Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Dacă odată cu noul an îți propui să faci mai multă mișcare, amintește-ți că studiile arată că și o plimbare de jumătate de oră la lumină naturală o să-ți dea un boost de energie.

În timp, fie că sunt ieșiri în parc sau într-o pădure, îți vor reduce stresul și te vor ține ancorat într-o relație bună cu mediul înconjurător.

Tot mai mulți oameni își trec plimbările în parc sau în pădure direct în calendar, la fel ca pe o întâlnire importantă. Dacă le scrii, îți va fi mai greu să le ignori.

Jurnal de știri

Asistăm în această perioadă la o adevărată tentativă de rescriere a ordinii internaționale, așa cum o cunoșteam în special după încheierea Războiului Rece. Discutăm despre acest fenomen declanșat cu precădere de declarațiile explozive ale președintelui Trump, cu profesorul Sergiu Mișcoiu, politolog și analist politic.

Suntem la începutul unui nou an în care ne așteaptă pe toți o mulțime de provocări. Dar ce îi așteaptă oare pe cei care doresc să devină antreprenori într-un asemenea moment.

Vorbim astăzi despre (cel puțin) 5 motive să devii antreprenor în 2026 sau să-ți faci "iarna car și vara sanie", cum spune un vechi proverb românesc ... și, de ce nu, pentru a deveni antreprenor în asigurări. Aflăm detalii dintr-o nouă ediție ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel national.

De la 1 ianuarie, Bulgaria a devenit cel de-al 21-lea stat membru al Uniunii Europene care face parte din zona euro. În același timp, protestele din decembrie au dus la căderea guvernului. Pentru a descifra situația, l-am intervievat pe Antony Todorov, profesor de științe politice la Noua Universitate Bulgară.

Acordul comercial UE-Mercosur a fost semnat sâmbătă, cu prilejul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Paraguay. Iată câteva reacții, din presa europeană și sud-americană.

Potrivit Euronews, susținătorii acordului - conduși de Germania și Spania - susțin că UE are nevoie de noi legături comerciale, deoarece SUA își închid piața, iar China urmărește o politică comercială din ce în ce mai agresivă.

Oponenții, în frunte cu Franța, spun că acordul amenință fermierii europeni expunându-i la o concurență neloială din partea importurilor din America Latină.

Deși s-a opus acordului, Franța a obținut o clauză de salvgardare care permite reintroducerea tarifelor dacă importurile din Mercosur cresc cu peste 5% în sectoarele sensibile.

Le Monde observă că, în ciuda controversei, acordul de liber schimb va avea un impact economic limitat. Implementarea sa este prevăzută a fi foarte graduală, conținând totodată mai multe garanții.

Dar cum se vede acordul din perspectiva presei sud-americane? Courrier International a realizat un grupaj pe această temă.

Ziarul brazilian Gazeta do Povo notează că, în timp ce fermierii și crescătorii de animale din Europa sunt îngrijorați de influența tot mai mare a agroindustriei braziliene, „sectoarele europene cu valoare adăugată mare vor face același lucru în Brazilia.

Potrivit ziarului brazilian, acordul ar trebui să oblige companiile braziliene  să se modernizeze, să își îmbunătățească productivitatea și să se adapteze la standardele europene exigente de calitate.

După cum subliniază ziarul argentinian Clarin, „Unele sectoare ar putea avea de pierdut dacă nu reușesc să își îmbunătățească competitivitatea. În special, activitatea industrială cea mai puțin competitivă, întreprinderile mici și cu costuri ridicate, sectorul metalurgic și mecanic”.

Potrivit analizei El País America,

principala destinație pentru carnea de vită argentiniană rămâne de departe China, unde se exportă anual 400.000 de tone - de patru ori mai mult decât maximul permis în cadrul acordului de liber schimb cu Europa.

Deși crescătorii de animale argentinieni sunt „optimiști” în ceea ce privește beneficiile acordului comercial, ei nu depind de acesta. În cazul în care tratatul se „blochează”, ei vor avea în continuare „oportunitatea de a-și spori prezența pe alte piețe”.

„Nimic nu este roz”, conchide revista uruguayană Brecha. În timp ce guvernul așteaptă „rezultate pozitive”, iar „sectorul privat consideră acest lucru ca un pas important în integrarea internațională a țării”, sindicatele de stânga avertizează asupra riscurilor „generării unei noi faze de dezindustrializare și a revenirii la o economie bazată pe sectorul primar”.

Președintele Donald Trump a amenințat că va impune noi tarife țărilor europene dacă nu se ajunge la un acord pentru achiziționarea Groenlandei. Trump a declarat că va impune un tarif de 10% pentru „orice bunuri” din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda începând cu 1 februarie, care va crește la 25% de la 1 iunie, până la ajungerea la un acord.

Amenințarea lui Donald Trump vizează țările care au desfășurat militari – fie și în mod simbolic – în jurul Groenlandei.

Acesta reprezintă o demonstrație semnificativă de sprijin pentru Danemarca și subliniază tensiunile din cadrul alianței transatlantice.

Dintre statele amenințate, Germania, Franța, Olanda, Suedia și Finlanda sunt economii puternice ale Uniunii Europene. De fapt, dacă va lovi aceste țări, Casa Albă va lovi întreaga Uniune Europeană.

Amenințarea președintelui cu taxe vamale a fost întâmpinată cu îngrijorare de către liderii europeni. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că aceasta „vine ca o surpriză” după o „întâlnire constructivă” cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio la începutul acestei săptămâni.

Dar cât de constructivă a fost, în cele din urmă, întâlnirea de la Casa Albă?

Judecând după felul în care înaltul demnitar danez trăgea cu sete din țigară, la sfârșitul reuniunii, se pare că, înăuntru, tensiunea era groasă de puteai să o tai cu cuțitul.

La scurt timp după ce Donald Trump și-a lansat amenințările pe rețeaua sa socială, premierul britanic Keir Starmer a afirmat că ”aplicarea de tarife vamale aliaților pentru urmărirea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”.

Iar președintele francez Emmanuel Macron  a replicat că amenințările tarifare sunt inacceptabile și nu au ce căuta în acest context. El a spus că europenii vor răspunde într-un mod unit și coordonat dacă va fi confirmat. ”Vom ști cum să aplicăm suveranitatea europeană”, a continuat președintele francez, dând totodată asigurări că va rămâne ferm în sprijinul Ucrainei.

Această amenințare de ultimă oră a președintelui american vine să spulbere, în cele din urmă, orice speranță într-o așa-zisă politică a ”îmbunării”. În sensul că anumite cedări în fața liderului de la Casa Albă îl vor putea face pe acesta un partener viabil și predictibil.

Două mari exerciții de îmbunare a lui Donald Trump au avut loc în 2025.

În iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit cu Donald Trump un acord-cadru comercial prin care UE plafonează la 15% tarifele pentru mărfurile europene exportate pe piața americană. În același timp, Europa devine mult mai permisivă față de produsele provenite din Statele Unite – un acord criticat de multe voci, la vremea respectivă, fiind văzut ca o capitulare în fața lui Donald Trump.

Un alt exercițiu de îmbunare a fost făcut la summitul NATO de anul trecut, de la Haga, în care partenerii europeni și secretarul general Mark Rutte s-au întrecut în lingușiri la adresa lui Donald Trump, cu gândul că astfel vor menține America în Alianță.

Iată însă că tactica nu a funcționat. Președintele Donald Trump este pe cale să distrugă solidaritatea transatlantică. Și astfel, să încununeze eforturile de aproape 70 de ani ale URSS și ale urmașului său, Vladimir Putin.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vis împlinit pentru cei mai tineri înotători. În bazinul de la Otopeni, copii au concurat împotriva unor campioni olimpici sau mondiali în evenimentul Sprint With The Stars, organizat de David Popovici. Declarat cel mai bun înotător european din 2025, Popovici, a fost adversar pentru o zi pentru copii alături de alți șapte mari campioni ai natației mondiale.

Numit sportivul anului în România în 2025, și cel mai bun înotător european din anul trecut, David Popovici a atins încă un obiectiv major pentru țara noastră. A concurat la bazinul de la Otopeni cu nume mari ale natației, dar și cu o mulțime de alți mici înotători.

Aproximativ 1.300 de înscrieri au fost înregistrate pentru evenimentul “Sprint With The Stars”, printre care și 344 de tineri sportivi care au avut șansa să concureze cu David Popovici, dar și cu înotători celebri semifinaliști mondiali sau olimpici, toți printre primii 16 din lume. Competiția s-a desfășurat doar în curse scurte, de 50 de metri, la toate procedeele iar cei mai rapizi 9 concurenți din fiecare grupă de vârstă au trecut mai departe din serii spre finale.

Pe lângă David Popovici la Otopeni au venit să înoate staruri precum englezul Adam Peaty – triplu campion olimpic, octuplu campion mondial, 16 medalii de aur europene, portughezul Diogo Ribeiro – dublu campion mondial, Apostolos Christou din Grecia – vicecampion olimpic, medaliat mondial, triplu campion european iar la feminin Angelina Köhler din Germania – campioană mondială, belgianca Roos Vanotterdijk – dublă medaliată mondială, campioană europeană Lauren Cox din Marea Britanie – medaliată mondială și olimică.

Toți au venit pentru David Popovici și pentru ca micii înotători să aibă șansa de a se întrece cu ei la acest eveniment „Sprint with the Stars”. Conceptul le aparține lui Adam Peaty, triplu campion olimpic în probele de bras, și lui Ed Baxter, iar astfel de evenimente au avut loc până acum doar în Marea Britanie. Anul acesta, competiția a venit în România, la Otopeni grație lui David Popovici.

Mercosur va permite „inundarea” Americii Latine cu Dacii? Expert: „Ar fi exagerat să spunem că e o efervescență în industria auto” (Adevărul) - Ministra din Groenlanda a resurselor, considerate una din mizele acțiunilor lui Trump, apel pentru români, ca aliați, după ultimele evenimente. „E despre alianța noastră occidentală și e devastator” (HotNews)

Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit vinerea trecută să blocheze, pentru încă o lună, decizia Curții Constituționale în privința legii pensiilor magistraților, proiect pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.

Sub semnătura președintei Lia Savonea, ICCJ a transmis joi Curții Constituționale o expertiză extra-judiciară, care i-a determinat pe judecătorii CCR să amâne din nou verdictul, pentru 11 februarie, pe motiv că trebuie să studieze documentul transmis.

Expertiza pretinde că demonstrează un fapt spectaculos: dacă pensiile magistraților ar fi calculate pe principiul contributivității, suma rezultată ar fi semnificativ mai mare decât pensia specială calculată conform proiectului de lege al lui Bolojan. De exemplu, potrivit expertizei, un judecător ICCJ ar avea pensia specială, calculată după Legea Bolojan, redusă la jumătate față de o pensie încasată în sistemul public de pensii.

Concluzie care o determină pe președinta ICCJ, Lia Savonea, să afirme că Guvernul Bolojan desființează de facto pensiile de serviciu ale magistraților, ceea ce încalcă flagrant Constituția, independența Justiției și toate tratatele internaționale la care România este parte.

G4Media a examinat raportul de expertiză și, cu asistența unui expert în dreptul muncii, a constatat un fapt cel puțin la fel de spectaculos: calculele efectuate se bazează pe o ipoteză complet falsă. Toată demonstrația din expertiză este construită pe prezumția că salariul mediu pe economie în România – un parametru esențial în calculul pensiei –  ar rămâne neschimbat vreme de peste patru decenii, mai exact până în anul 2067.

Consecința: expertiza a „umflat” pensiile pe care le-ar fi luat magistrații în sistemul public la cote nebănuite, astfel încât să confirme ipoteza că Bolojan vrea să desființeze de fapt pensiile speciale.

Deși acordul UE-Mercosur stârnește nemulțumirea unor agricultori români, acesta aduce oportunități semnificative pentru industria auto, vizând aproximativ 6.000 de companii locale. Dar ce înseamnă concret: vom exporta Dacii de la Mioveni sau Fordurile de la Craiova?

Pe termen scurt și mediu, acordul Mercosur nu înseamnă Dacii fabricate la Mioveni care să invadeze America Latină. În schimb, România își poate consolida rolul de furnizor de componente, subansambluri și colecții CKD, într-un lanț auto global tot mai fragmentat. Deciziile finale rămân însă „doar la latitudinea strategiilor marilor constructori”, așa cum subliniază Adrian Sandu,, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), asociație de tip profesional și patronal compusă din societăți comerciale care desfășoară activități în industria de automobile, printre care amintim Dacia și Ford Otosan.

Posibilitatea ca România să ajungă să vândă mașini produse local pe piețe îndepărtate, precum America Latină, este privită cu prudență de economistul Radu Nechita.

Nechita respinge ideea că producția auto din România se va muta ușor în America de Sud pe baza costului forței de muncă: „O fabrică nu o deschizi ca pe un chioșc”. Industria auto depinde de un lanț complex de furnizori, iar România are deja „un întreg ecosistem de producători de subansamble, de la cablaje până la tablă”. Tocmai acest ecosistem face ca mutarea producției să fie dificilă și costisitoare, scrie Adevărul.

Într-un moment în care cetățenii occidentali demonstrează, stupefiați, în fața cererii administrației Trump de a anexa Groenlanda, Naaja Nathanielsen, ministra Afacerilor şi a Resurselor Minerale din Groenlanda, spune într-un interviu acordat HotNews pentru publicul românesc că „suntem îngrijoraţi. Anxietatea crește. Este de neconceput să ne invadăm unii pe alţii”.

Nathanielsen amintește că treaba politicienilor e să îmbunătățească viața oamenilor. „Avem inflație, avem dificultăți în sistemul de sănătate, educație. Probleme politice reale pe care vrem să le abordăm. Ce se întâmplă acum este o mare abatere de la aceste obiective. Chiar dacă tonul s-a temperat puțin la Washington,  suntem în continuare într-o situație foarte gravă”, spune ministrul din Groenlanda.

Sâmbătă, mii de oameni în Copenhaga și, practic, aproape toată populația capitalei Groenlandei, Nuuk, au protestat „Nu înseamnă NU” în privința anexării insulei arctice la Statele Unite.