Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Cercetătorii din Potsdam, care monitorizează activitatea seismică din Turcia de mulți ani, au identificat zone din Istanbul unde un cutremur este considerat foarte probabil, relatează postul de radio Deutsche Welle în limba turcă. 

Experții subliniază în special faptul că segmentul Insulelor Prinților, la sud de Istanbul, este în mare parte „blocat” și că există o probabilitate mare ca acolo să se producă un cutremur de magnitudinea 7.

Conform unui studiu realizat sub conducerea Centrului GFZ Helmholtz pentru Cercetări Geofizice, cu sediul în Potsdam, Germania, tensiunile tectonice continuă să se acumuleze la sud de Istanbul. Această situație crește probabilitatea ca un cutremur major să lovească orașul în următorii ani. Grupul de cercetare a lansat un studiu aprofundat bazat pe cutremurul de magnitudinea 6,2 care a avut loc pe 23 aprilie 2025, în Marea Marmara. Pentru a analiza procesele subterane din regiune, cercetătorii au examinat în detaliu cutremurele înregistrate din 2007. Rezultatele muncii lor au fost publicate în revista Science.

În Marea Marmara se află Falia Marmara, care formează partea vestică a Faliei Anatoliei de Nord. În această regiune, placa anatoliană, mai mică, alunecă spre vest de-a lungul plăcii eurasiaticecare este mai mare. În funcție de natura rocilor, cele două plăci se blochează una de cealaltă în grade diferite de-a lungul diferitelor segmente ale faliei.

În zonele cu activitate seismică mai redusă, aceste blocaje slabe sunt eliberate prin cutremure minore, aproape imperceptibile. În schimb, în ​​zonele în care suprafețele de ruptură sunt foarte rugoase, blocajele sunt mai puternice, ducând la o acumulare mult mai mare de stres.

În Gölcük, la est de Istanbul, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,4 a avut loc în 1999, ucigând 18.000 de oameni. În și în jurul Istanbulului, o metropolă cu peste 15 milioane de locuitori care atrage nenumărați turiști, un cutremur de o magnitudine comparabilă ar putea avea efecte extrem de distructive, provocând o îngrijorare serioasă.

Acesta este motivul pentru care cercetătorii de la Potsdam subliniază necesitatea unei monitorizări mai precise a activității seismice de sub Marea Marmara și a datelor în timp real. Autorii studiului subliniază că „este esențial să se îmbunătățească sistemele de monitorizare seismică de-a lungul faliei submarine și să se instaleze stații de foraj suplimentare pentru a completa sistemele existente”.

Opoziția din Bulgaria dorește reintroducerea regulilor vechi de utilizare a mașinilor de vot 

Partidul de opoziție „Continuăm Schimbarea, Bulgaria Democrată” va propune săptămâna viitoare modificări la Codul Electoral, prin care votul automat să revină la forma sa originală, relatează radio Europa Liberă în limba bulgară. 

Conform opoziției, acest lucru este necesar pentru a micșora posibilitățile de fraudare a alegerilor. Bulgaria se îndreaptă cel mai probabil spre alegeri anticipate în primele luni din 2026 după ce guvernul și-a dat demisia în urma protestelor anticorupție care au pornit de la un proiect de buget considerat scris în interesul cercurilor oligarhice de la putere. 

Modificări la Codul Electoral cer revenirea la numărarea automată a voturilor din mașina de vot. După o modificare din 2022, aprobată cu voturile partidelor mainstream, mașinile de vot deveniseră doar „imprimante”: adică, tichetele scoase din mașină după fiecare vot individual, erau numărate de membrii comisiilor, exact ca celelalte buletine de hârtie. Acum se cere să se ia din nou în considerare numărarea automată a tuturor voturilor la sfârșitul zilei pentru a evita factorul uman. 

A doua cerință este revenirea la votul exclusiv automat în toate secțiile cu peste 300 de alegători. În 2022 în acele secții a fost reintrodus și votul cu buletine de hârtie. 

Ultimele alegeri parlamentare din octombrie 2024 au avut loc pe fondul numeroaselor semnale de fraude electorale, în principal în favoarea partidului „DPS – Un Nou Început” al lui Delyan Peevski, care a fost sancționat pentru corupție de către SUA și Marea Britanie.

În martie, Curtea Constituțională a anulat parțial aceste alegeri, ceea ce a schimbat rezultatul final  și a dus la intrarea partidului „Velitchie” în Parlament după renumărare. 

S-a constatat că majoritatea manipulărilor au fost posibile din cauza schimbărilor aduse Codului electoral în 2022.

Universitatea Craiova se luptă în această seară pentru un loc în play-off-ul Conference League pe terenul celor de la AEK Atena. Cu o victorie oltenii au calificarea asigurată, dar au șanse și în cazul unei înfrângeri, în funcție de celelalte rezultate.

Universitatea Craiova este în fața meciului decisiv cu AEK de la Atena, acolo unde ar putea obține o calificare istorică în play-off-ul Conference League. Oltenii au strâns 7 puncte din primele 5 partide disputate până acum în grupa unică a competiției și sunt pe locul 23, în condițiile în care primele 24 de echipe merg mai departe. Universitatea este în proporție de 96% calificată în primăvara europeană, iar cu un egal este sigură de prezența în faza următoare a competiției.

Chiar și în cazul unui eșec în Grecia, gruparea din Bănie își poate continua aventura europeană, însă depinde de rezultatele altor formații. În cazul în care va pierde, „Știința” se califică dacă doar una dintre echipele Lincoln din Gibraltar, KuPS din Finlanda și Zrinjski din Croația face maxim un egal, iar islandezii de la Breidablik nu câștigă la Strasbourg.

Zrinski are cel mai ușor meci, acasă cu ultima clasată Rapid Viena, în timp ce Lincoln întâlnește în deplasare Legia Varșovia, echipă eliminată.

Parcursul Universității Craiova

Evoluția oltenilor în competiție a fost în continuă creștere. Ei au debutat în faza ligii cu un eșec, 0-2 în Polonia cu Rakow, după care au remizat pe teren propriu, 1-1, contra armenilor de la Noah. Ulterior au urmat două victorii, 1-0 în deplasare cu Rapid Viena și 1-0 pe teren propriu cu Mainz. În ultimul duel, cel cu Sparta Praga, de joia trecută la Craiova „Știința” a cedat pe final. În campionat, Universitatea se află pe locul 4 la 2 puncte de liderul Rapid, iar în ultima partidă s-a impus la Sibiu cu 2-0 în fața lui Hermanstadt

Cine este AEK Atena, adversara oltenilor în Conference League

AEK Atena a terminat pe locul 2 campionatul trecut şi acum este pe aceeaşi poziţie, la un singur punct de liderul Olympiakos Pireu după ce în ultima etapă a trecur lejer în deplasare pe Panetolikos scor 5-0. Elenii sunt într-o formă excelentă, în ultimele 11 meciuri adunând 10 victorii şi o remiză, în toate competiţiile.

În tururile preliminare ale Conference League a trecut de israelienii de la Hapoel Beer Sheva, de ciprioţii de la Aris Limassol şi de belgienii de la Anderlecht, iar în grupă a înregistrat rezultatele: 1-3 în deplasare cu Celje, 6-0 acasă cu Aberdeen, 1-1 acasă cu Shamrock Rovers, 1-0 în deplasare cu Fiorentina şi 2-1 în deplasare cu Samsunspor. În acest ultim meci, pentru AEK a înscris și internaționalul român Răzvan Marin care a ajuns la formația din Atena în această vară alături de Luka Jovic, fostul atacant de la Real Madrid şi AC Milan.

Răzvan Marin, este anunțat titular diseară și se va duela cu foştii colegi de la Viitorul, Cicâldău şi Băluţă. Alţi jucători români care au evoluat la AEK Atena sunt Anton Doboş, Ionuţ Nedelcearu şi Ilie Iordache, iar Ilie Dumitrescu a fost antrenor la formaţia elenă. Grecii au un lot evaluat la aproximativ 70 de milioane de euro, starul echipei fiind sârbul Jovic, care a înscris 9 goluri în acest sezon la AEK.

Alţi jucători cu CV important sunt: portarul Strakosha (ex-Lazio şi Brentford), stoperul croat Vida, uruguayanul Pereyra (ex-Juventus, Udinese, Watford), mexicanul Pineda (ex-Celta Vigo), sârbul Grujic (ex-Porto, Liverpool). Antrenorul lui AEK Atena este sârbul Marko Nikolic, instalat în vara aceasta.

Miza partidei este mare

Cu AEK Atena, Universitatea Craiova a mai jucat în 2019, fiind eliminată de formaţia elenă în turul 3 preliminar al Europa League. Atunci, ambele echipe aveau terenul suspendat, partida de pe „Ion Oblemenco” jucând-se doar cu copii în tribune.

Miza partidei din această seară, care începe la ora 22.00 pe stadionul OPAP Arena, este mare din punct de vedere financiar. Cu o victorie AEK s-ar califica direct în optimile Conference League, în timp ce 3 puncte i-ar aduce Craiovei prezența în play off-ul competiției. Un egal est posibil să aranjeze ambele echipe, în condițiile în care AEK cu 11 puncte ar rămâne în top 8.

Presa europeană analizează interdicția privind vehiculele noi cu motoare cu ardere internă după 2035. Opiniile sunt împărțite. Unii comentatori regretă scăderea ambițiilor climatice ale Pactului Verde European. Alții consideră că este un pas către creșterea competitivității economiei europene.

„Comisia Europeană a cedat în sfârșit presiunilor din sectorul auto”, revizuind în jos „propunerea emblematică a Uniunii Europene (UE) pentru reducerea emisiilor de carbon”, observă El País.

Politico nu se arată surprins: „La puțin peste doi ani de la adoptarea sa, interdicția planificată de Uniunea Europeană privind mașinile pe benzină pentru 2035 este moartă. Călăii săi: Germania, țara care găzduiește cea mai mare industrie auto europeană, și Partidul Popular European (PPE), o familie politică de centru-dreapta, pro-business, care îi include pe Ursula von der Leyen și cancelarul german Friedrich Merz.”

Ziarul francez cu profil de afaceri Les Echos este, însă, încântat:

„Deși Europa poate fi dogmatică, iată că legislatorii ei nu sunt nici surzi, nici orbi. În sfârșit, au ascultat și și-au dat seama că acumularea de reglementări, care reprezintă o povară pentru companii în general și pentru producătorii de automobile, agricultori, sectorul imobiliar și bancar în special, riscă să dăuneze economiei noastre, competitivității producătorilor și puterii de cumpărare a consumatorilor”.

Critici din partea ziarului belgian critică Le Soir:

„Acest lucru se datorează pur și simplu faptului că Europa a ratat o transformare industrială istorică și a căzut victimă orbirii sale strategice și negării realității ecologice. De asemenea, mișcarea este susținută de politicieni și lobbyiști care vor să o protejeze, dar devin complici la declinul său.”

Oricum ar fi, tot China iese în avantaj, constată ziarul german Der Tagesspiegel:

„Beijing continuă extinderea mobilității electrice, așa cum a decis Partidul Comunist în anii 2000.

Statul chinez profită de oportunitatea de a-i elimina pe producătorii auto occidentali de pe piață, cu expertiza sa în domeniul bateriilor, materiile prime și startup-urile auto subvenționate – și cu cât jucătorii consacrați devin mai nesiguri, cu atât China va fi mai încrezătoare.

China câștigă în ambele cazuri. Dacă producătorii germani vor începe să investească din nou în motoarele cu ardere internă, chinezii își vor consolida avantajul competitiv în e-mobilitate. Dacă se vor concentra mai mult pe mașinile electrice, dependența lor de materiile prime și de prelucrarea bateriilor în China va crește.”

Și pentru ziarul francez Libération, decizia ridică semne de întrebare.

”Cel mai bine vândut model hibrid plug-in în Europa în acest an este chinezesc, BYD Seal U, iar China este liderul mondial în domeniul extensiilor de autonomie.

Într-un studiu publicat în iulie, ONG-ul Transport & Environment a calculat că vehiculele cu extensii de autonomie au o autonomie electrică medie de 185 de kilometri și, odată ce bateria este descărcată, consumă în medie 6,4 litri la 100 de kilometri, la fel ca un SUV convențional pe benzină”.

De la Laura Vicol la Lia Savonea: cum să mângâiem pe creștet evaziunea fiscală cu aerul că o combatem (G4Media) - Dispariția unui dosar penal. O mamă protestează în Piața Victoriei fiindcă procurorii au pierdut dosarul despre moartea fiicei (Snoop) - Cât cheltuiesc companiile de stat cu salariile șefilor. Președintele e în top doar pe hârtie (Cotidianul) - De ce nu a fost invitată România la întâlnirea „greilor” NATO, de la Berlin. „Ne-am făcut-o singuri”(Adevărul)

Laura Codruța Kovesi, procurorul general al Parchetului European, a avut o intervenție online în cadrul podcastului “Friendly Fire”.

Ea a declarat că a fost “șocată de dezvăluirile din documentarul Recorder. Am fost foarte îngrijorată că afectează independența și reputația magistraturii. Am fost șocată și de reacțiile de după documentar”.

Mai departe, consemnează Biziday, șefa EPPO s-a referit la acțiunile anunțate de o parte din autoritățile din sistemul de justiție care, “în loc să verifice dacă așa a fost și să rezolve problemele, au început aplicarea unor metode vechi, le-aș spune comuniste. Vorbim de tactici de intimidare, reducere la tăcere, manipulare, dezinformare, am văzut atacuri la cei care au făcut dezvăluiri și la cei care i-au susținut”.

“Vă asigur că nu candidez la nicio funcție de președinte. Vreau, cu adevărat, să se discute despre ce se întâmplă în justiție. Nu vreau să se mute subiectul pe mine, așa cum s-a întâmplat cu mutarea atenției pe judecătorii care au făcut dezvăluirile”.

Laura Codruța Kovesi a fost procuror general al României, între 2006 și 2012, procuror-șef al DNA între 2013 și 2018 și, din octombrie 2019, este procuror general al Parchetului European. Mandatul se va încheia pe 30 octombrie anul viitor.

Dacă vrem o justiție funcțională și independentă, mingea e acum în tabăra politicienilor. Cei de la Recorder le-au pasat-o decisiv, scrie publicistul-comentator Sorin Cucerai în Republica.

Despre oportunitatea momentului crie și Dani Sandu, contributor PressOne. Neîncrederea în instituțiile statului poate redeschide dialogul între Societate și Justiție, e de părere doctorul în științe politice la Institutul Universitar European din Florența.

De la Laura Vicol la Lia Savonea: cum să mângâiem pe creștet evaziunea fiscală cu aerul că o combatem, arată G4Media.

Un amendament adăugat pe furiș la o lege în decembrie 2023 și un incident informatic petrecut zilele trecute la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cele două capete ale unui șir de evenimente care pare să aibă ca finalitate ascunsă favorizarea infracțiunii de evaziune fiscală și obstrucționarea anchetelor care încearcă să o curme.

Contextul este important: judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a relatat într-un interviu pentru Recorder care e atitudinea generală a instanțelor față de anumite infracțiuni. În cazul de față, față de evaziune fiscală.

Raluca Moroșanu a afirmat că la vârful Justiției române este o atitudine favorabilă față de evazioniști, că aceștia trebuie înțeleși, că judecătorii trebuie „să fie oameni” cu ei și că, în general, chestia asta cu evaziunea n-ar trebui să mai stea în domeniul penal, ci să treacă în civil.

Mărturia judecătoarei Moroșanu e confirmată de mai mulți magistrați, care susțin că inclusiv la sesiunile de training de la Institutul Național al Magistraturii li se inoculează asemenea idei umaniste.

Iar stelele par să se așeze – cu mare discreție, ca să nu iasă scandal public – exact în acest sens, printr-o combinație ingenioasă între activitatea de legiferare din Parlament și decizii ale Justiției.

Dosarul de ucidere din culpă a unei tinere de 36 ani, decedată la Spitalul Bagdasar-Arseni în 2021, e de negăsit. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 a constatat „dispariția” prin două ordonanțe și a cerut copii, „pentru reconstituire”, de la mamă.  Continuarea pe Snoop.ro.

Șefii celor mai profitabile companii de stat au salarii de peste 20.000 de euro pe lună. Chiar și de zece ori mai mari decât președintele.

Să fii președinte al României nu este profitabil. Te poți bucura de grădinile Palatului Cotroceni, de faimă, putere și influență, dar nu de bani. 

Nicușor Dan a explicat că ia între 3.000 și 4.000 de euro pe lună, mai puțin decât câștiga pe când era primarul Capitalei.

Companiile de stat profitabile au șefi cu indemnizații mult peste venitul președintelui României. 

Fostul șef al Hidroelectrica, Karoly Borbely, care a demisionat după ce oficialii de la Bruxelles au reclamat faptul ca numirea sa a încălcat regulile guvernantei corporative, a câștigat circa 2.4 milioane de lei, brut, în 2024. Înseamnă peste 38.700 de euro, brut, pe lună, la un curs leu-euro de 5,08. La fel au primit și ceilalți patru membri ai Directoratului. 

Aveți și alte exemple în Cotidianul.

România a lipsit de la o nouă întâlnire importantă, la Berlin, unde „greii” NATO au dezbătut situația Ucrainei și au negociat cu americanii. 

„Greii” alianței - Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer, Giorgia Meloni, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-au întâlnit la Berlin pentru marile decizii. În paralel, șefii statelor de eșalon 2 – România și alte câteva țări de pe flancul estic, au fost convocați la Helsinki. Edificator este că însuși Alexander Stubb, președintele Finlandei, nu a fost prezent la Helsinki și s-a aflat la Berlin, unde au avut loc discuții esențiale pentru viitorul Ucrainei și al Uniunii Europene. Tot în capitala Germaniei s-a aflat și premierul Poloniei, Donald Tusk, nu însă și președintele sau premierul României.

Nici măcar faptul că România are cea mai lungă graniță cu Ucraina și nici faptul că din punct de vedere logistic vom avea o importanță geografică sporită la momentul demarării proiectului de reconstrucție a Ucrainei nu au fost suficiente argumente pentru o prezență românească în capitala Germaniei.

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, analizează situația, pentru „Adevărul”, și explică absența țării noastre prin neputința și lipsa de ambiție și de implicare pe care România le decontează acum.

Marea Britanie se va alătura din nou programului de schimb de studenți Erasmus. Anunțul vine în contextul în care Londra dorește să încheie relațiile cu Uniunea Europeană. Dar de ce este important acest semnal?

În 2021, în contextul Brexitului, guvernul Marii Britanii se retrăgea din programul european de schimb de studenți Erasmus. Premierul de atunci, Boris Johnson, considera că programul european nu oferă suficiente beneficii pe măsura investițiilor. Așa că l-a înlocuit cu o schemă națională, Turing - numită după matematicianul și descifratorul de coduri britanic Alan Turing.

Programul britanic oferă finanțare pentru a sprijini studenții să efectueze stagii de studiu și practică în întreaga lume.

Viitorul său este acum incert, după cum relatează presa britanică. Guvernul a confirmat că programele din cadrul schemei Turing aflate în desfășurare în acest an nu vor fi afectate. Cu toate acestea, nu există garanții pe termen lung.

Decizia Londrei vine într-un moment în care, sub conducerea prim-ministrului Keir Starmer, Regatul Unit strânge legăturile cu Uniunea Europeană, inversând o tendință care a început odată cu referendumul din iunie 2016, încheiat cu victoria taberei Brexit.

Motive ar fi mai multe. De exemplu, așteptările neîndeplinite legate de ieșirea din UE. Sondajele indică acum o majoritate a britanicilor care regretă desprinderea de blocul european.

Este apoi războiul din Ucraina, care a apropiat Marea Britanie de puterile europene și a reamintit importanța solidarității. Ar mai fi și atacul echipei Trump la adresa civilizației europene, în care Marea Britanie se include, în ciuda Brexitului.

În acest context, revenirea în Erasmus este un gest cu un simbolism important.

Acest program, început în 1987, vizând schimburi universitare, s-a extins în ultimul deceniu pentru a include stagii de muncă și formare, precum și finanțare pentru excursii școlare și evenimente culturale. Programul a căpătat numele de Erasmus+.

Aproape 1,5 milioane de persoane au participat la o mobilitate Erasmus+ în 2024, conform celui mai recent raport. Numărul tinerilor români care beneficiază anual de acest program se situează în jurul a 20.000.

Următorul cadru financiar 2028-2034 prevede o alocare record pentru Erasmus+: 41 de miliarde de euro.

Dincolo de experiențele de studii și profesionale, foarte important este impactul societal al programului.

Tinerii de diferite naționalități se cunosc, socializează și astfel ajută la construirea unei conștiințe și identități europene. După lunile petrecute într-o universitate sau într-un stagiu în afara țării, participanții se întorc adesea cu un angajament mai puternic față de implicarea în comunitate și responsabilitatea socială.

În raportul prezentat de Uniunea Europeană în 2022, la împlinirea a 35 de ani de la lansarea programului, se afirma că 27% dintre studenții Erasmus și-au întâlnit cu această ocazie partenerii pe termen lung. Ceea ce a făcut ca, în ultimii 30 de ani, să se nască peste un milion de așa-numiți ”bebeluși Erasmus”.

Mulți dintre ei au ajuns, între timp, să beneficieze ei înșiși de programul care a făcut ca părinții lor să se cunoască.

Așadar, de aici înainte, porțile universităților britanice vor fi redeschise pentru studenții europeni – și invers.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Coaliția politică a găsit compromisul în ecuația salariul minim, impozitul minim pe cifra de afaceri, bani de la buget pentru partide și parlamentari. De asemenea, la nivel politic, s-au convenit și reducerile de cheltuieli din administrație. În ansamblu, deciziile sunt luate cu jumătăți de măsură în încercarea de a nu supăra prea mult pe nimeni.

Ieri, coaliția de guvernare a decis la nivel politic o serie de măsuri cu impact economic și bugetar pe care le va lua în zilele următoare. Înainte de toate, să spunem ce ar fi trebuit să facă guvernul din ceea ce am văzut până acum.

Astfel, salariul minim ar fi trebuit să rămână anul viitor la nivelul de astăzi. Această decizie avea un susținător clar, în persoana premierului, iar logica menținerii salariului minim pleca de la creșterea poverii fiscale pentru companii, în special pentru IMM-uri. De altfel, patronatul care reprezintă companiile mici și mijlocii a cerut fără ezitări ca salariul minim să nu crească.

Desigur, au fost și oponenți la ideea înghețării salariului minim, cel mai vehement fiind PSD cu un argument de natură politică. Totuși, menținerea salariului minim avea și o bază obiectivă, un element important fiind acela că în ultimii ani salariul minim a avut o creștere agresivă, mai mare decât rata inflației.

Un alt subiect era impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Analize realizate de experți în economie arătau că IMCA crește artificial fiscalitatea companiilor ducând rata profitului, în unele cazuri, la niveluri aberante de 80%-90% și reducând în felul acesta sumele și apetitul firmelor pentru investiții.

Nu în ultimul rând, mediul de afaceri, dar și publicul așteptau o reducere a cheltuielilor publice ale clasei politice. Pentru că dacă firmele suportă povara reducerii deficitului, dacă puterea de cumpărare a scăzut, atunci era nevoie ca și politicienii să își asume o scădere a sumelor primite de la bugetul de stat. De asemenea, mai trebuia clarificată situația administrației, respectiv care sunt măsurile despre care se discută de câteva luni de zile și care ar trebui să reducă nivelul cheltuielilor bugetare cu sectorul administrativ.

Ieri, în decizia coaliției politice de la guvernare am avut încă o dovadă a faptului că politica este numită arta compromisului. La București, nu a fost chiar o lucrare de artă, dar compromisul a fost evident. Coaliția a luat deciziile care să împace și capra și varza, adică și elanul reformator al PNL-USR și obstrucționarea continuă a reducerilor de cheltuieli bugetare practicată de PSD.

Concret, primul compromis este că salariul minim va crește de la 4.050 la 4.325 de lei, dar nu de la 1 ianuarie 2026, ci de la 1 iulie 2026. În același timp, creșterea salariului minim a fost folosită ca „monedă de schimb” pentru reducerea la jumătate a cuantumului impozitului minim pe cifra de afaceri și apoi ca eliminare a acestuia din anul 2027.

Există vreo legătură între salariul minim și impozitul minim? Da. Pe de o parte, aduni mai mulți bani la buget de la cei mai mici și reduci povara fiscală pentru cei mari. Cu precizarea că, pentru economie, degrevarea companiilor de la plata unei părți din impozitul minim pe cifra de afaceri este o decizie care vine să încurajeze investițiile.

Pe de altă parte, din punct de vedere bugetar, creșterea salariului minim se echilibrează cu scăderea IMCA. Pentru că, în ultimă instanță, creșterea salariului minim va aduce mai mulți bani la bugetul de stat.

Coaliția a decis reducerea cu 10% a subvențiilor încasate de partidele politice și a sumelor forfetare primite de senatori și deputați. Procentajul este foarte mic și neconvingător. Ar fi fost de așteptat ca politicienii de la guvernare să facă o mișcare mai hotărâtă și să scadă alocațiile bugetare către partide și parlamentari cu 25%-30%. În fine, tot cu 10% se vor reduce cheltuielile administrației centrale, fără însă a afecta salariul de bază al funcționarilor (probabil prin tăierea sporurilor sau prin reduceri la capitolul bunuri și servicii). De asemenea, 20% din posturile ocupate din administrația locală vor dispărea. Puțin, dar acesta este astăzi rezultatul compromisului.

 Se discută şi situaţia salariului minim, cea a taierilor din administratia centrala sau bugetul pe anul viitor. Tensiunea din politica este suprapusa peste cea din societate, dupa dezvaluirile din documentarul Recorder. Intr-un interviu la DigiFM, premierul Ilie Bolojan a atins subiectul, spunind că în opinia sa, cel puţin în fapte de corupţie grave nu ar trebui să existe prescripţie.

Într-o scrisoare deschisă, jurnaliștii mai multor redacții din România, reprezentanți ai societății civile și ONG-uri, denunță și condamnă atacurile lansate la adresa redacției Recorder de unele instituții ale statului și de unele televiziuni care „urmăresc promovarea unor teorii ale conspirației și discreditare”. Inițiatorii vorbesc de atacuri inclusiv din rândurile autorității judecătorești.

Maine se deschide la Bruxelles un summit UE crucial pentru supraviețuirea Ucrainei care are nevoie de minim 90 de miliarde de euro în noul an. Banii sunt necesari pentru economie și pentru înarmare, ei pot proveni din activele rusești blocate la Bruxelles din 2022, dar Belgia se opune mai departe oricărui compromis în acest sens.  

Când o investigație jurnalistică realizată de o platformă independentă strânge online milioane de vizualizări, înseamnă că jurnalismul nu a murit. Documentarul se numește "Justiție capturată", însă loc de investigații jurnalistice sunt și în alte domenii. Florinela Iosip are o experiență bogată ca reporter, concentrându-se predominant pe subiecte din educație și societate, acum prin platforma independentă Vocativ. 

Ministerul Educației a anunțat o schimbare structurală drastică în sistemul preuniversitar: în primăvara anului 2026 vor fi scoase la concurs toate posturile de directori de școli și inspectorii școlari din țară, parte din procesul de reorganizare a conducerii unităților de învăţământ și inspectoratelor. 

Recent, Ministerul Educației a publicat noi planuri-cadru și programe școlare pentru învățământul liceal, care nu mai fuseseră actualizate de aproximativ 20 de ani. Prin noua programă pentru clasa a IX-a pune un accent deosebit pe literatura veche și pe studierea aprofundată a unor autori clasici, în detrimentul literaturii contemporane sau a textelor mai apropiate de realitatea elevilor de astăzi, lucru care a declansat nemultumiri inclusiv in randul profesorilor.

Cât de diferita este imaginea educației trăita sălile de clasă, de aici am pornit discuția cu invitata emisiunii RFI360, jurnalista Vocativ, Florinela Iosip.

Discutăm cu Claudia Retegan, artist vizual și galerist (2/3 Galeria) și curatoarea Călina Coman despre expoziția Hypnopomp a artistei germane Iwajla Klinke.