Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Explicăm ce fel de vize au fost suspendate de Statele Unite – pe lista celor 75 de state vizate figurează și Republica Moldova, dar sunt oprite doar vizele de imigrare, nu și cele turistice sau de studii. Opoziția pro-rusă s-a și grăbit să acuze guvernarea pro-europeană că ar fi compromis relația cu SUA. O discuție cu analistul comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru.

- România pare să înceapă să tragă la răspundere elementele pro-ruse din Republica Moldova care lucrează împotriva statului român. Președinta partidului pro-rus de la Chișinău, „Moldova Mare”, controversata politiciană Victoria Furtună, este așteptată vineri la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București pentru audiere. Riscă să-și piardă cetățenia română, relatează de la Chișinău Valeria Vițu.

- România este dispusă să accepte Unirea cu Republica Moldova. Dar pentru asta este nevoie ca și cetățenii de peste Prut să fie de acord. Aceasta este poziția președintei Republicii Moldova. Care sunt variantele și ce spun sondajele? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”.

- Cu invitata RFI de astăzi, jurnalista Irina Tabaranu, directoarea portalului  Zona de Securitate, discutăm despre situația reală din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, începe o vizită în SUA, una dintre priorități fiind finanțarea liniei electrice Strășeni–Gutinaș care va interconecta până în 2028 sistemele energetice ale Republicii Moldova și României.

- Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova pentru a depăși problemele generate de criza energetică din regiune, spun oficialii de la Chișinău.

- Aproximativ un sfert din populația estimată a Transnistriei apelează la sistemul medical din Republica Moldova.

Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu începe astăzi o vizită în SUA, una dintre priorități fiind finanțarea liniei electrice Strășeni–Gutinaș, linie care a fost inclusă inițial într-un program al USAID. După lichidarea organizației de către administrația Trump, Chișinăul a continuat negocierile pe bilaterală și linia electrică care va conecta Republica Moldova de România și spațiul energetic european va fi finanțată acum direct de guvernul SUA. Conexiunea este una extrem de importantă pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, dar și a regiunii pe ansamblu, inclusiv pentru Ucraina. SUA va acoperi integral construcția liniei cu o investiție de 130 milioane de dolari, iar noua conexiune cu România ar urma să fie dată în exploatare în 2028.

Un comunicat al Ministerului Energiei anunță că vizita va fi axată și pe identificarea unor noi oportunități de colaborare cu partenerii americani pe domeniul generării de energie electrică, în condițiile în care Republica Moldova generează intern doar în jur de 30% din consum.

Dorin Junghietu va participa și la o masă rotundă cu experți americani, organizată de Atlantic Council, dedicată provocărilor și perspectivelor securității energetice în regiune.

***

SUA suspendă acordarea de vize pentru imigranţi, pentru cetăţenii a 75 de ţări, printre care şi Republica Moldova. Știrea este intens discutată de aseară pe rețelele de socializare și este folosită deja de opoziția pro-rusă pentru a pretinde că SUA penalizează astfel politicile guvernării pro-europene de la Chișinău.

O analiză a comunității WatchDog.md arată însă că America nu a închis granițele pentru cetățenii moldoveni și că vizele nu sunt oprite. SUA oprește temporar doar vizele de imigrare, adică cele pentru mutare definitivă.

Vizele turistice și de studii merg mai departe, explică analistul politic Andrei Curăraru. Sunt afectate așadar vizele de reunificare familială, vizele câștigate la loteria green card și unele vize de muncă ce duc la rezidență permanentă.

Continuă însă eliberarea vizelor turistice, a celor de studii și schimb sau pentru cei care au deja viză sau green card. La fel, vizele valabile nu se anulează.

***

Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova pentru a depăși problemele generate de criza energetică din regiune. Aceasta presupune extinderea graduală a câmpului constituțional pe întregul teritoriul țării, a declarat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, citat de Moldpres. Oficialul s-a referit la starea de urgență economică din regiunea transnistreană, introdusă pe fondul dificultăților de livrare a gazelor naturale. Transnistria importă gaze furnizate de Rusia, pentru care nu plătește. Rusia ținut fără gaze regiunea separatistă anul trecut timp de o lună și jumătate în plină iarnă, iar în acest sezon rece a redus livrările astfel încât întreprinderile din regiune nu pot funcționa normal. Regimul separatist din Transnistria nu acceptă însă oferta Chișinăului și a UE de a se conecta la rețeaua europeană.

***

74 500 de cetățeni ai Republicii Moldova, domiciliați în regiunea transnistreană, sunt asigurați medical de guvernul de la Chișinău. Cifra înseamnă că aproximativ un sfert din populația estimată a Transnistriei apelează la sistemul medical din Republica Moldova. Accesului egal la servicii medicale esențiale este una din politicile de reintegrare a țării pe care o promovează autoritățile moldovene în raport cu populația din Transnistria.

Dacă ai primit de sărbători pulovere cu tematică de Crăciun dar știi că le vei purta rar, le poți transforma în perne decorative, huse pentru sticle sau chiar în haine pentru animale de companie.

Materialele groase și călduroase sunt ideale pentru proiecte Do It Yourself (DYI), mai ales în sezonul rece, când confortul rămâne o prioritate.

Dacă ai pe mâini ceva calitativ din lână și te pasionează tricotatul, poți chiar deșira puloverul și crea ceva nou, pe placul tău.

Primarul Bacăului salută proiectul de lege privind reforma administrației publice. Lucian Stanciu Viziteu (USR) spune într-un interviu la RFI că instituția pe care o conduce este ”mult sub noua schemă maximă” de posturi.

Lucian Stanciu Viziteu, despre reforma administrației publice: ”În Primăria Municipiului Bacău facem asta an de an, în ultimii cinci ani. Noi avem în acest moment 451 de angajați, deci undeva cu 250 de posturi sub noua limită maximă, ca urmare a adoptării acestei legi”.

Primarul Bacăului spune că încă se mai pot face angajări în instituția pe care o conduce: ”Încă mai putem angaja, avem anumite zone unde avem deficit de personal. În ultimii patru ani de zile, au existat multe restricții la angajări și în același timp oamenii s-au pensionat, au plecat la alte instituții, au plecat în mediul privat (...), încă o dată, noi suntem mult sub noua schemă maximă”.

Lucian Stanciu Viziteu vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre fondurile primite anual de la bugetul central.

Jurnal de știri

Superliga revine în week-end-ul următor. Multe dintre echipele românești au fost în cantonament în Antalya. Dinamo și Rapid s-au întors în același avion, cu un singur gând, câștigarea campionatului. Universitatea Cluj și FCSB trag la play-off, iar Petrolul și Metaloglobus vor să scape de retrogradare.

Apocalipsa? Era să fie… (Republica) - Bogăţie pe hârtie, ţevi reci. Cum a ajuns Bucureştiul, cu un PIB per capita peste alte capitale europene, să stea în frig cu bani pe masă (Ziarul Financiar) - Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale (Libertatea) - Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” (Cultura la dubă)

La început de 2026, România arată ca o construcție improvizată: fațada e vopsită, dar pereții se prăbușesc peste cei dinăuntru.

Un elev din Botoșani ajunge la spital după ce tavanul cade peste el în clasă, într-un liceu care, teoretic, a fost recent reabilitat, cu bani din PNRR.

Primarul explică incidentul prin „uzura naturală”, „acumularea de umezeală” și „oprirea bruscă a agentului termic în vacanță”, care ar fi produs variații rapide de temperatură. Edilul susține că „nu era obligatorie desfacerea tuturor tencuielilor, dacă expertiza și proiectul tehnic nu impuneau această măsură”. Cu alte cuvinte, tavanul a căzut, copilul a ajuns la spital, dar documentele sunt în regulă.

Asta în timp ce, de peste trei săptămâni, România nu are ministru al Educației, pentru că PNL nu reușește să găsească un înlocuitor, iar premierul Ilie Bolojan se vede nevoit să preia interimar portofoliul.

Zeci de studii economice arată că investiția în Educație crește PIB-ul, competitivitatea și veniturile bugetare pe termen mediu și lung. România știe asta, o recită la conferințe, o scrie în strategii și programe de guvernare, dar guvernează ca și cum n-ar conta.

Bolojan se dovedește un bun administrator de moșie: știe să taie costuri, să strângă șurubul și să echilibreze registrele. Dar administrația de moșie nu este guvernare, iar contabilitatea nu este viziune, scrie Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

Cazul ministrului Justiției, Radu Marinescu, completează tabloul. Ancheta de plagiat apare public. PSD îşi susţine cu înverşunare propriul ministru. Timp de aproape două zile, premierul tace. Apoi, explică faptul că plagiatul e „o formă de furt”, dar nu poate avea nicio consecință politică până când nu se pronunță o „entitate independentă”.

Adică furtul intelectual e rău, dar nu suficient de rău încât să deranjeze coaliția. Întrebat dacă ministrul va pleca fără un verdict oficial, răspunsul e limpede: nu. Pentru că asta ar însemna o confruntare cu PSD, iar confruntarea a fost scoasă din fișa postului, că şi aşa e greu să guvernezi cu mârâielile constante ale social-democraţilor.

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, scrie că s-a săturat ca de mere pădurețe de toate Cassandrele care prevăd prăbușirea economiei și a întregii țări sub povara programului criminal al guvernului Bolojan. 

Reducerea deficitului asta înseamnă: a strânge cureaua; a consuma mai puțin; a trăi ceva mai puțin bine decât înainte.

Măsurile adoptate: nu perfecte, dar cu siguranță în direcția corectă.

 În 11 luni deficitul a ajuns la 6,4% din PIB anual și se pare că va fi sub nivelul-țintă de 8,4% din PIB la sfârșitul anului, iar asta fără a se ascunde sub preș unele cheltuieli, cum se întâmplase chiar în anul anterior.

Un alt reviriment îndelung așteptat a fost în absorbția fondurilor europene destinate României. Ritmul de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane euro lunar în perioada ianuarie 2021-iunie 2025 (54 luni), la 456,2 milioane euro lunar în ultimele 6 luni din 2025. 

O veste bună pentru debitorii băncilor este scăderea IRCC de la începutul anului, de la de la 6,06% la 5,68%. Ca urmare, rata medie la un credit imobiliar scade cu circa 50 lei lunar; o scădere suplimentară va avea loc în trimestrul următor.

Ceea ce nu s-a întâmplat și nu știm în ce măsură va fi urnită din loc este restructurarea sectorului public.  Reducerea numărului de funcționari ai statului s-a gripat înainte de a începe. Orice discuție despre o viitoare reorganizare administrativ-teritorială pare a fi fost complet îngropată. Partidele care actionează consecvent și eficace pentru a evita modernizarea autentică a României par să aibă, din nou, succes.

Integral în Republica.

În Bucureşti, lipsa căldurii şi avariile repetate au devenit o normalitate, în pofida accesului la fonduri europene şi a unei emisiuni de bonduri care ar fi putut susţine modernizarea sistemului.

Bucureştiul se află într-un paradox economic. Capitala României generează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale PIB per capita din Europa Centrală şi de Est şi depăşeşte, potrivit statisticilor europene, oraşe consacrate precum Viena şi Berlin.

Cu toate acestea, iarnă de iarnă zeci de mii de apar­tamente rămân fără apă caldă şi căldură, iar avariile din reţeaua de termoficare au devenit aproape un fapt banal al vieţii urbane trăite de bucureşteni. În jur de 3.500 de blocuri din Capitală, adică aproape 40% din cele racor­date la sistemul de termoficare, au probleme cu fur­ni­zarea de apă caldă şi căldură în prezent. La finalul anului 2025 erau 11 şantiere deschise pentru lucrări de reparaţii, modernizare şi remediere a avariilor pe reţeaua termică primară făcute de Termoenergetica Bucureşti.

Citiți mai mult în ediția tipărită a ZF.

La Galați, dacă nu știați, din 16 octombrie 1911, există primul grup statuar din România al poetului Mihail Eminescu. Frederic Storck, creatorul sculpturii, a gândit un Eminescu împreună cu Veronica Micle, în sfârșit. Poetul însoțit de muza lui.

Libertatea propune un reportaj despre felul în care românii au grijă de valorile lor.

ICR Londra îl prezintă pe Andras Demeter, ministrul Culturii, drept unul dintre invitații speciali ai unui “excepțional recital de poezie” care va marca Ziua Culturii la Londra, pe 17 ianuarie. Potrivit comunicatului transmis în engleză publicului britanic, Andras Demeter este “un actor aclamat”, precum și “un actor poliglot care pornește într-o călătorie artistică și intelectuală de o amploare excepțională”. Acesta va recita poezii eminesciene precum “Lacul”, “Dintre sute de catarge”, precum și “Flori de mucigai”, de Tudor Arghezi, sau “Vârsta de aur a dragostei”, de Nichita Stănescu.

ICR spune că evenimentul “oferă publicului britanic o experiență care deschide noi perspective asupra textelor clasice și moderne.” Demeter va apărea alături de actrița Emilia Popescu și de pianistul Cătălin Răducanu.

Deși recitalul se numește “Aplauze pentru poet”, pe site-ul ICR nu există nicio prezentare a poeților români incluși în program, ci doar prezentarea interpreților, informează Cultura la dubă.

România sărbătorește anual Ziua Culturii Naționale pe data de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu.

Acesta este titlul seriei speciale propuse de revista franceză Courrier international. Aceasta reia, la început de an, o serie de articole definitorii pentru politica americană a anului 2025. Și premonitorii pentru 2026.

După cum noteză Courier International, ”Donald Trump a subminat metodic fundamentele democrației americane de la revenirea sa la Casa Albă, acum un an.

Această derivă autoritară este însoțită de o revoluție culturală.

Pregătit meticulos, al doilea său mandat poartă amprenta intelectualilor și activiștilor cu idei radicale.

Deportări în masă de migranți, epurări violente în administrația federală, atacuri asupra universităților, instituțiilor culturale, educației, mass-media…

Nimic nu scapă furiei președintelui. Dar „a face America din nou măreață” nu este atât de simplu. Și îndoielile încep să apară chiar și în tabăra Maga: dificultățile economice persistă, iar afacerea Epstein și-a lăsat amprenta”.

Revista reia analiza ziarului The New York Times  cu privire la intențiile președintelui Trump de a rescrie istoria.

”Pe 4 iulie, Statele Unite vor sărbători cea de-a 250-a aniversare a Declarației de Independență (4 iulie 1776), iar versiunea istoriei care va fi celebrată s-ar putea să nu fie chiar aceeași ca în aniversările anterioare.

De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump pare obsedat de acest moment. În martie 2025, a emis un ordin executiv, intitulat „Restaurarea adevărului și rațiunii în istoria americană”, care reflectă dorința sa de a-și impune narațiunea națională”.

Pe aceeași temă Courrier international reia și articolul din The Atlantic care constată că „În ajunul acestei aniversări, ideile universale din textele noastre fondatoare par să-și fi pierdut influența asupra multor americani, în special asupra celor mai tineri. Trăim într-un stat autoritar, iar întrebarea este: Cum am ajuns aici? Cum ne-am permis să ajungem aici? Pentru că nu este ceva ce ni se impune. Ni-l impunem singuri.”

Într-o altă analiză, Le Monde vorbește despre strategia militară americană în Venezuela, Groenlanda, Iran... În spatele retoricii marțiale a lui Trump, Washingtonul conturează o abordare alcătuită din atacuri țintite și operațiuni simultane, cu riscul de a-și depăși capacitățile militare:

”Operațiunea americană din Venezuela - un aliat de lungă durată al Rusiei - a consolidat într-adevăr perimetrul pe care Statele Unite îl consideră acum parte a securității lor naționale. Procedând astfel, deschiderea acestui nou teatru de operațiuni a pus și mai mult presiune pe forțele armate americane deja puternic desfășurate în întreaga lume. Această strategie ridică multe semne de întrebare, mai ales că, chiar înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, numeroși ofițeri au avertizat în mod regulat cu privire la angajamentul lor excesiv, în special în domeniul naval”.

Nici nu s-au sfârșit controversele pe marginea acordului comercial UE-Mercosur, că atenția se mută către una dintre marile economii ale lumii. Uniunea Europeană și India se află mai aproape ca niciodată de semnarea unui mare acord de liber schimb. Mișcarea are numeroase consecințe, nu doar asupra celor două economii, ci și asupra unor actori importanți, precum Statele Unite și China.

În această săptămână, cancelarul german Friedrich Merz s-a aflat într-o vizită în India, prilej cu care a invocat posibilitatea semnării unui acord de liber schimb încă de la sfârșitul lui ianuarie.

Semnarea acordului era prevăzută de-abia către sfârșitul anului – iată însă că ne aflăm sub semnul urgenței.

De altfel, președinții Comisiei Europene și Consiliului European ar putea merge în India chiar la sfârșitul lunii ianuarie pentru a semna documentul.

Creșterea tensiunilor comerciale cu Statele Unite, inclusiv majorarea tarifelor și înăsprirea normelor de vize, au pus presiune atât asupra Indiei, cât și asupra UE pentru a-și diversifica parteneriatele. În același timp, reducerea dependenței de China a devenit o prioritate comună.

Un asemenea acord este important pentru ambele economii.

Europa este alarmată de controlul tot mai dur al Chinei asupra materiilor prime critice. Beijingul a restricționat exportul de minerale din pământuri rare către mai multe țări europene, creând temeri de închidere a fabricilor.

În acest context, India poate deveni o importantă sursă de aprovizionare.

De asemenea, revizuirea taxelor de 60% pentru importul mașinilor europene complet asamblate va da un impuls sectorului auto din Europa.

În ce privește India, se așteaptă ca exporturile de servicii către UE să crească brusc, cu aproape 20%, potrivit estimărilor estimărilor revistei americane de afaceri Forbes.

India ar putea câștiga, de asemenea, pe frontul talentelor. Odată cu înăsprirea restricțiilor privind vizele pentru SUA, accesul mai ușor la piețele europene ale muncii ar putea oferi noi oportunități pentru profesioniștii indieni, în special în domeniile înaltelor tehnologii,

Un alt aspect important: cooperarea în domeniul securității ar putea îndepărta India de Rusia.

O mare parte a echipamentului militar indian este produs în Rusia. Dar odată ce Europa tocmai a decis să investească masiv în propria industrie de apărare, India poate deveni un partener important pentru produsele europene.

În definitiv, războiul Rusiei în Ucraina a arătat Indiei că nu poate avea mare încredere în tehnica militară rusească.

De asemenea, acordul ar putea pune India într-o postură avantajoasă față de rivalul istoric China.

Acordul ar putea remodela dinamica comerțului global și ar putea marca un nou capitol în cooperarea economică. După semnarea acordului de liber schimb cu Mercosur, UE ar marca un alt pas în crearea unor vaste zone de schimburi comerciale, în contextul în care Statele Unite și-au sancționat anul trecut partenerii tradiționali prin creșterea unilaterală a tarifelor.

De partea sa, Europa și-ar extinde galeria partenerilor comerciali privilegiați, de la Canada la Mercosur și de la Coreea de Sud și Noua Zeelandă și acum, India.

Înainte de a deveni o putere militară, UE rămâne cel mai mare comerciant al lumii.

Iar această realitate face din Europa un partener atractiv, în condițiile unei Americi impredictibile.

Comerțul liber și soluțiile negociate sunt alternativele oferite de Uniunea Europeană Sudului Global, în fața imperialismului trumpian.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La șapte luni de la instalare, guvernul Bolojan trece la al doilea pilon pe care se sprijină ajustarea bugetară. Reamintim, programul de reducere a deficitului bugetar are trei componente importante: creșterea taxelor și impozitelor, reducerea cheltuielilor bugetare, în special a celor de personal, și prioritizarea investițiilor publice.

Procesul de reducere a cheltuielilor este mult întârziat, cu excepția scăderii unor sporuri salariale, mișcare făcută în vara anului trecut, și a unor reduceri realizate în sistemul de educație.

A fost un reproș continuu, venit din zone diferite ale societății, referitor la lipsa deciziei guvernului de a reduce cheltuielile publice. Procesul a avut parcă tot timpul în ultimele șapte luni un mecanism de tip acțiune-reacțiune. Adică, orice intenții de reducere a cheltuielilor bugetare susținute în special de premierul Ilie Bolojan și USR au fost anihilate de obiecțiile și opoziția PSD.

Cert este că în acest moment guvernul a publicat, din motive de transparență, două proiecte de legi care includ reduceri de cheltuieli în administrația centrală și locală.

Proiectul de lege privind cheltuielile de personal din administrația centrală este făcut cu mare grijă. Pleacă de la o cerință clară și anume reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală fără a uita să precizeze că este vorba despre toți ordonatorii de credite fie ei primari, secundari sau terțiari.

De asemenea, proiectul stipulează două termene precise și anume reorganizarea trebuie să înceapă în cel mult 30 de zile de la apariția legii și să se încheie în maximum 90 de zile. Este bine că legea stipulează clar termenul la care trebuie să se încheie procesul de reorganizare, dar important este momentul la care trebuie să înceapă, adică apariția pachetului legislativ. Trebuie spus că există o speranță care circulă în rândul angajaților bugetari și anume aceea că procesul de reorganizare s-ar putea prelungi până anul viitor când eventual un nou premier va schimba viziunea.

Citeste siReforma Administrației, pusă în dezbatere publică | Nu l-aș numi un proiect de reformă. Reformele presupun schimbarea unor mecanisme (Expert)

Până una-alta, însă, în ambele proiecte de legi se cere explicit o reducere a cheltuielilor cu personalul cu 10%. Ba chiar actul normativ privind administrația centrală oferă și soluțiile care se pot aplica.

Adică, prima condiție este ca salariile personalului angajat să nu fie reduse. În schimb, pentru a fi atins obiectivul general de scădere a cheltuielilor salariale se pot reduce sporurile, se poate reduce numărul de posturi finanțate sau pur și simplu se poate trece la disponibilizarea unor angajați respectând prevederile Codului administrativ și pe cele ale Codului muncii. Ne-am obișnuit să spunem că legislația muncii face imposibilă concedierea angajaților la stat. Vom vedea dacă va fi cazul și dacă se vor găsi soluții.

În același timp, proiectul de lege include și paragraful numit „alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal”. Este mai greu de înțeles din afara sistemului ce s-ar putea înțelege prin „alte modalități”, dar bugetarii vor avea metodele lor, poate și cele care vizează detașările sau transferurile de personal.

Mai trebuie remarcat că proiectul de lege are o prevedere foarte exactă și anume că se vor diminua cheltuielile de personal efectuate anul trecut, scăzând, însă, cheltuielile cu angajații bugetari aferente alegerilor din anul 2025. Precizarea este necesară pentru că exclude veniturile excepționale pe care mulți angajați din sectorul bugetar le încasează cu ocazia organizării alegerilor.

De asemenea, sub incidența prevederilor viitoarei legi vor intra și cadrele didactice, cu excepția celor din instituțiile de învățământ preuniversitar. Este posibil ca aceasta să fie cauza demisiei fostului ministru al educației.

Așadar, guvernul mai face un pas pentru a scădea cheltuielile bugetare și implicit deficitul. Rămâne doar să vedem legile adoptate și apoi rezultatele concrete ale aplicării lor.