Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Deputatul USR Stelian Ion spune la RFI că în mod normal un scandal de plagiat în care este implicat un ministru ar trebui să ducă la demisia sau demiterea acestuia. Fostul ministru al Justiției comentează acuzația adusă de jurnalista Emilia Șercan de la PressOne actualului ministru PSD, Radu Marinescu.

Stelian Ion, despre acuzația de plagiat la adresa lui Radu Marinescu: ”Un scandal de genul ăsta în mod normal ar fi dus la o demisie sau o demitere, o revocare a ministrului. Așa cum însă ne-a anunțat însuși ministrul, nu se va întâmpla o chestiune de genul ăsta, nu are de gând să demisioneze”.

Despre reacția Partidului Social Democrat: ”PSD-ul nu se dezice și în loc să plece spășit un om prins cu astfel de fapte, iată, PSD-ul nu face altceva decât să dea un atac incalificabil la adresa doamnei Emilia Șercan, am văzut acuzațiile, limbajul suburban (...), acest limbaj este incalificabil și josnic, este pe modelul hoțul strigă hoții”.

Stelian Ion vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre numirea șefilor DNA, DIICOT și Parchetului instanței supreme.

După debutul excelent la ediția din acest an a Campionatului European de polo, victorie clară împotriva Slovaciei, Naționala României joacă astăzi a doua partidă, împotriva Turciei. Polo-ul este singurul sport de echipă care a reprezentat România la ultimele Jocuri Olimpice iar sportivii antrenați de Bogdan Rath au ca obiectiv, la competiția de la Belgrad, clasarea în primele opt națiuni europene, ceea ce ar însemna calificarea la Mondiale. Țelul final este Los Angeles 2028.

A 37-a ediție a Campionatelor Europene de polo a început excelent pentru Naționala noastră, cu o victorie convingătoare împotriva Slovaciei, pe care România a învins-o la un singur gol diferență la ultimele europene. Acum, echipa pregătită de Bogdan Rath a obținut o victorie categorică, cu 16-8, și a făcut un pas imens către calificarea în grupa principală, acolo unde obiectivul este o clasare în primele 8 echipe, ceea ce ar însemna o calificare la Campionatele Mondiale.

România a condus ostilitățile de la un capăt la celălalt al confruntării cu Slovacia, cu un joc foarte bun pe atac și folosirea centrilor. Pentru tricolori au marcat Vancsik, Fulea, Georgescu, Gheorghe, Luncan, Neamțu și Panta. 

România va juca astăzi a doua partidă la Campionatul European, împotriva Turciei, o adversară accesibilă ținând cont că, chiar dacă a participat la toate edițiile ale turneului final în ultimii 60 de ani, nu a depășit niciodată locul 10. Totuși, turcii s-au calificat la această ediție în defavoarea Germaniei, care lipsește pentru prima dată în istorie de la competiția continentală.

Naționala de polo a României are o tradiție îndelungată, debutând la Campionatul European în 1962, când a încheiat pe locul 5. În anii următori, România a înregistrat rezultate constante: trei clasări consecutive pe locul 6, înainte de a avea un ușor declin în anii ’70 și ’80, cu locuri 7 și 8, ceea ce a dus temporar la retrogradarea în Grupa B.

România a revenit în 1987, cu un loc 7, și a avut un progres notabil în 1989 (locul 5). Cele mai bune rezultate istorice ale Naționalei noastre au venit în 1993 și în 2016, când România a ajuns în semifinale la Europene, și a încheiat pe locul 4. Au fost performanțe remarcabile, ținând cont că e greu ca o altă echipă decât „Big Seven” (Italia, Spania, Ungaria, Serbia, Croația, Grecia și Rusia)  să ajungă în top 4.

După aceea, Naționala a alternat între rezultate mai slabe, cu o revenire pozitivă în 2022, când a ajuns din nou în sferturile de finală și s-a calificat la Campionatul Mondial și la Jocurile Olimpice. La ediția anterioară, disputată în 2024, s-a situat pe locul 8, începând aventura spre Jocurile de la Paris. Selecționerul Bogdan Rath așteaptă acum ca tricolorii să repete parcursul bun de atunci ba chiar să facă și mai mult.

Ajuns la a 6-a ediție de campionat european, îngerul păzitor al echipei noastre, portarul Marius Țic vrea să fie un bun exemplu pentru colegii săi

100 de ani de polo în Europa

Acest turneu final marchează 100 de ani de la primul campionat european, care a avut loc la Budapesta în 1926. Acum competiția se desfășoară în Belgrad Arena, cea mai mare sală acoperită din Balcani, cu o capacitate de 12.500 de locuri. Serbia, campioana olimpică, este marea favorită a turneului. Ea organizează pentru a treia oară europenele; s-a impus în 2016 în fața Ungariei, o altă favorită în acest an.

Cum încearcă Radu Marinescu să îngroape cu strategii avocățești plagiatul din propria lucrare de doctorat (PressOne) - ”Mercosur-ul” României: Cifrele relației cu cele 4 state din America de Sud și de ce Acordul aprobat de UE e avantajos pentru noi (CursDeGuvernare) - Val de super-gripă K în România: Numărul de cazuri, de 4 ori mai mare decât în ultimii ani. Doi medici explică fenomenul care face ca și cei vaccinați să se îmbolnăvească: „Se numește drift” (Hotnews)

Cazul acuzațiilor de plagiat masiv aduse ministrului Justiției, Radu Marinescu, într-o anchetă publicată luni de jurnalista Emilia Șercan va fi discutat de Comisia de Etică a Universității din Craiova, unde acesta și-a dat teza de doctorat, într-o ședință extraordinară ce va avea loc vineri, 16 ianuarie, anunță instituția de învățământ superior. În urma acelei ședințe se va lua decizia dacă este „oportună” o analiză a speței, informează EduPedu.

Ministrul Justiției este acuzat de plagiat masiv în teza sa de doctorat, potrivit investigației publicate luni de PressOne. Aceasta arată că 140 de pagini din cele 247 ale tezei, susținute în 2009, ar conține conținut copiat fără citare din lucrări publicate anterior de alți autori.

Imediat după publicarea anchetei despre plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu, am devenit ținta unei virulente campanii de denigrare online, orchestrată de PSD și alimentată de susținătorii acestora cu probleme penale. Unii dintre ei, pretinși ziariști, alții, patroni de presă cu condamnări penale, scrie jurnalista Emilia Șercan în PressOne.

Această mobilizare generală, de o agresivitate ieșită din comun, nu a făcut decât să-mi confirme un singur lucru: Radu Marinescu este o piesă importantă pentru gruparea politico-mediatico-juridică determinată să fure în continuare fără să plătească, adică să se bucure de impunitate.

Punctajul atacurilor, dar și tonul lor a fost dat de Radu Marinescu însuși, alături de PSD.

La câteva ore după ce am publicat probele care arată că teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată, acesta a avut o reacție pe Facebook pe care o începe cu două întrebări: „ De ce eu? De ce acum?”. 

Pentru că acum am terminat documentarea plagiatului și scrierea textului.

Documentarea a început în prima parte a lunii noiembrie și a durat până am găsit toate probele care dovedesc plagiatul. O investigație care presupune compararea a sute de pagini, identificarea cărților originale în biblioteci și analiza textului poate dura săptămâni sau luni.

Datele comerciale ale României cu Brazilia și Argentina, principalele țări din Mercosur, arată că România importă preponderent materii prime și produse cu un grad redus de prelucrare, care pot fi transformate de către industria românească în produse cu un grad de prelucrare superior sau sunt încorporate în diverse produse finite. Asta înseamnă valoare adăugată mai mare creată în țara noastră.

În același timp, importul de produse alimentare al României din cele 4 țări Mercosur este minuscul comparând cu importul total de alimente și animale vii al României – care în 2025 se cifrează la 11 luni la 10,42 miliarde de euro, din care 8,97 miliarde de euro sunt importuri din țări UE, arată CursDeGuvernare.

În plus, acordul este o oportunitate pentru România să-și diversifice destinațiile de export și să își crească exportul extra-comunitar (extra-UE27), care are ponderi de doar 28,3% la total exporturi și de 27,7% la total importuri la nivelul celor 11 luni pe care INS are date comerciale complete.

Acordul ar urma să fie semnat de șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen în data de 19 ianuarie, în Paraguay.

Sentimentul din ultimele săptămâni că „toți suntem răciți” are justificare în realitatea că super-gripa K, tulpina de virus gripal cea mai răspândită în acest sezon în Europa, a ajuns și în România. E contagioasă și are nouă tulpină „mutantă”, care face ca și persoanele vaccinate să se poată îmbolnăvi de gripă, explică, medicul de familie Sandra Alexiu și medicul infecționist Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” din București.

Există teste nazale în farmacii pentru mai multe tulpini.

Simptomele pot fi foarte severe: febră mare, dureri musculare, dureri mari de cap, eventual cu dureri de gât și tuse seacă. Efectiv, omul este pus în pat. Durează, în general, ca episod acut, o săptămână, dar poate să dureze și mai mult.

„Se fac niște greșeli. Oamenii încep să ia antitermice de când febra este 37.2. Iar asta nu permite ca sistemul imunitar să reacționeze.”

Integral pe pagina HotNews.

În acest an se va împlini un deceniu de la referendumul care a deschis calea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Și tot mai multe semnale politice de la Londra vizează acum o nouă apropiere a Insulei de Continent. Însă europenii se întreabă ce se va întâmpla dacă Nigel Farage, cunoscut pentru atitudinea sa împotriva Uniunii Europene, va ajunge la putere în 2029, când sunt programate următoarele alegeri.

Desigur, principalele considerente pentru această apropiere sunt cele strategice. Invadarea Ucrainei a adus Londra mai aproape de cei 27, ca un răspuns direct în fața agresivității Rusiei.

De asemenea, Londra s-a poziționat alături de europeni în chestiunea Groenlandei.

În fața pretențiilor Casei Albe, Marea Britanie s-a pronunțat, alături de Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Danemarca,  în apărarea principiilor „suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”.

Alături de Germania, Marea Britanie se află în centrul unei inițiative de constituire a unei forțe aliate care să asigure securitatea în jurul Groenlandei, amenințată, conform Casei Albe, de prezența unor vase rusești și chinezești.

Citeste siStarmer este pregătit pentru alinierea mai strânsă la UE „în interesul național”

Potrivit ziarului britanic The Independent, unii experți din Marea Britanie spun că publicarea Strategiei de Securitate Națională a SUA (NSS) în decembrie a schimbat, de asemenea, contextul relațiilor Regatului Unit cu Europa.

În decembrie, Marea Britanie a revenit în programul de schimburi universitare Erasmus, dând astfel un semnal politic de apropiere cu Uniunea Europeană.

Însă Londra vizează mai mult. Premierul Keir Starmer a vorbit, la începutul anului, de o ”apropiere” de Uniunea Europeană, pentru a repara daunele cauzate de Brexit.

În acest moment, după cum relatează Financial Times, Regatul Unit și Uniunea Europeană negociază ridicarea unor constrângeri administrative impuse de Brexit. Cum ar fi reducerea sarcinilor administrative asupra comerțului cu alimente și băuturi care apasă asupra exporturilor britanice către UE.

Citeste siStarmer pregătește un proiect de lege de transfer al competențelor către UE

Un astfel de acord ar putea stimula exporturile agroalimentare britanice către UE cu 22%, potrivit unui studiu realizat de universitățile din Aston și Bristol, publicat în 2024.

Dar la  Bruxelles există și temeri. De exemplu, că toate aceste eforturi ar putea fi subminate de revenirea lui Nigel Farage în prim-planul politicii britanice.

Farage, un important susținător al Brexit-ului și partidul său de extremă dreapta, Reform UK, promit să rupă din nou legăturile cu continentul dacă va ajunge la putere.

Pentru a continua discuțiile, Uniunea Europeană a cerut Londrei să se angajeze să ofere compensații financiare în cazul în care guvernul britanic își va schimba din nou poziția.

Conform presei britanice, diplomații de la Bruxelles au numit această prevedere „clauza Farage”.

Citeste siAnul 2026 în Marea Britanie: Teste electorale cruciale pentru Partidul Laburist

Propunerea – observă postul francez de televiziune BFMTV - este explozivă din punct de vedere politic. Reform UK și Conservatorii au promis deja că o vor abroga, denunțând-o ca o încălcare a suveranității Regatului Unit.

După ce a fost în fruntea sondajelor anul trecut, impulsul lui Nigel Farage pare să scadă. La sfârșitul lunii decembrie, Reform UK avea un procent de 25% în sondaje, cel mai scăzut nivel din ultimele peste șase luni, după ce a atins un vârf de 32% în septembrie, potrivit unui sondaj YouGov relatat de The Independent.

Partidul Laburist și cel Conservator au înregistrat creșteri ușoare (20%, respectiv 19% din intențiile de vot), dar rămân în dificultate serioasă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În Iran, protestele împotriva regimului sunt în creștere, iar regimul teocratic este supus unei presiuni tot mai mari. Comentatorii se întreabă cât de aproape suntem, de fapt, de căderea regimului de la Teheran. Și, mai ales, care ar putea fi alternativa.

Cât timp mai poate rezista conducerea de la Teheran? „Drumul spre căderea regimului nu este un sprint, ci un maraton”, estimează revista germană Focus.

Le Monde vorbește despre amploarea represiunii. Morga din Kahrizak, la sud de Teheran, era plină de cadavre după mai multe zile de proteste. Videoclipuri încărcate pe rețelele de socializare în ciuda întreruperii internetului, arată numeroase cadavre îngrămădite în depozitul centrului criminalistic și aliniate în curte.

Ziarul libanez L’Orient-Le Jour, preluat de Courrier International, a discutat Nader Hashemi, specialist în Iran la Universitatea Georgetown, despre intervenția militară invocată de președintele american.

„Donald Trump este înconjurat de șoimi care îl încurajează, convinși că ar putea slăbi regimul sau chiar ar putea provoca prăbușirea acestuia”, explică el. Însă scenariul dominant rămâne concentrat pe ținte strategice, cum ar fi lansatoarele de rachete și instalațiile nucleare încă active, „care sunt principalele preocupări strategice ale Washingtonului”, clarifică specialistul.

Administrația republicană este însă divizată, relatează CNN.  Unii oficiali se tem că „atacurile militare ar putea slăbi protestele și ar putea mobiliza poporul iranian în spatele guvernului sau ar putea provoca Iranul să riposteze cu forță militară”.

France Info se întreabă dacă Reza Pahlavi, fiul fostului șah este o alternativă credibilă pentru Iran.

”La 65 de ani, el reprezintă speranța pentru unii iranieni. Reza Pahlavi avea doar 18 ani când tatăl său, Mohammad Reza Shah, a fost înlăturat de la putere.

De atunci, Reza Pahlavi trăiește în exil în Statele Unite.

În 2023, a fost în Israel și s-a întâlnit cu Benjamin Netanyahu. Aceasta contribuie la transformarea lui într-o figură controversată în Iran. Însă Reza Pahlavi suferă și din cauza amintirii poliției politice și a dictaturii exercitate de tatăl său. Reza Pahlavi și-a exprimat dorința de a se întoarce curând în Iran, odată ce revoluția iraniană, spune el, va triumfa”.

Disidentul iranian Mostafa Tajzadeh trimite un mesaj din celula sa din celebra închisoare Evin. Mesajul este preluat de publicația iraniană Iran Emrooz, citată de Courrier International.

El spune că, în Iran, „clerul trebuie să returneze puterea poporului”.

A sosit momentul ca toți cei care aspiră la un Iran prosper, liber și independent să ceară în unanimitate separarea instituțiilor religioase de cele politice”.

Însă situația este complicată, avertizează Corriere della Sera, citat de Eurotopics: 

„Cel mai important protector al regimului a fost întotdeauna corpul Gardienilor Revoluției, o «armată» paralelă, cu propria marină, divizie de rachete și servicii de informații. Grupul și-a construit o bază de putere proprie și unii observatori nu exclud posibilitatea ca într-o zi să-i înlocuiască oficial pe clerici. Conform unei alte interpretări, ei sunt cei care, practic, «îi țin ostatici pe ayatollahi».”

Există în ultimii ani o preocupare serioasă pe tema reindustrializării economiei românești. Desigur, termenul este pretențios, pentru că în pofida scăderii ponderii în PIB a sectorului industrial, trebuie să vedem că totuși industria rămâne cea mai puternică ramură a economiei românești cu o pondere de 18% în PIB urmată de comerț cu 17% din PIB.

Cu alte cuvinte, industria românească există și funcționează cu o pondere mult mai ridicată în economie decât în alte state europene. Desigur, în multe orașe ale țării s-a putut vedea cum fabrici vechi au fost dezafectate și în locul lor s-au construit cartiere rezidențiale sau spații comerciale moderne. Această transformare a dat senzația că există o regulă și anume aceea că se dărâmă fabrici și se construiesc mall-uri. De fapt, motivul pentru care unele fabrici din vechea economie socialistă au fost demolate este în primul rând economic și de lipsă de adaptare la o economie concurențială.

Sunt mulți promotori ai unei așa-numite reindustrializări, atât politiceni, cât și profesioniști. Cu toate acestea, nimeni nu a reușit să facă un plan realist de atragere a unor investitori în domeniul industrial, ci lucrurile s-au întâmplat atunci când investitorii au considerat că au în România o bună oportunitate pentru a-și dezvolta afacerea.

Investițiile în industrie au efecte pozitive pentru economie: contribuie la creșterea PIB și, în funcție de ramură, pot duce la scăderea deficitului comercial. De asemenea, în principiu, industria este un domeniu care produce valoare adăugată mare și drept consecință oferă salarii bune, peste media pe economia națională. Nu trebuie ignorate celelalte ramuri ale economiei, construcțiile sunt importante, serviciile au valoare adăugată mare, iar comerțul nu poate fi neglijat.

Am plecat de la ideea că economia primește un plus dacă un investitor construiește sau extinde o fabrică. De aceea, voi trece în revistă o parte dintre fabricile construite în România în ultimii doi ani. Astfel, grupul german Knauf a finalizat construcția la Târnăveni, județul Mureș, a unei fabrici de vată minerală de sticlă. Investiția a fost de 140 milioane de euro la care se adaugă o investiție de 88 milioane de euro în derulare la o fabrică de gips în localitatea Huedin, județul Cluj.

Firma germană de medicamente Stada a construit de la zero o fabrică în parcul industrial din Turda, județul Cluj, în care a investit 50 milioane de euro și a primit un ajutor de stat de aproximativ 21 milioane de euro. Produsele fabricate la Turda vor fi vândute și pe piețele europene.

Producătorul italian de electrocasnice DeLonghi a investit 40 de milioane de euro în fabrica din Satu Mare, a treia din România, ceea ce face ca țara noastră să fie cel mai mare producător de aparate de cafea al grupului italian în lume.

Grupul german Stihl a inaugurat anul trecut prima fabrică în România, la Oradea, cu o investiție de 125 milioane de euro, în care produce utilaje cu acumulatori.

PepsiCo a inaugurat un depozit automatizat la fabrica din Popești-Leordeni, o investiție de 100 milioane de dolari care deservește 17 țări europene. În fine, să mai menționăm și investiția producătorului român de lactate, Artesana, care a anunțat că a început construcția unei noi fabrici, o investiție care va ajunge la o valoare cuprinsă între 8 și 10 milioane de euro. Fabrica va fi construită la Tecuci, în județul Galați.

Evident, investițiile enumerate nu sunt singurele. Dar, pe de o parte, putem observa concentrarea companiilor în zona de vest a țării, iar, pe de altă parte, nu putem omite prezența semnificativă a investitorilor străini. Și o precizare: guvernele au avut o contribuție minoră la decizia companiilor de a investi. Meritul este într-o proporție foarte mare al acționarilor firmelor.

PSD îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu, dupa ce acesta a fost acuzat de plagiat de jurnalista Emilia Șercan care sustine că mai mult de jumătate din teza de doctorat a acestuia este un plagiat. Dinspre seful guvernului nici o reactie , sunt insa reactii pe scena politica. Se intampla totul in contextul in care ministrul a declansat selecția procurorilor pentru șefia Parchetului General, a Direcției Naționale Anticorupție şi a DIICOT.

Declaratia a fost facuta in cadrul unui interviu, cu doi jurnaliști britanici cunoscuți, despre provocările pe care le are de înfruntat Republica Moldova în lupta cu propaganda rusă. Un sondaj realizat anul trecut arata ca moldovenii vor în Uniunea Europeană, dar nu vor unirea cu România și nici aderarea la NATO.

Deși este un subiect intens dezbătut, în special din cauza temerilor fermierilor, acordul ne oferă câteva avantaje strategice și economice extrem de clare. Pe de o parte, ne deschide niște piețe de export, pe de altă parte, consumatorul român va avea acces la produse mai ieftine, spune la RFI economistul Dragoș Cabat.  

Daca mai există totuși posibilitatea ca regimul de la Teheran să se prăbușească, discutam in aceasta seara. Reza Pahlavi, prințul moștenitor al Iranului îndeamnă la continuarea protestelor si spune ca e pregatit sa se intoarca in tara.

Jurnal de știri

Situațiile în care proprietarii de mașini hibride plătesc un impozit mai mare decât cei care au un autoturism mai poluant nu vor influența achiziția de vehicule prietenoase cu mediul. Iată ce spune la RFI specialistul în industria auto Ștefan Guga, în contextul controverselor apărute la acest început de an. El declară la emisiunea Planeta Verde că situațiile de acest gen ar trebui să fie teoretic simple excepții.

Ștefan Guga spune că ”sistemul arată în felul următor: pentru mașinile electrice se plătește 40 de lei, foarte puțin, pentru mașinile hibride care au un anumit nivel al emisiilor, că asta e important, reducerea este de maxim 30% și asta hotărăște Consiliul Local, dar variază și de la localitate la localitate, asta e important, depinde și de Consiliul Local ce priorități au autoritățile locale, deci s-a trecut de la o reducere de minim 50% la una de maxim 30% și apoi, pentru celelalte mașini, inclusiv pentru hibridele care poluează peste un anumit nivel se păstrează grila aceea cu puterea motorului și se introduce și un coeficient, în funcție de nivelul de poluare, de norma euro”.

El precizează că ”situația în care plătești mai mult impozit pentru o mașină hibridă, decât pentru o mașină cu motor cu combustie internă, nu este chiar corect să spunem că este o mașină poluantă, că și mașina hibridă poluează, diferența depinde de cât poluează și cât de puternică este mașina hibridă față de cealaltă. Putem, matematic vorbind, să avem o situație în care să avem o mașină hibridă cu motor foarte puternic, care are și emisii mari, deși este hibridă, deci mașinile hibride nu sunt neapărat prietenoase cu mediu, pe respectiva mașină să se plătească mai mult decât pentru o mașină mică, Euro 3, cu motor mic. Dacă luăm aceeași mașină, de aceeași dimensiune, de aceeași putere a motorului cu combustie internă, e greu de crezut că avem situații în care se plătește mai mult pentru hibridă”.

Ștefan Guga spune că ”unde s-a greșit enorm și unde se greșește constant în România este că se publică lucrurile astea cu două-trei săptămâni înainte să intre în vigoare, nici nu știi la ce să te aștepți și după aceea și în spațiul public se rostogolesc tot felul de... cum e chestia asta că plătești, dar sigur, în situații excepționale pot fi și lucruri care par aberante, dar dacă te uiți mai aproape nu sunt, că totuși sunt niște formule, e un tabel, aplici niște coeficienți și asta este, dar greșeala majoră este că se fac lucrurile pe ultima sută de metri”.