De partea sa, The New York Times, denunță un atac „ilegal și prost gândit”, ale cărui consecințe s-ar putea dovedi dezastruoase. Ziarul amintește că, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, Washingtonul a organizat un joc de război pentru a simula înlăturarea lui Maduro. Rezultatul: „Haosul și violența erau susceptibile să cuprindă Venezuela”.

Pentru ziarul italian Avvenire, definiția „America pe primul loc” este exact ceea ce Donald Trump susține că este.

”Și, de acum, aceasta include și atacarea unei țări străine pentru a obține acces la petrolul acesteia.

Iar revista americană The Atlantic consideră că atacul reprezintă ”cea mai îndrăzneață decizie de politică externă luată de Trump în oricare dintre mandatele sale - mai semnificativă decât asasinarea lui Qassem Soleimani, comandantul Gărzii Revoluționare Iraniene, în 2020.

Mai îndrăzneață chiar decât atacul asupra instalațiilor nucleare iraniene de anul trecut.

Dar decizia rămâne una incoerentă: facțiunea MAGA a Partidului Republican denigrează schimbările de regim.

Maduro a fost un lider autoritar și o pacoste pentru poporul venezuelean.

Dar cum putem înțelege acest gest? America este dispusă să arunce bombe asupra instalațiilor nucleare iraniene și să-l răpească pe un dictator, dar nu vrea să continue să ofere fonduri pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă acest lucru nu pune în pericol niciun soldat american.

O interpretare a politicii externe „America First” este ca o stație intermediară între izolaționismul propriu-zis și neo-conservatorism: administrația Trump intervine acolo unde poate face acest lucru cu ușurință și fără consecințe imediate. Dar evită angajamentele pe termen lung ”.

Jurnal de știri, cu Georgia Pietreanu

Stadioanele au evoluat de-a lungul timpului într-un mod uimitor. Muzeul MAXXI din Roma a dedicat o expoziție în care stadioanele au fost descrise din mai multe puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și artistic.

Construcții urbane impunătoare, stadioanele joacă roluri variate în viața orașelor și a locuitorilor lor. Muzeul MAXXI din Roma dedică o amplă expoziție stadioanelor privite din multiple puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și bineînțeles artistic.

Urmând un parcurs cronologic expoziția prezintă evoluția acestor edificii în timp și spațiu.

În Grecia antică stadionul reprezenta o unitate de măsură pentru cursele de sprint, dar și locul sacru în care jocurile sportive erau dedicate lui Zeus. În Roma antică el a pierdut dimensiunea spirituală, devenind arenă de divertisment al maselor datorită căreia s-a născut binecunoscuta expresie: pâine și circ.

Demn de reținut este faptul ca odată cu declinul Imperiului Roman și ascensiunea creștinismului stadioanele și-au pierdut rolul public timp de cincisprezece secole. Competițiile sportive și manifestările de masă s-au diminuat și s-au mutat în piețele publice sau pe terenuri extraurbane.

Abia în secolul XIX a apărut din nou ideea de a crea în orașe structuri specific dedicate competițiilor sportive.

Noțiunea de stadion modern este legată de numele arhitectului scoțian Archibald Leitch 1865-1939 care a conceput primele spații sportive închise ca structuri strict funcționale alcătuite în principal din lemn și metal. Cu timpul, evoluția stadioanelor a fost marcată de inovații cum ar fi lumina artificială care a extins orarele de funcționare a acestora, a atras un număr ridicat de spectatori ceea ce a condus la ridicarea veniturilor cluburilor sportive. Odată cu inventarea betonului armat terenurile sportive au căpătat o formă monumentală. Astfel ele au devenit puncte de reper pentru anumite cartiere dar și teatre pentru evenimente care au depășit domeniul sportiv.

În secolul XX stadioanele au început să intre din ce în ce mai mult în relație cu locuitorii

Arenele, întruchipează un orgoliu civic dând expresie emoțiilor personale și de grup. Ele reprezintă unul dintre puținele spații dedicate fenomenelor de efervescență colectivă. Pot fi asociate cu aspecte pozitive pentru că sunt un spațiu care permite eliberarea emoțiilor și comportamentului prea controlat, dar și negative pentru că impulsurile nestăpânite se pot transforma în violență și anarhie.

Tot în acest secol stadioanele au servit ca scenă festivă pentru regimurile autoritare, fiind un loc de manipulare sau revendicare a unor identități colective politice, regionale, etnice sau religioase. Imagini cu stadioanele din Berlin și Nürnberg în care naziștii făceau parade sunt de tristă amintire. În anii 60-70 aria de utilizare a stadioanelor s-a extins la evenimente culturale cum ar fi concertele sau paradele de modă. Anii 80 s-au confruntat cu probleme de siguranță și disciplină obligând proprietarii de cluburi la mari investiții.

Anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la tragedia de pe stadionul Heysel de la Bruxelles când într-o învălmășeală infernală la finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, meciul Juventus-Liverpool, au murit 39 de oameni, striviți sau sufocați. O catastrofă umanitară.

La începutul actualului secol, stadionul s-a transformat într-un instrument de marketing urban care a atras atenția arhitecților de faimă internațională. Fie în noi construcții, fie în renovări, stadioanele se bucură în prezent de cele mai avansate tehnologii: acoperișuri retractabile, terenuri mobile, ecrane LED. Fiind spații închise cu un public captiv ele sunt folosite intens în scopuri comerciale.  Spectatorul este considerat pe de o parte ca un consumator pasiv asaltat de reclame, dar și ca participant activ în căutarea unor experiențe de neuitat.

Stadioanele futuriste construite pentru Cupa Mondială din Qatar sunt exemple elocvente iar cele pentru următorul Campionat Mondial cel din America depășesc orice imaginație. Dacă la ediția din urmă cu mai bine de trei decenii SUA a impresionat lumea întreagă cu nouă stadioane dintre cele mai atractive pentru acel moment, de această dată nu mai puțin de 11 arene de ultimă generație vor face ca sportul rege să beneficieze de cele mai bune condiții.