Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Creșterea impozitelor locale își propune să atingă două obiective în același timp. Pe de o parte, să crească veniturile localităților. Pe de altă parte, să reducă sumele alocate de la buget către administrațiile locale. Ceva lipsește și anume restructurarea primăriilor și județelor.

Nu e simplu, ca politician, să crești impozitele, așa după cum nu e plăcut, ca și contribuabil, să plătești impozite mai mari. Dar, sunt momente în care acest lucru nu poate fi evitat.

Mulți români știau că impozitele locale pe locuință, pe teren și pe automobil cresc de la începutul acestui an. Surprizele neplăcute au venit din procentajul de creștere (în multe cazuri este vorba despre o dublare a sumelor plătite față de anul trecut) și de la erorile de calcul care au apărut la unele primării.

Discuția legată de oportunitatea creșterii impozitelor locale este fără sfârșit. Trebuie spuse, însă, trei lucruri: în primul rând, România avea impozite locale reduse. Nu doar în valoare nominală, ci și, pe cale de consecință, ca procentaj din PIB.

În al doilea rând, Guvernul a decis o creștere a impozitului pe locuință luând în calcul un element obiectiv și anume valoarea de piață a proprietății. Mulți cetățeni sunt interesați de evoluția pieței imobiliare, se informează pe această temă, deci înțeleg că în ultimii 10-15 ani valoarea locuinței pe care o dețin a crescut și drept urmare este normal să crească și nivelul impozitului pe care îl plătesc.

În al treilea rând, creșterea impozitelor și taxelor locale a fost abruptă, iar contribuabilii ar fi așteptat o variantă în care sarcina fiscală să fie mai puțin apăsătoare.

În general, bugetele administrațiilor locale sunt rar analizate în spațiul public. Concret, principala sursă de venituri pentru bugetele locale este impozitul pe salarii și venituri, urmată de TVA. Impozitele și taxele pe proprietate au însemnat în primele 11 luni ale anului trecut doar aproximativ 9 miliarde de lei, în întreaga țară, adică mai puțin de 10% din veniturile curente.

Administrația încasează impozitul pe salarii și venituri plătit de angajații și cetățenii din localitatea respectivă. De aceea, ar fi fost esențial ca primarii, inclusiv cei din mediul rural, să fi încercat să aducă pe teritoriul lor cât mai multe locuri de muncă. În multe cazuri, nu au reușit.

Trebuie spus că există un algoritm legal de distribuire a sumelor încasate din impozitul pe salarii și pe venit, astfel: 63% din bani merg direct către bugetele locale (comune, orașe sau municipii), 15% sunt alocați către bugetul județului, iar 6% pentru așa-numita echilibrare a bugetelor locale care înseamnă de fapt o repartizare a unor sume de bani către primăriile care au deficit bugetar. De asemenea, o cotă parte din încasările din TVA, stabilită, prin legea bugetului de stat, este redirecționată către bugetele locale.

Cu alte cuvinte, impozitele și taxele locale sunt o sursă bugetară redusă. Chiar și în condițiile creșterii încasărilor cu o treime ca urmare a creșterii impozitelor și taxelor locale, veniturile bugetare la acest capitol rămân mult sub jumătate din veniturile care provin din impozitul pe salarii și pe venit.

Există deja o dezbatere pe tema modului în care vor fi folosiți banii care vor fi colectați suplimentar. Unii primari, în frunte cu Lia-Olguța Vasilescu, acuză guvernul că nu va permite administrațiilor locale să folosească sumele colectate în plus. În acest moment, legislația este clară: impozitele și taxele locale sunt sursă financiară pentru bugetele localităților.

Guvernul vrea să scadă transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale cu sumele încasate în plus de la cetățeni. În contextul în care Executivul face eforturi să reducă deficitul, o diminuare a alocărilor bugetare către administrațiile locale este logică.

Desigur, ar fi fost ideal ca mărirea taxelor și impozitelor locale să aibă loc după reducerea numărului de angajați din primării. De altfel, în cinci ani, cheltuielile de personal au crescut cu 70%. Este adevărat că premierul Bolojan a inițiat încă din toamna anului trecut o restructurare a administrației locale, dar PSD a blocat-o la nivel politic, chiar dacă cheltuielile totale din bugetele locale au crescut, în cinci ani, cu 60%.

În concluzie, guvernul a făcut ce este mai simplu, a crescut taxele și impozitele, și a amânat ce este mai greu și anume restructurarea administrației locale.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Deputatul USR Claudiu Năsui se arată sceptic într-un interviu la RFI că Guvernul va reuși să facă vreo reformă în anul 2026. Fostul ministru al Economiei critică pe de altă parte bâlbele autorităților privind impozitele locale.

Claudiu Năsui, despre impozitele locale: ”Sunt aspectele astea tehnice, de funcționare a sistemului, unde aș spune că bătaia asta de joc nu e chiar o bâlbă, e mai mult de atât, pentru că e o bâlbă care se repetă în fiecare an”.

Despre reformele din 2026: ”Eu nu sunt sigur, adică până nu văd, nu cred. S-a mai spus lucrul ăsta și până acum, a spus-o și Guvernul Ciucă, a spus-o și Guvernul Ciolacu, a spus-o chiar și Guvernul Bolojan și pe primele luni pe care le-am văzut nu s-a întâmplat”.

Deputatul USR critică Guvernul: ”Până nu văd o scădere de cheltuieli și sunt primul care o să laud scăderile de cheltuieli când se întâmplă, dar din păcate, ce vedem este invers, adică vedem politicieni care folosesc și Guvernul care folosește orice motiv pentru a taxa suplimentar”.

Întrebarea revine în presa internațională după protestele care au izbucnit în Iran la sfârșitul lunii decembrie. Ca și în cazul altor mișcări de protest, regimul adoptă o linie dură. Reprimarea violentă a făcut zeci de victime în rândul civililor, dar au existat pierderi și de partea forțelor guvernamentale. Comentatorii cred că de data aceasta, protestele din Iran sunt diferite de cele precedente.

Los Angeles Times amintește că prăbușirea monedei naționale, rialul, a dus la o criză tot mai accentuată. Prețurile la carne, orez și alte alimente de bază pentru masa iraniană sunt în creștere. Națiunea se confruntă cu o rată anuală a inflației de aproximativ 40%.

În decembrie, Iranul a introdus un nou nivel de prețuri pentru benzina subvenționată la nivel național, crescând prețurile unora dintre cei mai ieftini combustibili din lume și punând presiune suplimentară asupra populației.

Protestele au început mai întâi cu comercianții din Teheran, înainte de a se extinde.

Potrivit experților citați de ziarul britanic Daily Express regimul „s-ar putea prăbuși în câteva săptămâni”

”Intransigentul regim islamic a mai fost zguduit de proteste și înainte,  dar de data aceasta ar putea fi diferit.

În ciuda faptului că regimul crește salariile armatei și forțelor de securitate, acestea sunt încă destul prost plătite, iar acum trebuie să iasă în stradă și să-i suprime pe cei care ar putea fi membri ai familiei, frați, surori și prieteni.

O eventuală dezertare a oricăror oficiali guvernamentali de rang înalt, în special din forțele de securitate și armată, s-ar putea dovedi destul de gravă.

Acum există o presiune suplimentară asupra vieții oamenilor din cauza banilor care merg către militarism și expansionism și sprijinirea grupurilor din Yemen, Liban și Irak. Oamenii au scandat deschis pe străzi, cerând încetarea cheltuirii banilor pentru houthii din Yemen și milițiile din Liban. Oamenii strigă ”Cheltuiți bani pentru noi!”

La rândul său, Euronews constată că alianțele Iranului sunt slăbite:

„Axa Rezistenței care a crescut în importanță în anii de după invazia condusă de SUA din 2003 și ocupația ulterioară a Irakului, se clatină.

Israelul a zdrobit Hamas în războiul devastator din Fâșia Gaza. Hezbollah, gruparea militantă șiită din Liban, și-a văzut conducerea de top ucisă de Israel.

O ofensivă fulger din decembrie 2024 l-a răsturnat pe aliatul și clientul fidel al Iranului în Siria, președintele Bashar Assad. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au fost, de asemenea, loviți de atacuri aeriene israeliene și americane.

Acum, aliatul Maduro, se află în custodia SUA”.

Time notează că  ”avertismentele reînnoite ale lui Trump au adăugat tulburărilor o dimensiune internațională.

Operațiunea Midnight Hammer, atacul american asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut și acțiunile recente ale Washingtonului în Venezuela au conferit amenințărilor lui Trump o nouă credibilitate, spun analiștii.

Protestele au scos la iveală fracturi profunde -  iar răspunsul, atât din partea Teheranului, cât și a Washingtonului ar putea modela traiectoria Iranului pentru anii următori”.

Dar, după cum avertizează Le Monde, „amenințările lui Trump cu o intervenție militară, precum și declarațiile de solidaritate cu poporul iranian făcute de Mossad și Benjamin Netanyahu, în cele din urmă ar putea fi de folos regimului islamic: acesta poate acuza toate figurile opoziției că sunt agenți ai SUA și Israelului.”

Un val de indignare a cuprins Statele Unite după ce un agent al autorităţii federale pentru imigraţie a împușcat și ucis o femeie în timpul unei operațiuni în Minneapolis. Dar cum se vede acest eveniment, prin prisma memoriei istorice europene?

Considerat de administrația de la Washington ca făcând parte dintr-o civilizație în extincție, certat că și-a pierdut valorile, tradițiile, identitatea, oare ce ar putea spune un european, cu un oarecare simț al memoriei istorice, despre împușcarea femeii din Minneapolis de către un agent al Serviciilor de Imigrare (ICE)?

Ei bine, momentul a fost tulburător, nu însă și surprinzător.

Cel puțin noi, aici, în Europa, știm din propria istorie ce înseamnă înarmarea unor grupări de civili cărora li se conferă o misiune măreață și mai ales, alături de sentimentul impunității.

De exemplu, organizațiile SA din Germania, grupuri de șoc afiliate partidului nazist, care au jucat un rol determinant în preluarea puterii de către Adolf Hitler prin terorizarea evreilor și a opozanților politici.

Sau Cămășile Negre din Italia lui Mussolini sau Garda de Fier, aripa paramilitară a Mișcării Legionare din România.  Mai aproape de zilele noastre au fost Tigrii lui Arkan din timpul războiului din fosta Iugoslavie.

Ieșind din perimetrul Europei, să privim către grupurile Colectivos din Venezuela – că tot a ajuns această țară în centrul atenției întregii lumi. Acestea sunt grupuri de civili înarmați, care asigură susținerea guvernului și reprimarea violentă a opoziției.

Toate aceste grupări, cu statut uneori incert din punct de vedere legal, au fost sau sunt – acolo unde mai acționează – cunoscute pentru excesele lor violente.

Desigur, ICE este o instituție creată de stat, iar comparația cu grupările paramilitare funcționează doar până la un anumit punct.

Adică până acolo încât este vorba despre un mare număr de civili care primesc arme, fără o instrucție solidă, chemați să îndeplinească o misiune pe care ei o consideră civică și patriotică și care se cred exonerați de răspundere în cazul oricărui abuz. Pentru că, nu-i așa, servirea cauzei este mai presus de orice.

Nu contează dacă politica anti-imigrație a lui Donald Trump este bună sau nu. Ceea ce contează aici sunt oamenii puși să o aplice.

Odată coborâți în stradă, unii se văd drept niște mici Dumnezei. Încep să simtă ce înseamnă puterea și, mai ales, puterea de a face rău aproapelui știind că nu vei păți nimic după aceea.

Citeste si”Colectivos” - grupări paramilitare pro-Maduro care nu ezită să ucidă civili

Această pornire cinică este comună multor oameni și – iarăși știm din memoria colectivă europeană – a fost folosită din plin de regimurile totalitare. În definitiv, torționarii din lagărele naziste sau din gulagul comunist erau și ei oameni, părinți și bunici grijulii, care își salutau respectuos vecinii și își iubeau câinii.

Ca european nu ești foarte mirat de imaginea unui agent care pur și simplu vânează o femeie ce se îndepărta, la bordul mașinii sale.

Știi că, în condițiile date, era de așteptat să se întâmple, mai devreme sau mai târziu. Iar când vicepreședintele Vance îi asigură pe agenții federali că vor fi protejați și de aici înainte, știi că se va mai întâmpla.

De aceea, în Europa aceasta atât de criticată de ideologii MAGA, încercăm să evităm constituirea unor asemenea grupări armate.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul Bolojan a tăiat peste 25.000 posturi ocupate. Aproape 18.000 sunt, însă, tăieri de la sectorul "prioritar" Educație, în timp ce a crescut numărul la Mediu, CCR, Curtea de Conturi, Președinție și chiar SGG (Profit.ro) - Prima mare reformă administrativă a Guvernului Bolojan. Zeci de instituții dispar din agricultură, sute de șefi își pierd funcțiile (Europa Liberă) - Ultimele nume vehiculate la șefia serviciilor secrete: Cătălin Predoiu și Mircea Abrudean, susținuți de PNL la SRI / Gabriel Zbârcea, varianta lui Nicușor Dan, a picat / PSD are cel puțin trei nume pentru SIE, dar favorit este în continuare Marius Lazurcă – surse  (G4Media)

Președintele Nicușor Dan a anunțat, la întoarcerea din Franța cu o aeronavă C‑27J Spartan, că zborul său a fost escortat în spațiul aerian elvețian de două avioane F‑18, ca un gest de apreciere pentru sprijinul oferit de România în transportul victimelor incendiului de la Crans‑Montana, informează Adevărul. Jurnalistul român Patrik Andre de Hillerin a cerut un punct de vedere oficial din partea autorităților elvețiene, iar răspunsul primit de la Ministerul Apărării din Elveția ar contrazice interpretarea președintelui și a ministrului Apărării. Șeful statului a reacționat, prezentând convorbirea dintre pilotul aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zürich.

În înregistrare se aude cum controlorul de trafic elvețian transmite că aeronava președintelui va fi interceptată de către Forțele Aeriene Elvețiene „pentru a vă mulțumi pentru eforturile voastre privind Crans-Montana”.

 „Este inadmisibil nivelul de dezinformare la care a ajuns o parte a presei române. Am respectat întotdeauna și voi continua să respect jurnalismul onest, chiar și atunci când acesta m-a criticat. Însă a-l acuza pe Președintele României de minciună în legătură cu un gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”, a scris șeful statului, după miezul nopții, într-o postare pe Facebook.

Numărul posturilor ocupate în sectorul public a scăzut semnificativ în primele cinci luni de mandat ale guvernului condus de Ilie Bolojan, dar această reducere, cu peste 25.000 de posturi, a aparatului bugetar s-a realizat în cea mai mare parte pe seama profesorilor, arată datele analizate de către Profit.ro.

Cele mai mari tăieri de posturi ocupate în mandatul guvernului Bolojan 

• Educația a pierdut 17.920 de posturi ocupate 
• Poliția și Jandarmeria (MAI) au pierdut 2.020 de posturi ocupate 
• Primăriile (autorități executive locale) au pierdut 1.782 de posturi ocupate
•  Ministerul Finanțelor (Finanțe, ANAF și Vamă) a pierdut 433 de posturi ocupate 

Creșterile de personal în guvernarea Bolojan (în unele cazuri, creșterile pot fi determinate de preluarea în subordine a unor structuri) 

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor +78 posturi ocupate 
• Curtea de Conturi +76 
• Curtea Constituțională +20 
• Ministerul Afacerilor Externe +20 
• Serviciul de Telecomunicații Speciale +19 
• Administrația Prezidențială +12 
• Serviciul de Protecție și Pază +7 
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pt. Siguranța Alimentelor +6
• Consiliul Economic și Social +5 
• Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților +2 
• Academia Oamenilor de Știință din România +2 
• Secretariatul General al Guvernului +1

Informațiile pe scurt:

Cinci instituții centrale și 68 de structuri teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vor dispărea, iar atribuțiile lor sunt preluate de alte structuri deja existente.

Guvernul a aprobat pe 30 decembrie 2025 o Ordonanță de Urgență (OUG) care prevede desființări de instituții și comasări care vor duce la eliminarea a peste 200 de funcții de conducere, dar fără concedieri.

Statul speră ca astfel să facă, anual, economii de peste 140 de milioane de lei.

Pe larg, pe pagina Europei Libere.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, și președintele Senatului, Mircea Abrudean, sunt susținuți de PNL la șefia Serviciului Român de Informații, iar pentru șefia Serviciului de Informații Externe sunt vehiculate din partea PSD cel puțin trei nume- Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea, însă favorit este în continuare consilierul prezidențial Marius Lazurcă, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate discuțiilor.

Potrivit acestora, varianta susținută inițial de președintele Nicușor Dan pentru șefia SRI, avocatul Gabriel Zbârcea, a picat din cauza simpatiile sale neo-legionare. PSD dar și PNL au refuzat din start propunerile avansate de Nicușor Dan, iar ulterior, liderul social democrat Sorin Grindeanu a vorbit despre refuzarea unor „personaje care se identifică cu discursul partidului extremist AUR”.

Florin Vlădică (care activează în Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială) a fost și el vehiculat pentru șefia SRI, dar potrivit surselor G4Media.ro are șanse mici de a fi propus, neavând sprijinul PNL.

”S-a mai făcut un pas în numirea șefilor de servicii. Președintele va numi șefi conveniți cu toate partidele din coaliție. Este de așteptat ca numirea pentru șefia SRI să fie susținută de PNL, iar SIE să rămână unui candidat agreat și de PSD”, au declarat sursele G4Media.ro. La șefia SIE a mai fost vehiculat și numele senatorului PNL, Alexandru Muraru, dar aceasta este cotat cu șanse mici de a fi propus deoarece este puțin probabil ca PNL să facă numiri la ambele servicii de informații.

Jurnal de știri

O prioritate cumplită pentru anul 2026 este reforma reală în toate sectoarele publice, declară într-un interviu la RFI fostul premier Theodor Stolojan. El critică de asemenea complicitățile politice care au blocat reforma.

Theodor Stolojan, despre reforme: ”Anul trecut a avut loc partea cea mai simplă, creșterea unor impozite și taxe, în timp ce reforma administrației publice s-a împotmolit, din cauza opoziției partidelor din coaliția de guvernare, PSD-ul fiind în frunte”.

Despre premierul Ilie Bolojan: ”Această schimbare de optică pentru administrația publică e o reformă cumplit de grea. Domnul premier Bolojan a încercat să facă ceva, dar deocamdată, rezultatul e aproape zero”.

Despre deficitul bugetar în 2026: ”Dacă nu stabilizăm reducerea deficitului bugetar în anul 2026, ne pierdem credibilitatea (...). Avem această coterie transpolitică la nivel local și la nivel central care iată, a întârziat nepermis de mult această etapă a reformei în administrația publică”.

Jurnal de știri