Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Presa internațională prefațează vizita la Washington a miniștrilor de externe danez și groenlandez. Aceștia vor fi primiți astăzi la Casa Albă de vicepreședintele american JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. Poate diplomația să oprească planurile lui Trump? – se întreabă comentatorii.

După cum amintește The Hill, tensiunile au crescut între Washington, Danemarca și Groenlanda în această lună, în contextul în care președintele Donald Trump și administrația sa insistă asupra acestei probleme.

”Casa Albă ia în considerare o serie de opțiuni, inclusiv forța militară, pentru a achiziționa vasta insulă arctică. Trump și-a reiterat argumentul conform căruia SUA trebuie să „ia Groenlanda”, pentru a împiedica Rusia și China să o facă”.

”Un atlantist fervent, Danemarca a trimis trupe în sprijinul americanilor, în Irak și Afganistan”, notează Le Figaro.

Ceea ce nu l-a împiedicat pe Donald Trump să amplifice și mai mult îngrijorările daneze și groenlandeze, declarând că va prelua teritoriul arctic „într-un fel sau altul”.

”Confruntat cu criticile americane la adresa angajamentului său militar împotriva Rusiei și Chinei, pe care Washingtonul îl consideră insuficient, guvernul danez a subliniat recent că a investit aproape 1,3 miliarde de euro pentru a-și consolida prezența militară în Arctica.

Citeste siProiectul „Iceworm”: rachete nucleare americane sub ghețurile Groenlandei

Pentru ministrul danez de externe, întâlnirea de miercuri ar trebui „să mute întreaga discuție (despre Groenlanda), care nu s-a atenuat (...), într-o sală de ședințe, unde să ne putem privi în ochi și să discutăm problemele existente”.

Potrivit analizei Bloomberg, Groenlanda se confruntă cu o săptămână decisivă care i-ar putea modela viitorul.

”Îngrijorările i-au obligat pe liderii europeni să elaboreze rapid o strategie.

Un grup de țări europene, condus de Marea Britanie și Germania, discută planuri pentru o prezență militară în Groenlanda pentru a-i arăta lui Trump că acest continent ia în serios securitatea arctică.

Germania va propune înființarea unei misiuni comune NATO numite „Arctic Sentry” pentru a proteja regiunea arctică, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile. Misiunea  lansată acum un an pentru a proteja infrastructura critică din Marea Baltică, ar servi drept model”.

Evenimentele sunt urmărite cu atenție în Canada, o altă țară aflată în vizorul lui Donald Trump.

În aceste condiții CBC, canalul public al radioteleviziunii canadiene, se întreabă dacă diplomația poate să oprească planurile lui Trump pentru Groenlanda.

”O delegație bipartizană a Congresului SUA se îndreaptă spre Copenhaga la sfârșitul acestei săptămâni, într-o încercare de a demonstra solidaritate cu Danemarca.

Senatorul democrat Chris Coons conduce călătoria a cel puțin nouă membri ai Congresului, inclusiv senatorul republican Thom Tillis. Grupul va fi la Copenhaga vineri și sâmbătă și se va întâlni cu înalți oficiali guvernamentali danez și groenlandez și cu lideri de afaceri.

Coons a declarat luni că delegația dorește să transmită un mesaj că „înțelegem valoarea parteneriatului pe care îl avem de mult timp cu ei și nu încercăm în niciun fel să ne amestecăm în discuțiile lor interne despre statutul Groenlandei””.

Bancherii centrali din întreaga lume s-au coalizat în apărarea lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane. Totul a plecat de la o anchetă judiciară legată de utilizarea a 2,5 miliarde de dolari pentru renovarea sediului instituției condusă de Powell. Ancheta a fost demarată după audierea lui Powell în fața Congresului american.

Trebuie spus că, pe de o parte, suma este neobișnuit de mare pentru renovarea unui sediu chiar și de bancă centrală americană, iar, pe de altă parte, acuzațiile sunt destul de vagi. Reacțiile nu au întârziat să apară.

Astfel, într-un comunicat comun, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei și alte nouă bănci centrale din lume își exprimă solidaritatea față de Rezerva Federală americană și față de președintele ei, Jerome Powell. Practic, acuzațiile penale sunt interpretate de bancherii centrali ca un atac la principiul fundamental al funcționării economiei moderne și anume independența băncii centrale. Guvernatorul Băncii Franței precizează chiar că „independența băncilor centrale este un pilon al stabilității prețurilor, financiară și economică în interesul cetățenilor pe care îi slujesc”.

Este adevărat că atât în primul său mandat, cât și acum, președintele Trump a făcut presiuni asupra președintelui Rezervei Federale pentru a reduce dobânda. Trump a încercat în mai multe ocazii să influențeze deciziile guvernatorilor și implicit ale lui Jerome Powell.

Până acum, Powell a rezistat presiunilor politice și deciziile pe care le-a susținut în cadrul Rezervei Federale au fost de fiecare dată bazate pe date tehnice, pe evoluțiile economiei americane și mondiale.

Predecesorii lui Powell în fruntea Rezervei Federale, Alan Greenspan, Ben Bernanke și Janet Yellen, au semnat un comunicat comun în care arată că este vorba despre o acțiune de subminare a independenței băncii centrale.

Este greu de înțeles nerăbdarea lui Donald Trump, dacă avem în vedere că în luna mai a.c. expiră mandatul actualului președinte al Rezervei Federale, iar Donald Trump are deja un favorit. Bineînțeles, un om fidel care să fie deschis la sugestiile președintelui american.

Așadar, miza este din nou independența deciziilor luate de băncile centrale, iar solidarizarea bancherilor din toată lumea cu președintele FED este logică. Bancherii centrali țin la independența lor, chiar dacă sunt state în care aceasta se păstrează inclusiv prin folosirea unor abilități de natură politică.

Recent, președintele american a mai obținut o „victorie a la Pirus”. Este vorba despre exceptarea companiilor multinaționale americane de la aplicarea impozitului minim la nivel global. Să ne aducem aminte că în anul 2021, 140 de state s-au angajat să implementeze o legislație fiscală creată sub auspiciile OCDE. Noua regula prevedea aplicarea unui impozit minim de 15% la nivel global pentru companiile multinaționale cu o cifră de afaceri totală mai mare de 750 milioane de dolari. Legislația își propunea să rezolve mult-discutata temă a optimizării fiscale prin care companiile multinaționale își puteau transfera profitul în jurisdicții cu impozite reduse.

Ideea exceptării companiilor americane a apărut încă de anul trecut, dar recent s-a materializat. La întoarcerea sa la Casa Albă, Trump a scos SUA din acord și, în stilul caracteristic, a început negocierile. Trump a amenințat că dacă se va aplica impozitul minim global companiilor americane, SUA va introduce o „taxă de răzbunare”, adică un impozit de până la 20% pentru persoane fizice și companii din țări în care legislația fiscală dezavantajează firmele americane.

A fost convingător, astfel că 145 de state au scutit firmele americane de impozitul minim global. Întrebarea este acum: mai are sens aplicarea impozitului minim la nivel mondial, în condițiile în care companiile americane sunt scutite de la plată?

Aproximativ 2.000 de oameni, inclusiv membri ai forțelor de securitate, au fost uciși în protestele din ultimele saptamani a declarat un oficial iranian, fiind pentru prima dată când autoritățile recunosc numărul mare de victime cauzate de represiunea intensă declanșată de regimul de la Teheran. În ciuda valului masiv de proteste și a presiunii externe din partea lui Donald Trump, nu există semne ca regimul ar slabi.

În faţa Curţii de Apel din Paris a început astazi procesul în apel al liderei de extremă dreaptă, al altor 11 colegi de partid şi al formatiunii Reuniunea Naţională. În prima instanţă, în dosarul locurilor de muncă fictive la Parlamentul european, Le Pen a fost condamnată la 4 ani închisoare din care 2 cu executare.   

Planul este ca intr-o prima etapa sa se inscrie  o mie de militari voluntari, iar înscrierile vor incepe în februarie sau martie, a anuntat ministrul Apararii. România are în jur de 3500 de rezervişti voluntari, ceea ce e destul de puţin, a explicat Radu Miruță. Pregatirea ar dura 4 luni iar voluntarii vor primi 27.000 de lei. 

Eugen Tomac, consilier al presedintelui Nicusor Dan spune pentru Calea Europeana ca Bucurestiul este pregatit oricand sa discute serios scenariul unirii daca Chisinaul il vede ca optiune. Obiectivul este integrarea in Uniunea Europeana, a completat europarlamentarul. Pe de alta parte, socialiștii fostului președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, solicită Procuraturii Generale, să o pună sub acuzare pentru trădare pe Maia Sandu.

Jurnal de știri

Acordul comercial și de parteneriat cu blocul sud-american Mercosur a fost adoptat, la 9 ianuarie 2026, prin majoritate calificată de țările membre ale Uniunii Europene, după 25 de ani de negocieri și dispute interne. Decizia vine după un an marcat de tensiuni economice cu Statele Unite ale Americii și de măsuri de retorsiune din partea Chinei, care își mărește exporturile către Uniune, în timp ce își reduce importurile din spațiul comunitar.

Această hotărâre deschide calea pentru semnarea acordului dintre Uniunea Europeană și partenerii săi Mercosur. Totuși, înainte de a fi încheiat oficial, acesta trebuie să primească votul Parlamentului European, fără posibilitatea de amendare.

Partea comercială a acordului, așa-numitul acord interimar, poate intra în vigoare după aprobarea de către Parlamentul European, fiind de competența exclusivă a Uniunii și nefiind necesară ratificarea de către parlamentele naționale. Aplicarea sa va înceta odată cu intrarea completă în vigoare a Acordului de parteneriat UE–Mercosur, care necesită ratificarea de către toate statele membre.

Acordul UE–Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu o piață de aproximativ 700 de milioane de consumatori. Se estimează că va genera economii anuale de circa 4 miliarde de euro pentru exportatorii europeni, prin eliminarea tarifelor vamale și simplificarea procedurilor comerciale. De asemenea, se preconizează că exporturile statelor membre către piețele Mercosur vor crește cu aproape 50 de miliarde de euro până în 2040, în timp ce vânzările Mercosur către Uniune ar putea avansa cu până la 9 miliarde de euro. Potrivit Comisiei Europene, peste 60.000 de companii din UE exportă deja către țările Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay –, dintre care jumătate sunt întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru agricultori, Comisia susține că acordul include garanții solide, mecanisme de salvgardare și protecția a 350 de indicații geografice europene, mai mult decât în orice alt acord comercial al Uniunii Europene. În paralel, Bruxellesul promite controale mai stricte asupra importurilor agroalimentare și aplicarea riguroasă a standardelor europene.

Cu toate acestea, acordul rămâne controversat în Uniune și este contestat de o parte a producătorilor agricoli. În Parlamentul European, grupul de extremă dreapta Patrioți pentru Europa va depune, probabil, în următoarele săptămâni, o nouă moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit publicației Politico. Deși demersul are șanse reduse de reușită, acesta reflectă presiunile tot mai mari asupra politicii comerciale a blocului comunitar.

Cipru a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2026, sub deviza „O Uniune autonomă. Deschisă către lume”. Pe durata mandatului său semestrial, în domeniul agricol, președinția cipriotă își propune să promoveze măsuri de consolidare a competitivității și sustenabilității agriculturii europene, într-un context marcat de schimbările climatice, pierderea biodiversității și instabilitatea geopolitică. Un dosar central îl va reprezenta lansarea dezbaterilor privind noua politică agricolă comună pentru perioada 2028–2034, precum și reforma organizării comune a piețelor.

Cipru va urmări simplificarea PAC, reducerea poverii administrative și întărirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, inclusiv prin evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, conform priorităților stabilite în programul președinției. Pe agenda agricolă se mai află accelerarea negocierilor privind producerea și introducerea pe piață a materialului de reproducere a plantelor, bunăstarea animalelor, în special transportul acestora, și preocupările legate de echilibrul dintre comerțul exterior și protejarea pieței interne.

Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întâlnit săptămâna trecută, pe 7 ianuarie, la o reuniune la nivel înalt, organizată la invitația Comisiei Europene și a președinției cipriote a Consiliului UE, pentru a trece în revistă provocările cu care se confruntă agricultorii și sectorul agroalimentar și pentru un schimb de opinii cu privire la așteptările lor pentru anul 2026.

Discuțiile, la care au participat comisarii pentru agricultură, comerț, sănătate și bunăstarea animalelor, Christophe Hansen, Maroš Šefčovič și Olivér Várhelyi, s-au axat pe preocupările generate de volatilitatea și incertitudinea de pe piețele mondiale, dar și pe necesitatea menținerii unei poziții competitive puternice pentru fermierii europeni, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Concluziile reuniunii conturează patru direcții majore de acțiune: asigurarea unui sprijin financiar solid prin politica agricolă comună și bugetul post-2027, măsuri pentru îmbunătățirea accesului la îngrășăminte la prețuri mai accesibile, întărirea competitivității globale a agriculturii europene prin reguli echitabile și reciprocitate, precum și simplificarea suplimentară a legislației în beneficiul fermierilor.

La începutul anului 2026, Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată accesa, înainte de termen, până la două treimi din unele fonduri ale politicii agricole comune alocate perioadei 2028–2034. Măsura ar urma să ajute fermierii să realizeze investiții urgente și să beneficieze de sprijin în situații de criză.

„Pentru a ne asigura că, începând din 2028, sunt disponibile resurse suplimentare care să răspundă nevoilor agricultorilor și comunităților rurale, propun ca statele membre, atunci când își prezintă planul inițial, să aibă acces la până la două treimi din suma care, în mod normal, este disponibilă la evaluarea intermediară”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată statelor membre și Parlamentului European, citată de Reuters. Aceasta reprezintă aproximativ 45 de miliarde de euro care ar putea fi mobilizate imediat pentru sprijinirea fermierilor, a adăugat von der Leyen.

Inițiativa a fost lansată înainte de votul statelor membre privind aprobarea semnării Acordului UE–Mercosur și într-un moment în care producătorii agricoli solicită măsuri de protecție economică și stabilitate în fața concurenței globale.

Vineri, 16 ianuarie, la Berlin se deschide cea de-a 100-a ediție a târgului Săptămâna Verde (Grüne Woche). Cu ocazia aniversării unui secol de tradiție, inovație și diversitate culinară, organizatorii prezintă o expoziție specială, intitulată „100 de ani de Săptămâna Verde”, care oferă o retrospectivă de la începuturi, din anii ’20, până în prezent, iar vizitatorii pot vedea, în același spațiu, utilaje istorice și tehnologie agricolă modernă.

Târgul se concentrează pe teme precum securitatea alimentară, inovația, produsele locale și agricultura durabilă și oferă numeroase atracții pentru familii, inclusiv expoziții cu animale și ateliere interactive.

Uniunea Europeană va avea un stand deschis pe toată perioada evenimentului, până la 25 ianuarie, unde pot fi descoperite politicile și practicile agricole ale UE. Vizitatorii pot afla informații despre politica agricolă comună și Viziunea pentru agricultură și alimentație, pot savura produse europene în cadrul degustărilor și demonstrațiilor culinare fără risipă alimentară, pot participa la activități educative și interactive pentru toate vârstele și pot avea întâlniri cu reprezentanți ai Uniunii, într-un spațiu dedicat unei agriculturi durabile și competitive. 

Noile tehnologii schimbă specificul profesiilor în sectorul agro-alimentar. De asemenea, dezvoltarea competitivității este esențială pentru fermierii care se confruntă cu provocări extrem de diverse.

Am discutat la Rural cu Carmen Burtea, președinte al Comitetului Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România (CSAPPR).

Jurnal de știri

Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, declară că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum în acest sens, într-un podcast realizat de doi cunoscuți jurnaliști britanici. Declarațiile Maiei Sandu au trezit multiple reacții la Chișinău. Socialiștii cer demisia președintei și judecarea acesteia pentru „tradare de patrie”, iar liderul lor, fostul președinte socialist Igor Dodon, spune că Maia Sandu pledează pentru Unire „pentru a deveni ultimul șef de stat al Republicii Moldova” și a fi „președintă a noii țări românești”. Experții de la Chișinău văd în declarația Maiei Sandu un mesaj transmis în contextul intențiilor agresive ale Rusiei la adresa Republicii Moldova. „Avem oricând la îndemână opțiunea de a intra sub umbrela NATO dacă vom deveni ținte directe ale Rusiei”, astfel citește mesajul șefei statului analistul politic Andrei Curăraru, de la WatchDog Chișinău, în emisiunea Punctul pe Azi de la TVR Moldova. Iar europarlamentarul român Dan Barna spune că declarația Maiei Sandu a fost auzită și la Bruxelles.

- Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, aliatul lui George Simion din Republica Moldova, va fi verificat de Autoritatea Națională de Integritate pentru că ar deține funcții incompatibile cu mandatul său. O corespondență de la Valeria Vițu.

- Serialul Plaha filmat în Republica Moldova a devenit extrem de urmărit în România. După ce a fost un succes pe YouTube, acum este popular și pe Netflix. Doar că producția cinematografică s-a terminat la episodul 10. În viața reală, însă, continuă… cu un proces în justiție urmărit de cetățenii moldoveni. Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- O intenție a guvernului pro-european de la Chișinău de a reorganiza Universitatea din Cahul este criticată de experți și factori din domeniu de la Chișinău și București. Autoritățile o prezintă drept o reformă necesară, însă experții și mediul academic, inclusiv conducerea Academiei Române și rectorul Universității din București, avertizează că graba deciziei și lipsa consultării publice riscă să afecteze identitatea universitară locală. Liliana Barbaroșie aduce detalii.

- În Republica Moldova sărbătorile de iarnă sunt prilej de a lua o vacanță mai lungă. Cât de lungă – aflați în reportajul corespondentului nostru în nordul Republicii Moldova, Dorin Chirtoca.

- Sectorul IT a generat anul trecut peste un sfert din totalul exporturilor de servicii ale Republicii Moldova.

- Noi proiecte de modernizare a drumurilor locale în cadrul Programului „Europa este aproape”.

- Vreme foarte rece, de până la -19 grade, și circulație în condiții de iarnă în Republica Moldova.

Rata anuală a inflației în Republica Moldova a ajuns în decembrie la 6,8%, cea mai mică valoare înregistrată pe parcursul anului, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

***

Sectorul IT a generat anul trecut peste un sfert din totalul exporturilor de servicii ale Republicii Moldova, cu o valoare ce a depășit 600 milioane de dolari, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Exporturile din domeniul IT au crescut cu aproape 25 la sută față de anul 2024, iar ministerul susține că acest lucru indică o competitivitate tot mai mare pe piețele internaționale a soluțiilor digitale dezvoltate în Republica Moldova, transformând IT-ului dintr-un sector dinamic într-un pilon strategic al economiei naționale. Acest lucru consolidează poziția Republicii Moldova ca hub regional de tehnologie și inovație, cu potențial crescut de dezvoltare durabilă și integrare în economia digitală globală.

***

28 de noi proiecte de modernizare a drumurilor locale în cadrul Programului „Europa este aproape” vor fi implementate în localitățile din Republica Moldova. „Aceste drumuri schimbă nu doar infrastructura, ci și viața și confortul oamenilor. Ne dorim cât mai multe localități din țară să beneficieze de drumuri moderne și sigure”, a declarat ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.

Programul „Europa este aproape” ajunge astfel la 353 de proiecte aprobate deja pentru finanțare din cele aproape 600 selectate, iar valoarea totală a investițiilor depășește 2,6 miliarde de lei moldovenești.

***

Informațiile apărute în presa ucraineană și preluate de unele portaluri din Republica Moldova și România despre o presupusă „blocadă completă” a Transnistriei, instituită de Chișinău și Kiev din 1 ianuarie, sunt false și nu corespund realității din teren, relatează portalul „Zona de Securitate”. Frontiera Ucrainei pe segmentul regiunii transnistrene este închisă încă din 28 februarie 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. De asemenea, pe teritoriul Republicii Moldova la linia administrativă cu Transnistria nu au fost instalate posturi de control suplimentare și nu au fost blocate rute de circulație. Traficul civil și comercial dintre malul drept al Nistrului și regiunea transnistreană continuă. „Acest lucru ne-a fost confirmat de locuitorii regiunii”, subliniază publicația.

Delegația Chișinăului în Comisia Unificată de Control a confirmat că nu există modificări ce țin de libera circulație în Zona de Securitate, informație confirmată și de Biroul Politici de Reintegrare din Guvernul de la Chișinău.

La scurt timp după apariția acestor dezmințiri, portalul ucrainean Euromaidan Press a șters articolul de la care a pornit valul de dezinformare.

***

Vreme foarte rece și circulație în condiții de iarnă astăzi în Republica Moldova. Meteorologii prognozează pentru astăzi cer variabil, minime de până la -19 grade în timpul nopții și polei pe drumuri. Ziua, temperaturile se vor situa între -8 și -3 grade. Vremea rece se va menține pe tot parcursul săptămânii curente.

Administrația Națională a Drumurilor informează că monitorizează permanent situația și recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență sporită, în special în zonele cu ninsori.

Dacă ai tot avut zile cu oaspeți după revelion, nu uita că poți refolosi carnea rămasă de la mese în sandvișuri calde, supe consistente sau salate sățioase. 

Practic, îi vei da un gust nou, printr-o combinare cu legume și sosuri, după gust. În plus, vei evita o risipă de alimente. 

Mai mult, vei amâna la început de an noi cumpărături de alimente sau de prânzuri în oraș și astfel vei putea redirecționa banii pe alte plăceri, poate pe un bilet la cinema.