Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Republica Moldova este pe finalul celei mai dificile reforme posibile în justiție – evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Doar că sistemul are și o altă realitate. După evaluarea externă, procedură numită vetting, în sistem au rămas mai puțini judecători și procurori, funcțiile vacante se ocupă greu, iar profesiile juridice rămân, în continuare, puțin atractive. Justiția, unul din capitolele foarte importante pentru aderarea la UE, este și unul din domeniile cele mai dificile de reformat. Care este etapa la care se află această reformă în Republica Moldova și ce provocări stau în fața autorităților și a factorilor din domeniu? Subiectul este discutat la Forumul anual al Justiției care are loc zilele acestea la Chișinău, iar Liliana Barbăroșie are detalii.

- Comisia de la Veneția nu vede cu ochi buni reorganizarea a două procuraturi de la Chișinău. Ceea ce readuce în discuție problemele cu justiția, călcâiul lui Ahile în aderarea Republicii Moldova la UE. Despre ce este vorba ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este Dmitri Damian, un tânăr originar din Transnistria care acum își face doctoratul în științe politice la Universitatea București. Discutăm despre cum văd tinerii viitorul Republicii Moldova și ce schimbări se produc în regiunea transnistreană. Un interviu realizat de Ecaterina Tanasiiciuc.

- Un festival de colinde dă startul sărbătorilor de iarnă în satul Sofia din raionul Drochia. Festivalul‑concurs „Colindăm din sat în sat” a adunat aici 12 cete de colindători. Un reportaj realizat de Dumitru Pelin și Cătălin Volconovici.

- Republica Moldova a semnat, la Haga Convenția de instituire a Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina.

- În autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova au început pregătirile pentru alegerile locale programate pentru luna martie.

- După atacurile rusești asupra sistemului energetic din Odesa, avariile s-au extins și în regiunea pro-rusă Transnistria.

Ucraina, Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos au semnat, la Haga, sub egida Consiliului Europei, Convenția de instituire a Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina – un nou instrument juridic internațional destinat să transforme documentarea pierderilor provocate de agresiunea Federației Ruse în decizii concrete de despăgubire. Evenimentul a avut loc marți pe 16 decembrie, în cadrul Conferinței diplomatice organizate de Consiliul Europei și Guvernul olandez.

„Consiliul Europei nu are rachete, dar are forța dreptului”, a declarat Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, subliniind că acest mecanism este „cea mai rapidă și realistă cale” de la documentarea pierderilor la obținerea reparațiilor și la tragerea la răspundere a celor responsabili.

Republica Moldova participă la acest demers într-un context simbolic și politic important, având în vedere că deține până în luna mai Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

„Pacea fără responsabilitate rezistă rareori. Acolo unde responsabilitatea este afirmată prin lege și instituții, societățile se refac. Acolo unde este evitată sau amânată, violența revine”, a declarat Președinta Maia Sandu în deschiderea Conferinței diplomatice de la Haga.

***

Lidera de la Chișinău s-a întâlnit pe marginea reuniunii și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, reiterând susținerea Republicii Moldova pentru o pace durabilă și pentru integrarea europeană a celor două state.

***

Republica Moldova avansează pe calea aderării la Uniunea Europeană și următorii pași în procesul de integrare trebuie să continue fără întârzieri, se arată în concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale publicate de președinția daneză a Consiliului UE. Mesajul transmis de Bruxelles este unul clar: Republica Moldova merge înainte pe drumul european, afirmă viceprim-ministra Cristina Gherasimov, citată de Moldpres.

Conclusiile vin în condițiile în care Ungaria se opune deblocării negocierilor politice de aderare a Ucrainei, ceea ce ține în loc și Republica Moldova. În aceste condiții, Bruxellesul a anunțat acum două zile lansarea negocierilor tehnice cu Chișinăul pe trei din cele șase clustere pentru aderarea la UE.

***

În timp ce puterea pro-europeană de la Chișinău depune eforturi de a aduce țara în Uniunea Europeană, fostul președinte socialist Igor Dodon spune că obiectivul strategic al partidului său este de a obține pentru Republica Moldova statut de partener BRICS - organizație de cooperare economică din care fac parte Rusia, India, China, Brazilia, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. „Acesta este unul dintre obiectivele de politică externă ale PSRM și vom depune eforturi pentru a-l realiza”, a scris Igor Dodon pe rețelele de socializare.

***

În autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova au început pregătirile pentru alegerile locale programate pentru 22 martie. Regiunea ajunsese într-un blocaj după ce mandatul actualului legislativ local, Adunarea Populară, a expirat în noiembrie, însă noi alegeri nu au putut fi organizate pentru că legislativul dizolvase anterior comisia electorală. Acum, a fost desemnată o nouă componență a Comisiei electorale din autonomie, care are sarcina de a organiza alegeri după ce șefa administrației locale, bașkana Evghenia Guțu, a fost condanată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a activității politice, în interesul oligarhului moldovean fugar la Moscova Ilan Șor. Principalul obiectiv al autorităților de la Chișinău în aceste alegeri este de a nu admite finanțări ilegale, inclusiv din Rusia, și de a asigura un proces electoral corect.

***

La problemele economice din stânga Nistrului, deja agravate de reducerea livrărilor de gaze, se adaugă și defecțiunile apărute în rețeaua de electricitate. După atacurile rusești asupra sistemului energetic din Odesa, care au lăsat fără curent aproape un milion de oameni, avariile s-au extins și în regiunea transnistreană. Acesta se află tot mai aproape de un colaps economic, avertizează expertul în energie și fostul deputat Alexandru Slusari, citat de 1TV.

La Tiraspol a fost instituit un regim de urgență în economie, ca urmare a reducerii livrărilor de gaze naturale. Gazele pentru Transnistria sunt finanțate de Rusia, printr-o schemă care implică livrări din parte companiei maghiare MET. Administrația transnistreană dificultăți în aprovizionare, iar experți de la Chișinău avertizează că Rusia încearcă din nou să instrumentalizeze Transnistria împotriva autorităților pro-europene de la Chișinău, provocând acolo o criză umanitară cu repercusiuni asupra întregii Republici Moldova.

Dacă ai de cumpărat cadouri pentru copii luna asta, uită-te după jucării din lemn, textile naturale sau materiale reciclate. La haine, poți opta pentru branduri locale care folosesc bumbac organic sau producție responsabilă. În felul acesta, cadourile tale sunt frumoase și durabile.

Dacă vrei să mergi mai departe și să fii ținut minte, cel mai bine e să oferi experiențe: bilete la spectacole sau filme pentru copii, ateliere creative sau mici călătorii în parcuri de distracții. 

Nu sunt doar cadouri memorabile, ci și mai prietenoase cu mediul decât obiectele de care copii se vor plictisi repede.

Vicepreședintele USR Radu Mihaiu acuză PSD că încalcă protocolul coaliției. Reacția deputatului vine după ce social-democrații au votat cot la cot cu Opoziția radicală din Parlament o moțiune simplă la adresa ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu. Radu Mihaiu anunță pe de altă parte unele modificări de lege, după documentarul Recorder privind problemele din Justiție.

Radu Mihaiu, despre moțiunea anti-Buzoianu, votată de PSD: ”Este foarte-foarte clar că PSD nu respectă înțelegerile, nu doar făcute verbal, ci și cele semnate. În protocolul de colaborare referitor la alianță scrie foarte clar că nici un parlamentar nu va vota nici un fel de moțiune. Acum, este destul de clar că PSD încalcă acest protocol cu bună știință”.

Despre documentarul Recorder: ”E foarte bine că ajung oamenii să înțeleagă mai bine ceea ce USR susține de mult timp. Noi am indicat aceste probleme și derapaje de câțiva ani, poate că nu am reușit să ne facem înțeleși la fel cum reușește Recorder să explice pe înțelesul oamenilor și vreau să-i felicit pentru treaba bună pe care au făcut-o”.

Despre modificările de lege necesare după documentarul Recorder: ”Colegii mei din Comisia Juridică au propus niște modificări legislative, care să cumva prevină astfel de derapaje, pentru că problemele nu au apărut de nicăieri, au apărut după modificările unor legi, unele dintre ele de acum doi ani. Aceste lucruri trebuie corectate”.

Jurnal de știri

Camera Economică din Kosovo (OEK) a trimis o solicitare Uniunii Europene pentru ridicarea măsurilor punitive impuse Kosovo, relatează koha.net. Într-o scrisoare transmisă de președintele camerei, Lulzim Rafuna, Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, se subliniază faptul că aceste măsuri împiedică accesul instituțiilor și întreprinderilor kosovare la instrumentele UE pentru dezvoltare economică.

Măsurile în cauză sunt restricții impuse de Uniunea Europeană, pe care Bruxelles-ul le numește „măsuri restrictive sau punitive”, luate împotriva Kosovo în trecut ca răspuns la tensiunile politice, în special cele legate de înființarea administrației locale în municipalitățile cu majoritate sârbă din nordul teritoriului.

Aceste măsuri includ suspendarea a numeroase fonduri UE, precum și limitări ale accesului la anumite programe de finanțare și instrumente de cooperare economică. Ele blochează accesul Kosovo la finanțarea UE pentru proiecte de infrastructură, protecția mediului, energie, digitalizare și alte inițiative de dezvoltare.

Prin urmare, conform unor analize externe, peste 600 de milioane de euro din finanțare au fost înghețate sau suspendate, împiedicând semnificativ creșterea economică a Kosovo și integrarea sa în sistemul economic european.

Conform unei scrisori din partea Camerei de Comerț din Kosovo, aceste măsuri nu numai că subminează credibilitatea viziunii strategice a UE în Balcanii de Vest, dar riscă și să slăbească consensul pro-european în rândul actorilor din sectorul privat, care și-au aliniat de mult timp activitățile și așteptările cu agenda de reformă a Uniunii Europene.

Uniunea Europeană anunțase că restricțiile impuse Kosovo vor fi ridicate după transferul puterii locale către minoritatea sârbă în municipalitățile din nordul țării.

În urma finalizării procesului de transfer al puterii locale în nord însă, oficialii UE au declarat că discuțiile privind ridicarea restricțiilor nu vor fi reluate până la formarea unui nou guvern.

Mai mult, la o reuniune recentă, potrivit surselor koha.net, Franța și Italia, susținute de Spania, Ungaria și Slovacia, s-au opus ridicării restricțiilor, în timp ce cel puțin alte 13 state au cerut eliminarea acestora.

Statele Unite și Muntenegru încep negocierile pentru încheierea unui acord bilateral care vizează consolidarea legăturilor comerciale, de investiții și economice, a anunțat Ambasada SUA la Podgorica pe 10 decembrie, conform Radio Europa Liberă.

Aceste negocieri vor avea loc în cadrul Dialogului Economic SUA-Muntenegru din 2025.

În ultimele nouă luni, Muntenegru a semnat patru acorduri interguvernamentale - cu Franța, Ungaria și două cu Emiratele Arabe Unite. Aceste patru acorduri se bazează pe un cadru interguvernamental care permite selecția contractorilor fără un proces de licitație publică.

Marko Sošić de la Institutul Alternativa a declarat anterior pentru Radio Europa Liberă că acest ritm rapid de semnare a acordurilor a fost rezultatul obligației guvernului de a se asigura că toate acordurile interstatale ale Muntenegrului au fost aliniate la regulile UE privind achizițiile publice până la 26 decembrie. Aceasta face parte din agenda de reformă din cadrul negocierilor de aderare a Muntenegrului la UE.

Guvernul susține că acestea sunt parteneriate strategice care vizează „o dezvoltare mai rapidă și o atractivitate sporită pentru investiții”, menite să reducă birocrația și să sporească eficiența. Legea achizițiilor publice din Muntenegru permite, de fapt, selectarea partenerilor de afaceri fără licitații competitive.

Organizațiile neguvernamentale avertizează asupra riscului de slăbire a sistemului de achiziții publice - o piatră de temelie a controlului anticorupție.

Federația Română de Baschet, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport, a adus baschetul mai aproape de copiii internați, prin lansarea proiectului "Baschet în Spitale - eveniment sportiv de Crăciun", la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din București. În prag de sărbători acest eveniment a fost un strop de bucurie și pentru părinții care voiau să vadă zâmbete pe chipurile celor mici.

Federația Română de Baschet și Agenția Națională pentru sport și-au dat mâna și au demarat proiectul pilot „Baschet în Spitale – eveniment sportiv de Crăciun”, un program social şi sportiv adresat copiilor internați în spitalele pediatrice din Bucureşti. Lansarea proiectului a avut loc la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

Au participat Carmen Tocală, președintele Federației Române pentru Baschet și Bogdan Matei, președintele ANS, care s-au implicat direct ajutând copiii să arunce cât mai bine la coș.

“E important ca pe lângă tratamentul specific să venim și noi în spitale cu un tratament prin sport si in special baschet”,  a declarat Bogdan Matei.

Activitățile dedicate copiilor se vor derula până la sfârșitul lunii decembrie, prin organizarea de sesiuni interactive de baschet, cu sprijinul personalului medical şi al unei echipe de voluntari special instruiți.

Copiii vor lua parte la jocuri simple – aruncări la mini-panou, dribling-uri, exerciții de coordonare şi ștafete tematice de Crăciun – toate desfășurate în condiții sigure şi adaptate nevoilor lor.

Cel puțin 100 de copii vor beneficia de acest proiect în luna decembrie, urmând etapa de evaluare în vederea extinderii sale la nivel naţional.

Carmen Tocală, a spus că federația pe care o conduce derulează constant programe dedicate promovării sportului în rândul copiilor şi tinerilor, cu accent pe incluziune, educaţie şi sănătate.

 “Un proiect de suflet pentru suflet, dacă noi suntem puternici trebuie să dăruim celor care au nevoie și copiii în suferință au nevoie. Mă bucură zâmbetul lor și chiuitul de fericire când marchează la coș”, a declarat Carmen Tocală.

Nici cadrele medicale n-au lipsit , ba chiar au fost foarte încântate, primind acest eveniment cu brațele deschise pentru copiii care nu trec, din păcate, prin momente ușoare.

Presa internațională analizează afirmațiile optimiste ale președintelui Trump, după negocierile de la Berlin. Comentatorii remarcă rolul jucat în negocieri de cancelarul Friedrich Merz, dar își mențin abordarea rezervată cu privire la răspunsul Rusiei.

Potrivit Reuters. ”liderii europeni au convenit că orice decizie privind potențialele concesii teritoriale ucrainene față de Rusia va putea fi luată doar după ce vor fi instituite garanții de securitate solide, care ar trebui să includă o forță multinațională condusă de Europa.

Subliniind ceea ce consideră garanții de securitate necesare, declarația a precizat că Ucraina ar trebui să își poată menține forțele armate la aproximativ 800.000 de oameni pentru a putea descuraja conflictul.

În plus, Europa ar trebui să coordoneze o forță multinațională”.

Le Monde crede că „va fi, totuși, dificil să se obțină un armistițiu până la Crăciun, mai ales că armata rusă continuă să mențină presiunea militară pe teren”.

ABC News observă că ”în ciuda faptului că oficialii americani au oferit o analiză mai optimistă, Zelenski a declarat în raportul său că discuțiile cu SUA „nu au fost simple, ci productive”.

Se pare că Kremlinul vede lucrurile diferit, constată Der Spiegel.

”Rusia a respins în repetate rânduri propunerile de încetare a focului sau de armistițiu. „Vrem pace. Nu vrem un încetare a focului pentru a oferi Ucrainei un răgaz și a pregăti continuarea războiului”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de agențiile de știri.

Revista britanică The Spectator își menține, la rândul ei, abordarea rezervată:

„Găzduirea acestei runde de diplomație de tip navetă poate fi considerată un moment triumfător pentru cancelarul Friedrich Merz, care devine figura centrală în eforturile Europei de a rămâne relevantă în discuția despre viitorul Ucrainei și securitatea pe continent.

Cu toate acestea, nimic din toate acestea nu garantează că orice s-a discutat va fi și acceptabil pentru Kremlin sau, pe scurt, că va aduce conflictul mai aproape de o soluție. (...) Problema Rusiei, indiferent de rezultatul discuțiilor de la Berlin, nu dă semne că va dispărea prea curând.”

La rândul său, Corriere della Sera  remarcă rolul jucat de Friedrich Merz:

„Într-o săptămână care va redefini ordinea europeană – spre bine și spre rău – care fie îi va oferi un răspuns lui Trump, fie va confirma rolul insignifiant al Europei în Marele Joc, cancelarul dă dovadă de curaj. Ca să folosim un termen din poker, a mizat totul.

A mizat totul pe succesul a trei acorduri: negocierile de pace, utilizarea activelor rusești și acordul Mercosur, care vizează crearea unei piețe comune cu America Latină și cei 700 de milioane de locuitori ai săi (cu o aluzie la protecționismul lui Trump).

Acesta ar fi un succes răsunător: un politician german de top care poate face diferența. Și astfel, poate ocupa o poziție care a rămas vacantă în ultimii ani.”

Ședință tensionată în coaliție, după ce PSD a încălcat protocolul (SpotMedia) - Epopeea reformei ratate. Vorbe, nu fapte. Promisiuni versus realitate (Cotidianul) - Vicepremierul Tánczos Barna: Bugetul pentru anul 2026 se va vota în februarie. Guvernul vrea să ceară vineri 2,5 miliarde de euro din PNRR (Europa Liberă) - Patru ani de procese, judecător schimbat când era în pronunțare și sentință amânată de 23 de ori. Cum a fost tergiversat procesul unui secretar de stat cercetat de DNA (HotNews) - 17 decembrie 1989. Cea mai grea zi a Revoluției de la Timișoara. Ordinul prin care Ceaușescu a cerut ca timișorenii să fie împușcați în masă: „Spor la muncă!” (Libertatea)

Ședința de miercuri a coaliției de guvernare se anunță una agitată, după ce PSD a votat în Senat moțiunea simplă împotriva ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu, încălcând protocolul semnat de partidele aflate la guvernare.

PNL, USR și UDMR acuză la unison că social-democrații au nesocotit regulile stabilite la formarea coaliției.

Oricum deja PSD e cu un picior în uşă după ce Sorin Grindeanu a anunţat că partidul va hotărî la finalul lunii ianuarie dacă rămâne sau nu în coaliția de guvernare.

Coaliția de guvernare se reunește miercuri, de la ora 15:00, la Palatul Victoria, pentru a relua „cartoful fierbinte” al reformei administrației.

Reforma administrației este blocată în interiorul coaliției de guvernare de cinci luni. Deși inițial trebuia să fie cuprinsă în pachetul 2 de măsuri fiscale al guvernului Bolojan, reforma administrației (locală și centrală) încă se lasă așteptată.

În situația de față este puțin probabil ca ea să mai fie adoptată până la finalul anului. Rămâne de văzut însă dacă coaliția de guvernare va ajunge la un acord până în luna ianuarie, astfel încât noile modificări să fie incluse în legea bugetului pentru anul 2026.

Guvernul României nu va respecta nici în acest an Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național pentru anul următor trebuie aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie.

Termenul va fi depășit și acum cu peste două luni, la fel cum s-a întâmplat și în 2024.

Viceprim-ministrul Tánczos Barna spune pentru Europa Liberă că „bugetul se va vota după 30 ianuarie” 2026.

De ce așa de târziu?

„Pentru că este și vacanță parlamentară, trebuie convocat Parlamentul și până atunci trebuie să vedem ce facem cu minunatele pachete pe administrație, pe relansare economică și toate modificările care trebuie aprobate pentru pregătirea Legii bugetului”, explică viceprim-ministrul Tánczos Barna, care a fost și ministru de Finanțe al României.

Președintele i-a convocat pe 22 decembrie la Cotroceni pe magistrații care vor să pună pe masă problemele din sistemul judiciar.

A fost nevoie să treacă mai bine de o jumătate de an de la preluarea mandatului pentru ca președintele să anunțe că se va ocupa de problemele din Justiție, deși presa a semnalat în această perioadă o serie de probleme din sistem.

Dacă nu ar fi apărut documentarul Recorder, e greu de spus când șeful statului ar fi luat în seamă abuzurile pornind de la președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție Lia Savonea până la unii șefi ai parchetelor și ai instanțelor de judecată.

După discuțiile de la Cotroceni cu magistrații, ar trebui să ne așteptăm ca președintele să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării și să facă publice problemele din sistemul judiciar. Legile Justiției promovate de fostul ministru de resort Cătălin Predoiu, care permit abuzurile semnalate de documentarul Recorder, trebuie schimbate.   

Consiliul Superior al Magistraturii se trezește, mai scrie jurnalistul George Arun de la DW. Asociațiile judecătorilor însă ignoră vocea a 800 de magistrați, printre care și fosta șefă a DNA, actualul procuror-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi, care au semnat până acum scrisoarea de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, arătând cu degetul spre partidele politice.

Lista include magistrați de la instanțe și parchete din întreaga țară: parchete locale, judecători, tribunale, curți de apel, DNA, DIICOT, Parchetul General sau Parchetul European.

Dosarul în care este judecat Ionel Minea, fost secretar de stat PSD în Ministerul Transporturilor în guvernele Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, a fost trimis în judecată de DNA în 2021, însă nu a fost soluționat nici până acum de Tribunalul Ilfov. Magistratul de caz a fost mutat la un penitenciar, ca judecător delegat, când urma să pronunțe decizia. Al doilea judecător a reluat procesul de la zero și a rămas în pronunțare în 17 februarie, însă de atunci au fost amânări succesive. În 18 decembrie este programat un nou termen pentru pronunțarea deciziei.   

Surprins de radar cu 201 km/h pe autostradă, secretarul de de stat și-a pus șeful de cabinet să ia vina asupra lui, conform DNA.

De-a lungul celor 4 ani de procese, instanța i-a schimbat încadrarea juridică într-o infracțiune mai blândă față de cea cu care DNA l-a trimis în judecată.

Potrivit Codului de procedură penală, termenul maxim pentru redactarea unei hotărâri judecătorești este de 30 de zile.

Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut ca „Mitralieră” pentru că s-a lăudat că ar avea o armă de la Revoluția din 1989 și și nu ar ezita să o folosească împotriva protestatarilor anticorupție din Piața Victoriei, a fost achitat marţi de Curtea de Apel Bucureşti, într-un dosar în care era acuzat de DNA că a primit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”, deşi nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege.

Curtea de Apel Bucureşti, instanţa care este în centrul scandalului din justiţie și a cărei șefă Liana Arsenie a primit indicații de la Lia Savonea în timpul celebrei conferințe de presă, a dispus achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii şi complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, pe motiv că fapta nu există. Decizia nu este însă definitivă, potrivit Agerpres.

Curtea de Apel București, considerată fieful Liei Savonea, șefa Curții Supreme, a achitat în ultimii ani pe bandă rulantă inculpați celebri.

În fiecare an, în data 17 decembrie, Timișoara își plânge morții de la Revoluție. Anual, în 17 decembrie la Timișoara este zi de doliu pentru că aceasta a fost cea mai mai neagră zi a Revoluției de la Timișoara. 

După primele scântei aprinse în seara de 15 decembrie și izbucnirea Revoluției în data de 16 decembrie 1989, Ceaușescu a trimis de urgență la Timișoara un „comando” de generali, iar într-o teleconferință din data de 17 decembrie 1989 le-a ordonat comandanților de la Timișoara să le dea militarilor muniție de război, să scoată armata în stradă și să „restabilească ordinea”. 

Cercetătorul timișorean Marius Mioc a explicat că în cadrul procesului Revoluției de la Timișoara s-a stabilit că, în perioada 17-22 decembrie 1989, au existat 73 de morți și 296 de răniți, dintre care cei mai mulți, 63 de morți, au fost în data de 17 decembrie.

Primul mort al Revoluției de la Timișoara a fost Rozalia Popescu, o femeie de 55 de ani care se afla într-un grup de manifestanți care încerca să ajungă de pe strada Pestalozzi la Comitetul Județean de Partid, actualul sediu al Consiliului Județean Timiș. Rozalia Popescu a murit fiind călcată de un TAB al Armatei

Un protest neobișnuit face titluri în presa internațională și chiar în unele medii din Rusia. Duminică, zeci de ruși au protestat în orașul siberian Tomsk împotriva interdicției impuse platformei americane de jocuri pentru copii Roblox. Comentatorii văd aici o rară demonstrație de dezacord public. Publicația The Moscow Times, supusă sancțiunilor Kremlinului, explică situația.

După cum comentează The Moscow Times, blocarea platformei de jocuri Roblox confirmă încă o dată că statul rus rămâne în secolul trecut. Spre deosebire de adulți, care își țin nemulțumirea în ei înșiși, așteptând zile mai bune care nu vin niciodată, copiii nu au astfel de inhibiții.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „mulți” copii au scris la conferința de presă anuală de sfârșit de an a președintelui pentru a se plânge de interdicție.

The Moscow Times amintește, în context, de campania de construire a unui „internet suveran” în Rusia – prin eliminarea site-urilor considerate incomode și direcționarea restului prin intermediul serviciului de mesagerie Max, aprobat de guvern.

Este greu de imaginat viața în Rusia modernă fără instrumente pentru a ocoli cenzura online.

O luptă constantă, kafkiană, se desfășoară: autoritatea de reglementare Roskomnadzor  acționează în toate direcțiile; dezvoltatorii VPN inventează protocoale din ce în ce mai evazive; magazinele de aplicații elimină produse la cererea agenției și încep imediat să vândă altele noi, identice, pentru a umple acest gol.

Cu cât utilizatorul de internet este mai tânăr, cu atât este mai probabil să găsească tot ce are nevoie. Principala provocare este negocierea cu părinții pentru a plăti cele mai bune servicii.

The Moscow Times amintește că Rusia a început să construiască un cadru legislativ pentru cenzura neconstituțională încă din 2008, când Dmitri Medvedev, la acea vreme înlocuitor la președinție al lui Vladimir Putin, semna înființarea Roskomnadzor.

Medvedev, a cărui carieră a progresat de la selfie-uri în lifturi la crize de furie și la beție pe X, este uneori amintit și astăzi ca un reformator progresist - cel puțin în comparație cu Putin. Și totuși, tocmai scurta sa perioadă la conducere a produs faimoasa Lege privind restricționarea internetului din 2012.

În 2014, în contextul anexării Crimeei și al doborârii zborului MH17 al Malaysia Airlines, deputatul Dumei de Stat, Andrei Lugovoi, a vizat blocarea site-urilor web fără a fi nevoie de o hotărâre judecătorească. În acel moment, cenzura în Rusia a fost introdusă de facto.

Și astfel, dubla gândire de tip sovietic a revenit.

Cel mai bine este să-ți păstrezi opiniile pentru tine, cu rezistență pasivă la unanimitatea impusă. Între timp, conducerea a continuat - și continuă - să exploateze retorica democrației și a libertății de exprimare, discreditând astfel chiar aceste concepte.

În 2018, ONG-ul american Freedom House clasa Rusia pe locul 53 din 65 de țări în ceea ce privește libertatea internetului. Acesta a fost chiar anul în care Roskomnadzor a încercat să blocheze Telegram, al cărui succes a fost, în mod ironic, încurajat tocmai de restricțiile privind libertatea de exprimare, amintește The Moscow Times.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România