Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Dacă ai răsfățat și ai fost răsfățat cu multe cadouri de sărbători, hârtia de ambalat, adesea aruncată imediat, poate fi refolosită pentru proiecte creative. 

Bucățile intacte pot deveni plicuri, coperți pentru caiete sau ambalaje pentru cadouri viitoare.

Părțile folosite sau rupte pot fi folosite de copii la colaje, decorațiuni sau felicitări pentru alte ocazii, transformând resturile într-o activitate distractivă care poate aduce la aceeași masă creativă toată familia.

Jurnal de știri

Naționala de handbal masculin a României debutează astăzi la Campionatul European din Danemarca unde va avea o misiune aproape imposibilă. Tricolorii întâlnesc Portugalia, „revelația” Campionatului Mondial și mai sunt în grupă cu Danemarca, considerată cea mai bună echipă din lume și Macedonia de Nord. Obiectivul este calificarea în play-off-ul Campionatului Mondial.

După calificarea dramatică din luna mai la Europeanul de handbal masculin, România are acum o misiune extrem de dificilă la turneul final organizat în Danemarca Norvegia și Suedia. Tricolorii vor juca astăzi cu Portugalia, locul 4 la ultimul Campionat Mondial, duminică împotriva țării gazdă Danemarca, nimeni alta decât campioana mondială și marțea viitoare împotriva Macedoniei de Nord, considerată echipa cu unele dintre cele mai bune apărări din lume.

Un scenariu realist ar fi o victorie împotriva adversarei din Balcani, ceea ce ar ar însemna o poziție mai bună pentru România în play off-ul pentru Mondiale, a recunoscut și interul stânga Tudor Botea de la Minaur Baia Mare.

Din lotul antrenat de George Buricea fac parte jucători cu experiență cum ar fi portarul Ionuț Iancu care se va reîntâlni la Euro 2026 cu mulți dintre adversarii cu care a avut de a face în Liga Campionilor cu echipa sa de club Dinamo.

Ionuț Iancu va da nas în nas chiar cu antrenorul său de la Dinamo, Paulo Pereira care este și selecționerul Portugaliei.

Prima reprezentativă va juca pentru a patra oară la un turneu final continental (1994, 1996, 2024, 2026). Cea mai bună clasare, locul 9 din 12, în Spania (1996).

În meciurile de pregătire pentru turneul final, tricolorii au cedat de 2 ori în fața Ungariei, o dată la 10 goluri și o dată la 6 și au pierdut la un singur gol în fața Italiei, o națională pe care România o învingea pe vremuri fără probleme.

Întâlnirea danezo-americană de la Washington, s-a încheiat miercuri fără a se ajunge la un acord. Presa internațională încearcă să înțeleagă noua situație, pe măsură ce aliații europeni ai Danemarcei trimit trupe în Groenlanda.

Euronews transmite că

”trupe europene începeau să sosească în Groenlanda chiar în timp ce discuțiile dintre SUA și Danemarca  eșuau.

Pe străzile din Nuuk, steaguri groenlandeze roșu-alb fluturau în vitrinele magazinelor, pe balcoanele apartamentelor și pe mașini și autobuze, într-o demonstrație de unitate națională”.

Un diplomat european a declarat pentru Politico că obiectivul acestei desfășurări este de a „arăta că Danemarca și principalii săi aliați și-ar putea spori prezența în Arctica” pentru a demonstra „capacitatea lor de a opera în condițiile unice” ale regiunii, „în beneficiul securității europene și transatlantice”.

Pentru La Monde, ”decizia țărilor europene de a desfășura simbolic un exercițiu militar comun cu Danemarca pe teritoriul autonom al Groenlandei este de lăudat.

Tensiunea este opera unui singur om, Donald Trump. Insistând cu încăpățânare asupra cuceririi insulei prin orice mijloace, președintele Statelor Unite demonstrează o iresponsabilitate culpabilă și condamnabilă. Este regretabil că nimeni din cercul său apropiat nu are voința, sau mai degrabă curajul, să-i spună acest lucru”.

Ziarul danez Politiken, citat de Eurotopics, consideră desfășurarea trupelor europene pe insulă ca fiind un act în primul rând simbolic:

„Desigur, situația dramatică a făcut ca țări NATO, precum Suedia, Norvegia și Germania să trimită acum trupe în mod simbolic în Groenlanda pentru a arăta că acesta este mai mult decât un simplu conflict între Statele Unite și Regatul Danemarcei.

Acest lucru creează, de asemenea, diviziuni interne în cadrul NATO. Cu toate acestea, în realitate, membrii europeni ai NATO vor protesta cel mult cu voce tare, dar nu vor lua niciodată măsuri împotriva Statelor Unite. Ei sunt conștienți că propria lor securitate în relația cu Rusia ar fi în pericol dacă ar pierde protecția nucleară oferită de SUA.”

Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7?

În Italia, La Repubblica observă că  ”UE analizează dacă poate fi activat articolul 42 din Tratatul UE, care prevede asistență militară reciprocă. Prin urmare, provocarea americană pare deja să capete dimensiuni militare – o situație complet neașteptată, cu consecințe imprevizibile.” (Sursa. Eurotopics)

Există trei abordări pe care Europa le poate adopta față de Trump, crede The Economist: „a-l dezumfla, a-l descuraja și a-i distrage atenția.

Deocamdată, prioritatea este de a dezumfla preocupările domnului Trump demonstrând că presupusele sale griji pot fi rezolvate în cadrul juridic existent”.

În privința descurajării, ”există discuții aprinse la Bruxelles și în alte părți despre suspendarea unor elemente ale acordului comercial recent încheiat între Uniunea Europeană și America sau despre impunerea unei restricții asupra firmelor sale de tehnologie.

Ultima speranță este ca domnul Trump să fie distras. Poate că odată ce euforia cauzată de operațiunea din Venezuela se va risipi, va găsi altceva de care să-și facă griji.” (Sursa. Eurotopics)

Analiză: cine și de ce vrea să elimine un judecător CCR? (DW) - Cine este judecătoarea de la Curtea de Apel care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale (Libertatea) - Jandarmii au dat amenzi de 10.400 de lei în urma manifestaţiei din Piața Victoriei (Adevărul) - Cât gaz mai are România în depozitele subterane? A trecut o lună de iarnă şi o treime din cantităţi s-a ars (Ziarul Financiar) - Scrisoarea pierdută a Ministrului Energiei, Bogdan Ivan (HotNews) - Povestea Consulatului Român de la Bălți. Statul român a plătit pentru o proprietate cu aproape 60% mai mult decât valoarea sa de piață (Europa Liberă)

Ziua de vineri începe în forță, iar miza sunt pensiile speciale ale magistraților. Ora exactă se dă de la Curtea de Apel București (CAB), unde avocata membră a partidului AUR, Silvia Uscov, a depus nu mai puțin de patru contestații la adresa a doi judecători CCR.

Două prin care cere suspendarea judecătorilor Mihai Busuioc – propus de PSD – și Dacian Dragoș – propus de președintele Nicușor Dan. Și alte două prin care cere anularea decretelor de numire a celor doi judecători la CCR. Avocata invocă lipsa celor 18 ani obligatorii de experiență juridică. 

circumstanțele dubioase în care au apărut aceste plângeri. Depuse la CAB în ultimele zile ale anului trecut, 30 și 31 decembrie. Puse pe ordinea de zi rapid de Curtea de Apel București, în prima zi lucrătoare, pe 5 ianuarie 2026. 

Și amânate pentru pronunțare exact pentru ziua când se decide soarta pensiilor speciale la Curtea Constituțională. 

De ce ar ridica semne de întrebare acțiunile Silviei Uscov? Pentru că a depus contestații la mai bine de șase luni de la numirea judecătorilor. Dacă avea ceva să le reproșeze în privința experienței profesionale, de ce nu a făcut-o atunci, ci abia acum, exact în mijlocul dezbaterilor aprinse privind pensiile speciale ale magistraților?

Continuarea în Cotidianul.

Miza proceselor inițiate de avocata Uscov pare să fie modificarea componenței CCR.

Ea susține că cei doi judecători de la CCR, Dragoș și Busuioc nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Dar, Busuioc e securizat, nu doar fiindcă dosarul lui e validat de Senat și nu poate fi atacat în contencios administrativ, ci fiindcă anul trecut când a fost pusă în discuție situația lui, CCR i-a validat mandatul.

Silvia Uscov susține că în vechimea lui Dacian Dragoș ar trebui să intre doar cei 3 ani și jumătate cât a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, nu și ceilalți în care nu a mai predat la Drept, ci la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică a Universității Babes Bolyai.

Dacian Dragoș e profesor, conducător de doctorate și predă științe juridice neîntrerupt din 2002, potrivit unui comunicat al Universității Babes Bolyai din Cluj.

Sentința e așteptată chiar înaintea ședinței CCR de mâine care urmează să decidă dacă Legea pensiilor magistraților e sau nu constituțională. Fără un judecător de partea celor care susțin Legea, se poate ajunge la un blocaj: 4 (2 numiți de fostul președinte + 1 numit de Camera Deputaților din partea UDMR + 1 numit de Senat din partea PNL) la 4 (numiți de PSD). Un eventual recurs va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția care se împotrivește cel mai mult intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor magistraților, citim pe pagina DW.

Judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la CAB este așteptată să dea vineri, 16 ianuarie, verdictul în dosarul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate de către avocata AUR, Silvia Uscov. Ședința de la Curtea de Apel București începe la ora 9.00, iar o oră mai târziu începe ședința de la CCR în care judecătorii Curții Constituționale trebuie să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale, amânat de 3 ori. 

Olimpiea Crețeanu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din București în 1990, iar după 22 de ani a obținut diploma de doctor la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, potrivit datelor consultate de Libertatea.

În septembrie 2011, a ajuns la Judecătoria Sectorului 1, fiind detaşată de la Judecătoria Turnu Magurele. În 2013, când era la Judecătoria Sectorului 1, Olimpiea Crețeanu i-a achitat pe omul de afaceri Ioan Niculae și pe fostul șef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Mită la PSD”.

Jandarmeria Capitalei a folosit pulverizatoarele de mână cu substanţă iritant-lacrimogenă pentru detensionarea unora dintre manifestanţii din Piaţa Victoriei, care au aruncat cu recipiente din plastic şi bulgări de zăpadă în direcţia forţelor de ordine, precum şi cu două panouri metalice.

Nicio persoană nu a fost rănită, a mai transmis Jandarmeria, citată de ziarul Adevărul.

Numărul protestatarilor din faţa Guvernului României a fost de cca. 10.000 de persoane, potrivit unor estimări.

O parte dintre protestatari au scandat „Jos Guvernul!”, „Libertate, libertate!” şi „Călin Georgescu, președinte!”, în timp ce alţii au huiduit sau suflă în vuvuzelele pe care le-au adus cu ei.

Adrian Băzăvan, de la „Lupii Tricolori”, a proiectat mesajul care l-a făcut celebru, „Marș la Moscova!”, pe o clădire, în timpul protestelor din București, stârnind furia suveraniştilor.

Peste 40% din consumul intern din jurul orei 12 de ieri erau acoperite prin intermediul cantităţilor extrase din depozitele de înmagazinare subterană. În acest moment, după o lună de iarnă, depozitele României sunt pline în proporţie de aproape 64%, arată datele publice pe platforma AGSI, agregatorul de date privind depozitele de gaze la nivel european

Cele mai recente date disponibile pe site-ul Consiliului European arată că pe plan intern capacitatea de înmagazinare a gazelor a rămas neschimbată ani de zile, la nivelul de 3,2 miliarde de metri cubi, una dintre cele mai mici la nivel european, scrie ZF.

Spre comparaţie, Ungaria, lipsită de resurse, face din înmagazinare o strategie care îi permite să aibă un rol regional semnificativ. Astfel, Ungaria are o capacitate de înmagazinare de 6,4 miliarde de metri cubi, dublă faţă de cea a României, care anul trecut a devenit cel mai mare producător de gaze din UE.

Au fost multiple planuri pentru creşterea capacităţii de înmagazinare de gaze din România, inclusiv a cantităţilor care pot fi extrase zilnic, dar deocamdată aceste planuri nu s-au concretizat.

Ministrul Energiei Bogdan Ivan (PSD) a trimis o scrisoare tuturor companiilor din subordine. HotNews a intrat în posesia acesteia. Ministrul Ivan cere ca atunci când cetățenii, instituțiile europene sau presa întreabă ceva, atunci informațiile de interes să public să urmeze un alt traseu decât este el definit prin lege. Mai exact, ministrul vrea să le aprobe.

România a cumpărat în 2010, cu bani europeni, două proprietăți pentru a deschide consulate la Bălți și Cahul, în Republica Moldova.

După 15 ani, Curtea de Conturi a României a descoperit că achiziția sediului de la Bălți, care a costat 750.000 de euro, a fost mai mare cu 58% decât valoarea reală de piață.

Curtea de Conturi a recomandat ca Ministerul Afacerilor Externe să se adreseze organelor penale, informează Europa Liberă.

Specialiștii moldoveni în imobiliare spun că un astfel de preț pentru o proprietate nu exista, în 2010, în Republica Moldova.

Unul dintre aspectele cele mai interesante ale discursului de joi către forţele armate franceze al președintelui Emmanuel Macron este cel legat de sprijinirea Ucrainei. Mai precis, sprijinul în materie de informații, despre care se credea că rămâne apanajul Statelor Unite. Iată însă că lucrurile par să nu stea chiar așa.

În discursul ținut la baza aeriană de la Istres, în sud-estul Franței, președintele Macron a afirmat că serviciile franceze furnizează Ucrainei două treimi din capacitățile de informații în războiul cu Rusia, transmite AFP, potrivit Agerpres și Caleaeuropeana.ro.

„Acolo unde Ucraina depindea eminamente de capacităţile informative americane într-o majoritate zdrobitoare în urmă cu un an, astăzi două treimi sunt furnizate de Franţa”, a spus președintele francez. El a mai afirmat că cele 34 de state membre ale Coaliţiei de Voinţă finanțează integral mijloacele de informare ale Kievului.

Declarația vine după ce în noiembrie anul trecut, surse Reuters transmiteau că printre mijloacele de presiune folosite de preşedintele american Donald Trump asupra Ucrainei, pentru aprobarea planurilor lui de pace, a fost și amenințarea că Washingtonul va sista transferul de informaţii către Kiev.

Afirmațiile publice ale președintelui francez sugerează că o mișcare importantă a avut loc, în condițiile în care Casa Albă a încercat prin diferite mijloace să forțeze mâna Ucrainei pentru a semna acorduri favorabile Rusiei. Kievul pare să se fi reorientat pe frontul informațiilor, nemaiavând deplină încredere în partenerul american.

Declarația vine și în contextual tensiunilor de dată recentă dintre aliații Europeni, pe de o parte și Statele Unite pe de alta, cauzate de pretențiile lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei.

Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7?

Franța se numără printre națiunile care au deplasat trupe în jurul insulei arctice, un gest simbolic menit a-i arăta lui Donald Trump dimensiunea prejudiciilor pe care o acțiune militară a Statelor Unite le-ar aduce relației transatlantice.

Mesajul este îndreptat și către capitalele europene care ar ezita să ia o atitudine fermă față de pretențiile teritoriale ale administrației de la Washington, gândindu-se că ar putea pune în pericol implicarea Statelor Unite în sprijinul Ucrainei în ce privește informațiile.

Afirmațiile președintelui francez apar ca o asigurare că Ucraina rămâne sigură pe frontul informațional, chiar și fără Statele Unite.

Statele Unite și-au redus oricum, la nivel minim sprijinul pentru țara invadată de Rusia. Echipamentele militare americane care ajung pe front sunt cumpărate din banii europenilor. Tot Uniunea Europeană și-a dat acordul pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a contribui la continuarea funcționării statului ucrainean.

Să mai spunem că, în ultimele luni, Ucraina a reușit câteva lovituri spectaculoase asupra infrastructurii petroliere a Rusiei, în timp ce Vladimir Putin i s-a plâns lui Donald Trump că forțele Kievului i-ar fi lovit una dintre reședințe.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La începutul acestei săptămâni, Consiliul Concurenței a anunțat finalizarea unei anchete în premieră și sancțiunile care au fost aplicate.Este pentru prima oară când în România se dovedește o încălcare a regulilor concurenței pe o piață extrem de sensibilă.  Concret, este vorba despre piața muncii.

Consiliul Concurenței a sancționat opt companii pentru că au făcut o înțelegere anticoncurențială constând în împărțirea pieței forței de muncă. Firmele sancționate sunt din industria auto și au în frunte chiar două companii din grupul Renault, respectiv Automobile Dacia și Renault Technologie Roumanie, plus alte șase firme care furnizează servicii și consultanță în industria auto.

Este interesant că la o simplă navigare în mediul online, toate cele șase companii caută noi angajați și au referințe despre calitatea mediului de lucru. În aparență, firmele doreau să își extindă echipa. În realitate, așa cum arată, investigația Consiliului Concurenței cele șase firme plus cele două companii ale Renualt au făcut o înțelegere prin care au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea și angajarea reciprocă a forței de muncă specializată în activitățile de producție sau altor activități conexe incluzând servicii de inginerie și consultanță tehnică.

Așadar, cu alte cuvinte, reprezentanții celor opt companii au convenit să nu recruteze angajați de la o firmă care făcea parte din înțelegere. Desigur, o astfel de situație, într-un moment în care mulți manageri se plâng de lipsă de personal calificat, nu este doar ilegală, ci și imorală. Înțelegerea anulează șansele unor angajați de a-și schimba locul de muncă și implicit de a obține beneficii salariale mai mari.

S-ar putea spune că piața este mare și că opt companii nu înseamnă mare lucru. Dimpotrivă, este foarte probabil ca prin specificul firmelor (consultanță în domeniul IT și inginerie pentru industria auto) spectrul găsirii unui nou loc de muncă să nu fie atât de larg.

Probabil că nu este singura înțelegere de acest tip care s-a făcut de-a lungul timpului. De altfel, s-au mai auzit zvonuri despre situații de acest fel, respectiv, înțelegeri anticoncurențiale pe piața forței de muncă între mai multe companii din același sector.

În cazul industriei auto, situația este diferită, pentru că a existat o anchetă a instituției care supraveghează respectarea regulilor de concurență, o anchetă care a arătat neregulile din acest domeniu.

Trebuie spus că investigația a plecat de la o sesizare primită pe platforma avertizorilor de concurență, adică un om din interior a sesizat instituția. Este o situație care ne arată că mecanismul avertizorului de integritate sau de concurență funcționează. Sunt deja numeroase cazuri, în domenii diferite, când un avertizor a reușit să atragă atenția instituțiilor de control asupra unor nereguli care există într-o companie sau într-o instituție publică.

Acest lucru ne arată că instituția avertizorului trebuie întărită și poate aduce rezultate spectaculoase. Investigația Consiliului Concurenței a mai avut o etapă importantă și anume una dintre companii, care a rămas confidențială, a aplicat la programul de clemență, în sensul că a recunoscut participarea la înțelegerea anticoncurențială, a colaborat cu inspectorii Consiliului Concurenței și le-a pus acestora la dispoziție documente și informații care au contribuit la probarea înțelegerii anticoncurențială pusă la cale de cele opt companii. Conform legislației, firma care a accesat programul de clemență a beneficiat de o reducere semnificativă a sancțiunii.

În concluzie, cazul celor opt companii din industria auto a făcut o breșă în ceea ce privește funcționarea pieței muncii. Desigur, nu se poate generaliza și nu se poate spune că există înțelegeri de acest fel în multe sectoare economice. Dar, în același timp, investigația Consiliului Concurenței demonstrează că uneori, în mediul economic, între vorbe și fapte este o diferență mare.

Preşedintele Donald Trump ar dori ca orice acţiune militară a Statelor Unite în Iran să dea o lovitură rapidă şi decisivă regimului şi să nu declanşeze un război prelungit, care să dureze săptămâni sau luni, sustin persoane familiarizate cu discuţiile. De la Bucuresti, ministrul de Externe anunta ca România a ridicat alerta de călătorie la nivelul maxim – 9 din 9. Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 400 de cetățeni români se află în Iran.

Primii militari francezi au ajuns pe insula aflata sub jurisdictie daneza dar asupra careia presedintele Trump emite pretentii. Pentru a contribui la securitatea teritoriului arctic dar si ca o protecție împotriva unei posibile acțiuni militare americane, trimit trupe si Germania, Norvegia si Suedia.  

Dupa trei amânari, Curtea Constituțională este așteptată să ia o decizie privind reforma pensiilor magistraților. Tot maine, Curtea de Apel Bucuresti ar putea decide si daca Dacian Dragoș și Mihai Busuioc raman judecatori ai CCR. 

Peste zece mii de moldoveni au obținut vize de imigrare în SUA în ultimul deceniu. Președintele american Donald Trump spune acum că imigranții trebuie să se poată întreține pentru a nu deveni o povară pentru stat. Alte 74 de state sunt in aceeasi situatie.      

Jurnal de știri