Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Există în continuare opinii și analize pe tema impozitelor locale. De exemplu, la sfârșitul săptămânii trecute, profesorul de economie Cristian Păun a afirmat într-un dialog găzduit de „Ziarul Financiar” că „în Franța și Italia impozitul pe prima locuință, cea în care stai, este zero”.

Am realizat o scurtă documentare pe această temă pe site-ul oficial al guvernului francez, acolo unde la capitolul „impozitul pe proprietate: mod de calcul și reduceri” se găsesc informații structurate referitoare la acest tip de fiscalitate.

Astfel, încă de la început se precizează că impozitul pe proprietate se datorează pentru a se finanța serviciile publice de la nivel local, precum școli, drumuri sau parcuri. De asemenea, se arată că impozitul va trebui plătit de toți proprietarii care dețin o locuință sau de către cei care beneficiază de uzufructul acesteia, inclusiv dacă apartamentul este închiriat.

Cu alte cuvinte, informațiile oficiale ale guvernului francez nu precizează în niciun caz că prima proprietate, cea în care locuiește familia sau persoana, este scutită de la plata impozitului. Care sunt proprietățile pentru care se plătește impozitul? Site-ul oficial menționează: apartamentul sau casa, parcarea, terenul pentru construcții, ambarcațiunea amenajată pentru locuire sau ca spațiu comercial sau industrial, clădirile folosite în scop lucrativ, hangarul, atelierul, pivnița și terenul utilizat în scopuri comerciale, industriale sau publicitare. După cum se poate vedea legislația franceză nu pierde din vedere de la impozitare niciun tip de activ imobiliar.

Cum se calculează impozitul pe proprietate? Se pleacă de la valoarea cadastrală a chiriei care înseamnă valoarea chiriei pe care proprietarul o poate încasa anual dacă proprietatea ar fi închiriată. Această valoare se actualizează anual. La valoarea cadastrală se aplică o reducere standard de 50% prin care se iau în calcul costurile de administrare, polița de asigurare, amortizarea, întreținerea sau reparațiile. Apoi, fiecare autoritate locală stabilește o anumită cotă de impozitare.

Să luăm un exemplu. La Paris, valoarea cadastrală poate fi de 6.000 de euro pe an, aplicat standardul de 50% se ajunge la 3.000 de euro și înmulțit cu cota de impozitare de 20% rezultă un nivel al impozitului de 600 de euro. Desigur, este doar un exemplu generic, în realitate calculele sunt diferite de la o localitate la alta, dar putem remarca valoarea mai mare a impozitului în Paris decât în București și diferența care există între metodele de calcul.

Este adevărat, însă, că Franța are un sistem complex și de-a dreptul complicat de deduceri, adică de scădere a impozitului pe proprietate. Sunt mai multe situații în care persoanele fizice pot fi scutite parțial sau total de la plata impozitului pe proprietate, iar condițiile depind de vârstă, de veniturile obținute de proprietar și de tipul de proprietate deținută.

De exemplu, sunt scutiți de la plata impozitului pe proprietate cei care beneficiază de alocația pentru persoane vârstnice sau de alocația suplimentară pentru invaliditate. De asemenea, nu plătesc impozitul persoanele cu vârsta de peste 75 de ani, dacă venitul lor nu depășește limita prevăzută în Codul Fiscal. Valoarea stabilită în legislație este de 12.679 euro anual calculată ca și coeficient familial, adică un raport între veniturile gospodăriei și structura familiei. De asemenea, pentru venituri mai mici de aproximativ 30.000 de euro anual pe baza coeficientului familial se poate obține o reducere a impozitului. În Franța, sunt și alte situații în care se obțin deduceri, la fel ca la calculul impozitului pe venit, dar ele depind de o serie de factori, precum modernizarea locuinței sau investiții în eficiența energetică. După cum se poate vedea, modelul francez oferă reduceri sau chiar scutiri de la plata impozitului pe proprietate, în funcție de venituri, de vârstă sau pentru persoanele cu handicap.

În România, dacă se dorește actualizarea sistemului de impozite și taxe locale ar fi normal să fie creat și un sistem de reducere a taxării.

Sub semnul acestor cuvinte începe anul 2026, din Venezuela în Iran și până în Groenlanda. Ovidiu Nahoi discută despre provocările anului cu jurnalista și publicista Sabina Fati.

Ceea ce părea o excentricitate a administrației Trump a devenit, în 2026, o criză diplomatică fără precedent. Disputa dintre SUA și Danemarca asupra Groenlandei nu este doar o ceartă pe resurse, ci semnalul unei schimbări de paradigmă în interiorul NATO.

Un alt punct fierbinte este Iranul. Cu o demografie în schimbare accelerată, unde tinerii și femeile educate (care ocupă 70% din posturile universitare) nu mai acceptă chinga religioasă, regimul teocratic pare mai fragil ca niciodată.

Totuși, Sabina Fati avertizează asupra unei paralele periculoase cu revoluția română: „Gardienii Revoluției sunt o structură mult mai dură decât fosta Securitate. Ei controlează tot: de la bănci la economie. Chiar dacă teocrația cade, există riscul unei treceri către un autoritarism militar eliberat de religie, dar la fel de opresiv.”

Declarația președintei Maia Sandu privind votul său pro-unire într-un eventual referendum a reaprins spiritele. Într-un context în care trupele ruse avansează lent dar constant în Ucraina, amenințând Odesa, ideea unirii revine nu ca un proiect romantic, ci ca o strategie de supraviețuire.

Viitorul nostru va fi rescris de tinerii antreprenori care, astăzi, creează aplicațiile de mâine. Au la îndemână idei și tehnologii care transformă aceste idei într-o afacere bazată pe coduri.

Am invitat astăzi, la „Noi venim din viitor”, un tânăr de acest fel. L-am cunoscut în acceleratorul de startup-uri Innovation Labs de la Politehnica din București, unde sunt mentor și activez în jurii. Aici e locul în care afacerile viitorului cresc la firul ierbii.

Cristian Carp nu a reușit din prima. Nimeni nu reușește din prima. Reușesc doar cei care nu renunță după ce nu reușesc prima dată. Și nici a doua, și nici a treia. Ai nevoie de o doză mare de determinare și disciplină ca să avansezi pe drumul antreprenoriatului.

Cristian Carp face parte din această categorie de tineri încăpățânați care nu renunță. Are 32 de ani și a fondat afacerea lui, botezată Wild Media, acum vreo 13 ani. În iunie 2024 a lansat aplicația Shorts AI, cu care a plecat în Statele Unite. Viața lui se derulează între San Francisco și Los Angeles, când nu este prin diverse evenimente de tech în Dubai, România sau pe alte coordonate.

Ce face Shorts AI? Îi dai acces la arhiva ta de fotografii și de filme personale, scrii un prompt despre un film cu tine în rolul principal, iar aplicația ți-l generează imediat în formate destinate platformelor de new media, unde le și publică automat. Practic, faci un film cât ai bate din palme, care se difuzează în mod automat.

Recent, a ajuns pe locul doi la hackathonul organizat de faimoasa organizație americană Y Combinator. Cristian are în ADN-ul lui acel „ceva” care l-a transformat într-un antreprenor de primă mână.

Mai multe despre el și proiectele lui găsiți pe pagina: wildmedia.ro

De la suspansul politic românesc și...moldovenesc la primele șocuri de după revenirea la putere a lui Donald Trump.

De la „pacea în trei zile” la incertitudinile războiului din Ucraina. De la avansul extremei drepte la apariția noilor lideri de stânga și revolta Generației Z. Unde ne aflăm?

Ovidiu Nahoi, în dialog cu jurnaliștii Magda Grădinaru, comentator de politică externă și realizatoare de podcasturi, și Vitalie Cojocari, realizator la Euronews România.

Jurnal de știri

Judecatorii CCR amana pentru a patra oara o decizie referitoare la reforma pensiilor magistratilor. Noul termen este 11 februarie. Curtea de Apel Bucureşti a amânat până la 3o ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse la sfârşitul anului trecut de avocata Silvia Uscov privind suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş au fost numiţi ca judecători la Curtea Constituţională.

Este a treia oară  când Adrian Băzăvan, motociclistul în cauză și fondator al asociației Lupii Tricolori, transmite acest mesaj unor protestatari care potrivit lui, susțin interesele altor țări. Băzăvan a explicat la RFI că a vrut să le amintească suveraniștilor că simbolurile naționale nu trebuie folosite în scop politic. Il veti asculta in aceasta seara. 

Blocul latino-american Mercosur şi Uniunea Europeană se pregătesc să semneze maine, în Paraguay, un acord comercial care va crea una din cele mai mari zone de liber schimb din lume, după mai bine de 25 de ani de negocieri şi în pofida protestelor si temerilor fermierilor din unele state europene. 

Iar candidatul extremei drepte, Andre Ventura,  este favorit în primul tur al alegerilor prezidențiale în Portugalia. O consolidare a extremei drepte din aceasta tara ar complica şi mai mult situaţia guvernului minoritar  de la Lisabona. 

Mirela Nemțeanu, CEO Hospice Casa Speranței, este invitata emisiunii #Ecofrecvența, cu Zoli TOTH, la RFI România. Discutăm despre situația paliației în Romania, în condițiile în care mai puțin de doi din zece români care au nevoie de îngrijire paliativă o primesc

Jurnal de știri

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune într-un interviu la RFI că înainte să meargă la Bruxelles pentru a vedea dacă mai poate recupera banii din PNRR aferenți reformei pensiilor speciale, România trebuie să facă reforma propriu-zisă.

Dragoș Pîslaru, despre pensiile magistraților: ”Toate aceste amânări, pe lângă faptul că ne-au dus în afara termenelor pe care le aveam asumate față de Comisia Europeană în PNRR, fapt important, pentru că este o sumă de bani, așa cum s-a tot discutat, 231 de milioane de euro, care depinde de asta, deci pe lângă toate aceste argumente, este vorba de faptul că pare că există această intenție de a enerva populația cu adevărat, o mână de magistrați, pentru că nu cred că sunt neapărat reprezentativi pentru toată această profesie”.

Despre gradul de absorbție a fondurilor europene: ”În cele șase luni în care m-am ocupat de fondurile europene, de absorbție, practic pe coeziune am dublat absorbția și acum ținta noastră pe anul ăsta este să mai dublăm dublarea. Am dus-o la peste 20% și acum ținta este să o ducem peste 40%, într-un singur an, în 2026”.

Despre Emilia Șercan: ”Atacurile la adresa Emiliei Șercan sunt abominabile. Susținerea mea este totală pentru un om care a scos în spațiul public niște lucruri absolut importante să le știm”.

România și Republica Moldova au marcat joi Ziua Culturii Naționale, de ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. La Chișinău, președinta Maia Sandu a transmis cu această ocazie un mesaj în care a subliniat că în momentele dificile ale istoriei, cultura a reprezentat o formă de rezistență: „Noi, moldovenii, am reușit să ne păstrăm limba maternă și cultura în ciuda unor furtuni geopolitice. Le-am păstrat pentru că ele nu au fost simple tradiții transmise prin inerție, ci forme autentice de rezistență”.

- Decizia Statelor Unite ale Americii privind suspendarea temporară a emiterii vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de state, printre care și Republica Moldova, nu constituie o interdicție generală de călătorie sau de acces în SUA, precizează Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Iar ambasadorul moldovean în SUA susține că impactul asupra cetățenilor Republicii Moldova este limitat. Cu reacții de la Chișinău, Valeria Vițu.

- România și Republica Moldova au marcat joi Ziua Culturii Naționale, de ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. La Chișinău, președinta Maia Sandu a transmis cu această ocazie un mesaj în care a subliniat rolul culturii ca element de coeziune, memorie și libertate.

- Capitala de nord a Republicii Moldova găzduiește cinci repere dedicate poetului supranumit Luceafărul poeziei românești: două busturi, o statuie, un bulevard ce-i poartă numele și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. În jurul acestor locuri, bălțenii au construit, în timp, o adevărată poveste culturală, care dă viață orașului și îi conturează identitatea. Un reportaj semnat de Cătălin Volconovici.

- România a marcat pe 15 ianuarie 176 de ani de la ziua de naștere a lui Mihai Eminescu. În acest an sărbătoarea a coincis cu dezbaterea unei teme despre care ziaristul Mihai Eminescu a scris foarte mult încă acum 150 de ani. Unirea Basarabiei cu România. Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- De la Chișinău și București continuă să vină mesaje care susțin idea unirii Republica Moldova cu România. Mai prudente de la București, mai apăsate de la Chișinău.

- Odată ce unirea a fost invocată, întrebarea este: cum poate fi realizată. Avem un plan? Aceasta a fost tema discuției dintre colegul nostru Ovidiu Nahoi și jurnalista de le Deutsche Welle Sabina Fati, în cadrul emisiunii Decriptaj de la RFI Romania. Declarațiile Maiei Sandu par să fie făcute sub semnul urgenței, așa cum unirea de la 1918 a fost realizată rapid, în circumstanțe excepționale. Sabina Fati atrage atenția că o unire insuficient pregătită ar putea fi efemeră, așa cum s-a întâmplat și după 1918.

- Ministerul Educației de la Chișinău a anunțat o reformă complexă a sistemului de manuale școlare, cu accent pe calitate.

- În contextul situației de securitate instabile din Iran, Ministerul de Externe de la Chișinău recomandă cetățenilor moldoveni să evite orice călătorie în această țară.

De la Chișinău și București continuă să vină mesaje care susțin idea unirii Republicii Moldova cu România. Mai prudente de la București, mai apăsate de la Chișinău.

Nicușor Dan a declarat, în cadrul întâlnirii cu diplomații acreditați în România, că integrarea europeană a Republicii Moldova constituie “una din căile de a fi împreună”.

„Este evident că agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială de politică externă. Nu cred că e cazul să mai explicăm de ce. Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Vrem ca fiecare decizie politică sau administrativă, fiecare reuniune la nivel înalt sau tehnic să ne aducă mai aproape până când ne vom regăsi acolo unde ne este locul, în marea familie europeană. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună. Cum știm din propria experiență, aderarea la Uniune este și un excelent instrument de dezvoltare economică, de modernizare și de contracarare a ingerințelor externe, la care statul vecin a fost supus în mod constant după declararea independenței”, a declarat Nicușor Dan.

La Chișinău, premierul moldovean Alexandru Munteanu își anunță și el opțiunea personală pozitivă pentru Unire. „Ca decizie personală, eu, Alexandru Munteanu, aș vota „pentru”. Ca prim-ministrul Republicii Moldova, care este un manager și trebuie să îndeplinească voința majorității populației Republicii Moldova, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, am să fac tot ce este în posibilitățile mele ca să obținem acest obiectiv”, a declarat prim-ministrul moldovean pentru portalul Observatorul de Nord.

Un alt oficial din Guvernul de la Chișinău, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat și el că este adeptul Unirii cu România, subliniind însă că în acest moment discuția este una „foarte ipotetică și generală”.

***

Stare de urgență energetică în Ucraina, în legătură cu deconectări masive de electricitate după bombardamentele rusești. Sistemul energetic ucrainean este interconectat cu cel din Republica Moldova, ceea ce poate pune presiune și pe rețelele moldovenești. Însă operatorul național Moldelectrica liniștește consumatorii din Moldova, spunând într-un comunicat că sistemul electroenergetic național funcționează în regim normal, fără riscul unor întreruperi sau limitări ale furnizării energiei electrice. Totuși, operatorul îndeamnă populația să economisească curentul în special în orele de vârf. Republica Moldova a avut în trecut cel puțin două blackout-uri, căderi totale a rețelei electrice, din cauza bombardamentelor rusești în Ucraina, iar la începutul acestei ierni, tot în urma atacurilor rusești, a fost nevoită să apeleze de mai multe ori la sprijinul României pentru a cumpăra curent de urgență care să stabilizeze rețeaua electrică.

***

Președinta partidului pro-rus ”Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, refuză audierile de astăzi de la București privind retragerea cetățeniei. Furtună spune că nu poate ajunge în România pentru că are interdicție în Uniunea Europeană. Asta în condițiile în care este cetățean român. În plus, aceasta susține că nu a fost ”citată oficial”. Astăzi, lidera formațiunii urma să se prezinte la audieri, la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, la solicitarea Serviciului Român de Informații.

***

Ministerul Educației de la Chișinău a anunțat o reformă complexă a sistemului de manuale școlare, sincronizată cu noul curriculum ce va fi elaborat în acest an. Noile manuale urmează să ajungă în școli anul viitor.

Achiziție din domeniu vor fi bazate 90% pe calitate și doar 10% pe preț, abandonând principiul celui mai mic cost. Toate manualele, și nu doar cele pentru clasele primare ca în prezent, vor fi tipărite în patru culori și vor fi editate în două volume pentru a ușura ghiozdanele elevilor. Vor fi achiziționate manuale de matematică din Estonia pentru toate clasele, adaptate la curriculum local. Estonia a fost aleasă datorită rezultatelor excelente la testările PISA.

***

Gerul face victime în Republica Moldova: 25 de persoane au ajuns la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău cu hipotermie, iar opt dintre ele au fost internate în stare gravă. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în rândul persoanelor fără adăpost. Vremea rece se menține și săptămâna viitoare.

***

În contextul situației de securitate instabile din Iran, Ministerul de Externe de la Chișinău recomandă cetățenilor moldoveni să evite orice călătorie în această țară. Totodată, moldovenii care se află deja pe teritoriul iranian sunt îndemnați să analizeze părăsirea imediată a țării, pe rute sigure disponibile. Externele cer cetățenilor moldoveni din Iran să își semnaleze prezența misiunii diplomatice de la Baku pentru o eventuală evacuare.