Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Teheranul a avertizat aliaţii SUA din Orientul Mijlociu că va ataca bazele americane de pe teritoriul lor dacă Washingtonul va ataca Iranul. Asta după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat că va interveni în sprijinul protestatarilor. Potrivit unei evaluări israeliene, Trump a decis să intervină, dar amploarea şi momentul acestei acţiuni rămân neclare. SUA evacueaza o parte din soldatii de la cea mai mare bază militară din Orientul Mijlociu.

Pachetul de măsuri, publicat aseara în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării și pe care Guvernul urmează să-și asume răspunderea, vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor în administrație, fără că măsurile să afecteze salariile de bază. Vor fi mai putini politisti locali iar cabinetul unui ministru va putea avea cel mult trei angajați. Economiile estimate pentru acest an depășesc 3 miliarde de lei.

La Bruxelles, Comisia Europeană anunță că a  adoptat astăzi împrumutul de 90 de miliarde de euro ptr înarmarea și economia Ucrainei. Liderii europeni nu au reuşit să se pună de acord asupra utilizării activelor ruseşti îngheţate. Cum vor functiona lucrurile, va spunem mai tarziu.

Iar Comunitatea Declic și Asociația Funky Citizens cer premierului Ilie Bolojan să își angajeze răspunderea Guvernului și să prezinte public calendarul acțiunilor pentru reforma justiției, în condițiile în care Executivul are deja pe masă amendamentele propuse pentru modificarea legilor justiției. ONG-urile cer revenirea anchetării magistraților de la Serviciul de Anchete Speciale la DNA, DIICOT și parchete, stoparea practicii delegării judecătorilor și menținerea aceluiași complet până la soluționarea cauzei. 

Jurnal de știri

Declarațiile președintei Maia Sandu privind opțiunea sa personală pozitivă privind idea unirii Republicii Moldova cu România continuă să fie discutate în spațiul public. Mădălina Șerban a abordat subiectul cu Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, iar Cosmin Ruscior l-a întrebat despre declarațiile președintei de la Chișinău pe europarlamentarul Siegfried Mureșan.

- Declarația pro-Unire a Maiei Sandu a supărat Moscova și opoziția pro-rusă de la Chișinău. În schimb, la București un asemenea plan B de aderare la UE are aliați, mai ales Cotroceni. Despre avantajele și dezavantajele Unirii ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Un politician pro-rus din Republica Moldova se judecă cu autoritățile din România după ce Consiliul European i-a interzis accesul în UE. Victor Petrov a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Motivul invocat de polițiști: Petrov figurează pe o listă de persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru că au ca intenție destabilizarea Republicii Moldova. O corespondență de Valeria Vițu.

- Un tânăr din nordul Republicii Moldova a testat și înregistrat oficial o invenție care ar putea ajuta agricultorii să-ți protejeze culturile de înghețuri: un tub fumigen, o tehnologie relativ nouă pentru Republica Moldova, dar care începe să câștige tot mai mult interes în rândul agricultorilor. Invenția a fost patentată oficial și prezentată la mai multe seminare agricole din România. Detalii, de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca.

- Economia Republicii Moldova începe să iasă treptat din perioada de stagnare și șocuri succesive.

- În paralel, administrația separatistă din Transnistria se pregătește să prelungească cu încă o lună starea de urgență în economie.

- Un număr de persoane echivalent cu un sfert din populația Republicii Moldova a traversat frontiera țării în contextul sărbătorilor de iarnă.

Economia Republicii Moldova începe să iasă treptat din perioada de stagnare și șocuri succesive, arată cel mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite privind situația economică mondială și perspectivele pentru 2026. După ani marcați de pandemie, criza energetică și inflație-record, prognozele ONU indică o accelerare a creșterii economice și o temperare vizibilă a inflației în următorii ani, chiar dacă R. Moldova rămâne vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Raportul estimează pentru 2025 o creștere economică de 1,5 la sută, în condițiile în care, în urma impactului războiului din Ucraina și a crizelor energetice provocate de Rusia, în 2022 economia Republicii Moldova a avut o cădere importantă, de aproape 5 la sută(4,6 la sută), iar în următorii doi ani practic a stagnat. Redresarea începută anul trecut, datorată inclusiv sprijinului puternic din partea UE, va continua și în următorii ani - Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova va crește cu 2.5% în 2026 și cu 2.9% în 2027.

Raportul ONU atrage atenția și asupra problemelor: investițiile rămân reduse, iar economia Republicii Moldova depinde în continuare mult de ce se întâmplă în alte țări, mai ales în Uniunea Europeană. Asta înseamnă că orice problemă externă poate afecta rapid economia internă.

***

Și în timp ce economia Republicii Moldova dă semne de redresare, administrația separatistă de la Tiraspol se pregătește să prelungească cu încă o lună starea de urgență în economie. Potrivit așa-numitei administrației locale, în pofida „funcționării stabile a sistemului energetic” în ultima perioadă, situația socio-economică rămâne tensionată. Tiraspolul invocă reducerea livrărilor de gaze naturale, care continuă să afecteze negativ indicatorii economici. În timp ce Republica Moldova a renunțat de mai bine de trei ani la gazele rusești și s-a reorientat către piața europeană, regiunea transnistreană refuză să facă această trecere și continuă să consume gazul rusesc. Iarna trecută Rusia a ținut Transnistria fără gaze o lună și jumătate în plină iarnă, iar la începutul acestui sezon rece a redus din nou volumele livrate în Transnistria.

***

Peste 600 de mii de persoane au traversat frontiera Republicii Moldova în primele 10 zile din acest an, anunță Poliția de Frontieră, care spune că fluxul ridicat de traversări s-a înregistrat în contextul sărbătorilor de iarnă. Vorbim de un flux de aproximativ un sfert din populația totală a Republicii Moldova care a traversat frontiera pentru vacanța dintre ani.

***

Peste 260 de șoferi au fost sancționați în ultimele două săptămâni, pentru conducerea mijloacelor de transport neechipate pentru sezonul rece. Verificările continuă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar amenzile sunt între 900 și 6 000 de lei moldovenești, sau între 45 și 300 de euro, scrie agenția Moldpres. Verificările se fac în condițiile în care în Republica Moldova a nins abundent, iar temperaturile au coborât până la -19 grade zilele trecute. Vremea rece și menține și pe parcursul acestei săptămâni.

***

Din cauza gerului râul Nistru a înghețat, iar feribotul care face legătura cu satele moldovenești din Transnistria nu mai poate activa. Acest lucru taie practic accesul locuitorilor din satele Molovata-Nouă, Cocieri, Vasilevca și Corjova, de dincolo de Nistru, la restul teritoriului Republicii Moldova, dar și aprovizionarea acestor sate. Până la topirea gheții, accesul terestru se poate face doar prin Transnistria controlată de administrația separatistă pro-rusă. Mărfurile și produsele nu pot fi transportate fără risc prin acest teritoriu, iar pentru cetățeni presupune un traseu ocolitor și controale la posturile ilegale ale regimului separatist de la Tiraspol.

Poziția României de a susține acordul UE-Mercosur este corectă, declară într-un interviu la RFI eurodeputatul PNL/PPE Siegfried Mureșan. El critică atitudinea PSD, care caută nod în papură, în opinia sa.

Siegfried Mureșan, despre acordul Mercosur: ”Comerțul liber aduce dezvoltare, aduce creștere economică, generează locuri de muncă, așa s-a dezvoltat lumea în ultimii zeci de ani, prin mai multe schimburi, prin mai multă deschidere”.

Despre PSD, care a criticat poziția României privind acordul Mercosur: ”Acordul Mercosur, așa cum a fost el negociat și cu toate clauzele de protecție pentru fermieri, aduce mai mai multe beneficii pentru economia României și pentru cetățenii români, decât riscuri sau costuri. Poziția de a susține acest acord este una justificată, corectă și câștigătoare din punct de vedere economic și politic pentru România (...). PSD caută nod în papură și caută să fie în ton cu pozițiile și declarațiile AUR, sperând că copiind pozițiile AUR, mai reușește să câștige puțin din electoratul pe care l-a pierdut”.

Despre declarațiile președintei Maia Sandu, care ar vota DA la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România: ”Această declarație a președintei Republicii Moldova nu mă surprinde deloc și am fost mereu convins că în cazul unui astfel de referendum, președinta Republicii Moldova așa ar vota și sunt convins că la fel ar vota și mulți cetățeni ai Republicii Moldova”.

Cozonacul rămas de pe un an pe altul nu trebuie nici el să ajungă la gunoi. Feliile ușor întărite pot fi transformate rapid în frigănele dulci, budincă la cuptor sau chiar bază pentru un cheesecake.

S-ar putea ca aroma intensă de nucă și cacao să îl facă și mai potrivit pentru aceste rețete decât pâinea obișnuită.

Dacă te simți cu puteri de cofetar, poți face și crema patiserului, însiropa feliile de cozonac și crea un tort numai bun pentru a celebra intrarea în noul an și tot potențialul lui.

Jurnal de știri

Fundașul Alex Pașcanu a tras tare în cantonamentul Rapidului din Antalya cu gândul la titlul de campion. Fotbalistul născut la Bârlad și emigrat în Anglia a început fotbalul la Leicester, și ține cu Manchester United, acolo unde și-ar dori să evolueze într-o zi. Deocamdată, Pașcanu spune prin telefon că abia așteaptă reluarea campionatului și vrea să ajungă la Mondialul american cu Naționala lui Mircea Lucescu.

Un nou episod se adaugă lungului șir de confruntări dintre autoritățile europene și platforma X a miliardarului Elon Musk. Chatbot-ul Grok, legat de platforma lui Elon Musk, a permis recent utilizatorilor să dezbrace digital persoanele, pe baza unor fotografii.

După ce au fost publicate mii de postări cu imagini sexualizate cu femei și minori, autoritățile din mai multe țări europene au luat măsuri. X a răspuns limitând accesul la această funcție doar abonaților plătitori, dar autoritățile europene sunt presate să facă mai mult împotriva platformei lui Elon Musk.

Comisia Europeană a confirmat că investighează sistemele X/Grok care permit generarea de conținut illegal precum imagini sexualizate realizate fără consimțământ, inclusiv deepfake-uri sexuale care vizează femei sau minori.

Rețeaua lui Elon Musk a fost obligată să păstreze documentele relevante până la sfârșitul anului 2026, în conformitate cu reglementările europene cuprinse în Digital Services Act.

Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a avertizat compania X să „repare” rapid instrumentul său de inteligență artificială Grok, altfel va suporta consecințele legale, transmite Caleaeuropeana.ro.

Potrivit Comisiei, evaluarea nu se schimbă odată cu decizia recent anunțată de X de a permite generarea de imagini doar pentru plătitori. Din perspectiva europeană, problema nu este cine are acces, ci faptul că sistemul nu ar trebui să permită generarea de conținut ilegal în niciun scenariu.

Un paywall nu este soluția pentru gestionarea imaginilor nud generate de inteligența artificială, susține și o analiză a revistei britanice The Spectator:

„Legile tradiționale care protejează împotriva imaginilor sexuale neconsensuale au fost construite în jurul existenței unei fotografii originale. Inteligența artificială ocolește acest lucru. Poate genera o imagine folosind doar material disponibil publicului - o față, un videoclip, chiar și o fotografie de profil - și poate manipula acea imagine într-un mod sexual. ... Inteligența artificială permite perverșilor de pe internet să-și creeze fantezia perfectă cu un clic de mouse - și femeile nu pot face nimic pentru a-i opri.”

În timp ce ziarul elvețian Le Temps observă că dezbrăcarea digitală folosind inteligența artificială nu a dispărut deloc – doar a fost doar mutată în spatele unui paywall.

Această tendință problematică nu a fost oprită; a fost monetizată. De când Elon Musk a preluat rețeaua X, această logică a devenit marca sa comercială. El nu abordează efectele nocive ale platformei sale - în schimb, le organizează și le permite să prospere..”

În Germania, Frankfurter Rundschau cere autorităților europene măsuri mai ferme împotriva lui Elon Musk: 

„Încălcările legislației digitale a UE sunt atât de flagrante, iar pericolul reprezentat de X este atât de mare, încât UE trebuie să acționeze rapid. Musk a spus clar de suficiente ori că nu crede în reguli. Chatbot-ul său a scăpat de sub control în repetate rânduri, iar platforma sa X este o amenințare pentru democrații întregi. Acest lucru trebuie acum să se încheie – ca o consecință finală, prin închiderea X în Europa”

Grok este deja investigat de autoritățile de la Bruxelles în legătură cu folosirea ilegală a datelor personale ale cetățenilor europeni pentru antrenarea chatbot-ului.

Comisia Europeană a amendat în decembrie rețeaua X cu 120 de milioane de euro pentru lipsa de transparență în gestionarea conturilor.

În replică, Elon Musk a informat că Europa ar trebui desființată.

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosită drept sursă publicația Eurotopics.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ofensiva Olguței Vasilescu asupra lui Bolojan, dată peste cap de plagiat (SpotMedia) - Reforma făcută din pix în Poliție și Armată, bombă cu ceas, avertizează experții: „Vor fi tot mai multe cazuri grave ca cel din Caracal” (Adevărul) - Amenda pentru derapaj: consumul scade brutal în noiembrie, cu aproape 5%, dar încasările din TVA cresc cu 20% an la an (Ziarul Financiar)

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, marți seară, la TVR, despre reducerile de cheltuieli în administrație, bugetul care nu încă e adoptat, reforma pensiilor speciale, acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției și scandalul Mercosur. 

Bolojan a declarat că nu poate evalua subiectul acuzațiilor de plagiat referitoare la ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru că lucrurile de care este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, ci cu 15-20 de ani în urmă. 

„Încerc să-mi evaluez colegii dupa ceea ce fac în mandatele lor.

Plagiatul, în principiu, care este o formă de furt, nu este de apreciat, dar nu am date să judec strict această situație și eu sper că o entitate independentă va certifica dacă acest plagiat este real sau nu.

Sunt aspecte care țin de evaluarea personală, politică, pe care fiecare partid care-și susține miniștrii o face în așa fel încât Guvernul să funcționeze, pentru a asigura o stabilitate. În condiții normale, concursul declanșat de dl ministru ar trebui să fie cât se poate de corect și de obiectiv, și sistemul din Justiție are o încredere scăzută în ochii românilor, fiecare om cu responsabilități trebuie să facem eforturi să recâștigăm credibilitatea”.

Toate declarațiile premierului pe pagina TVR.

Va fi greu pentru PSD să-l susțină mult timp pe ministrul Justiției pentru că se împiedică de exemplul USR, un partid partener din coaliție, care i-a retras sprijinul politic lui Ionuț Moșteanu pentru mult mai puțin ca acuzațiile dovedite de furt intelectual, comentează jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Deși afară sunt minus 7 grade, temperatura politică a crescut brusc la București odată cu primele zile ale anului 2026. PSD cântă pe aceeași voce cu AUR în dezbaterea din jurul acordului comercial cu Mercosur și mărirea taxelor pe proprietate.

PSD a început anul printr-o nouă ofensivă împotriva lui Ilie Bolojan. Din păcate, operațiunea s-a împotmolit odată cu dezvăluirea făcută de jurnalista Emilia Șercan că ministrul Justiției Radu Marinescu și-a plagiat teza de doctorat.

Informația a explodat ca o grenadă defensivă în tabăra social-democraților, Radu Marinescu fiind un avocat folosit de Olguța Vasilescu în multe din procesele avute până acum. Prin intermediul acestuia, ea controla ca nu cumva să apară la orizont noi scandaluri de corupție care s-o pună în pericol și să-i afecteze imaginea.

Campania violentă declanșată de PSD și de AUR la adresa Emiliei Șercan pe posturile de televiziune, aflate sub umbrela celor două formațiuni, dar și pe rețelele sociale indică surpriza și furia că social-democrații ar putea pierde influența asupra Justiției în aceste zile, în care dezbaterea în legătura cu corupția din sistem e în plină desfășurare.

Faptul că Radu Marinescu își pune întrebări conspiraționiste - De ce acum? De ce eu? - în legătura cu apariția publică a plagiatului indică, în realitate, neliniștea elitei politice din PSD și AUR, martoră la erodarea propriului control, a influenței și lipsa pârghiilor de negociere în noua situație creată de alegerile parlamentare și prezidențiale.

Experții critică decizia Guvernului Bolojan de a crește vârsta de pensionare în Ministerul Apărării și la Interne și susțin că măsua a fost luată din pix, fără un studiu amănunțit anterior. Chestorul Lucian Guran avertizează că rata infracționalității va crește, iar generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că măsurile guvernului sunt sortite eșecului. Altfel spus, imagini ridicole în care polițiști de 60 de ani vor fi nevoiți să fugă după sau să se lupte cu infractori de 20 de ani și cu militari bătrâni și corpolenți în instrucție vor deveni tot mai obișnuite, dacă guvernul va adopta măsura anunțată deja de ministrul Apărării, Radu Miruță.

Pe larg în ziarul Adevărul.

Datele privind consumul pe noiembrie, care arată o scădere cu 4,6% a cifrei de afaceri din comer­ţul cu amănuntul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au fost o surpriză negativă.

Mulţi analişti se întreabă dacă, luând în considerare evoluţia şi mai proastă din octombrie, de minus 4,8%, în trimestrul patru al anului trecut să nu cumva să fi alunecat în scădere economică, atât faţă de T4/2024, cât şi faţă de T3/2025.

În noiembrie 2025 au fost 12 miliarde de lei încasări din TVA faţă de 10 miliarde de lei în noiembrie 2024.

La o scădere a comerţului cu peste 4% noiembrie la noiembrie, înseamnă că scumpirile au fost chiar mai mari decât inflaţia anuală măsurată de INS, de 10%.

Pentru 2026, Comisia Naţională de Prognoză vede o accentuare a scăderii consumului, de 0,8%, faţă de 0,1% în 2025.

Trecerea prin purgatoriu va mai dura. Totul depinde de revenirea încrederii. În plus, cea mai dură lecţie a anilor 2024 şi 2025 este că degeaba arunci bani cu nemiluita în economie şi ai deficite bugetare de peste 8% din PIB dacă nu ai capacitate locală de producţie să răspunzi acestei cereri suplimentare, care se duce în import.

Astfel, plusul la cheltuială devine minus la valoare adăugată, cum este mai prost posibil. Iar la sfârşit rămâi şi mai îndatorat, scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF.