Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Vin sărbătorile, iar despre gospodăriile românești știm din estimări că aruncă, în medie, cu 30% mai multă mâncare în luna decembrie. Planifică-ți meniul astfel încât să știi exact ce porții ai nevoie, ca să nu rămâi cu multe resturi.

Mâncarea rămasă încearcă s-0 transformi în rețete noi: friptura de ieri poate deveni o salată caldă sau un sandwich festiv mâine, iar cozonacul în budincă sau deserturi creative.

Nu uita și că poți să oferi alimente neperisabile platformelor locale care ajută persoanele vulnerabile. Astfel, bucuria sărbătorilor ajunge și la alții, iar tu reduci, în același timp, risipa.

Jurnal de știri

Legea privind „adunările și demonstrațiile” din Georgia devine și mai strictă, relatează Radio Tavisupleba. Conform noii versiuni a legii, organizatorii unei demonstrații planificate vor fi obligați să anunțe nu numai primăria, ci și poliția cu cinci zile înainte sau într-un „termen rezonabil” în cazul unei demonstrații spontane. 

Fără autorizație prealabilă, o demonstrație devine ilegală, iar participanții acesteia sunt considerați infractori. 

„Libertatea de exprimare în Georgia poate fi chiar considerată suprimată”, cred susținătorii drepturilor omului și experții juridici.

Odată cu noile modificări, dacă o demonstrație are loc pe drumurile publice, fie că sunt destinate pietonilor sau vehiculelor, organizatorul trebuie să depună o cerere scrisă către Departamentul Poliției Rutiere din cadrul Ministerului de Interne; o astfel de cerință nu exista în legislația anterioară.

Cu toate acestea, notificarea poliției în acest mod nu înseamnă că Ministerul va autoriza demonstrația sau adunarea. Ministerul de Interne va avea la dispoziție trei zile pentru a răspunde solicitărilor.

Dacă poliția stabilește că demonstrația nu respectă noua lege, va acorda participanților 15 minute pentru a înceta abaterea. Nerespectarea acestui fapt va atrage răspunderea juridică. Contravenientul va fi supus unei detenții administrative de 15 zile (sau de 20 de zile în cazul organizatorului), iar în caz de recidivă, va răspunde penal - legea prevede până la un an de închisoare.

Ministerul Economiei din Ucraina a prezentat o platformă pentru analizarea teritoriilor pentru deminare

Ministerul Economiei și Mediului din Ucraina a prezentat o platformă care va ajuta la determinarea priorității zonelor de deminare, ținând cont de viabilitatea economică a teritoriului, de infrastructura și de populația acestuia, anunță Suspilne.media. 

Platforma GRIT (Ground Rehabilitation through Innovation Technologies - Reabilitarea Terenului prin Tehnologii de Inovare) va colecta și analiza informații de la sateliți, registre de stat și comerciale, date deschise și operatori de telecomunicații. Sistemul va calcula daunele cauzate teritoriului de ostilități, va lua în considerare istoricul zonei și va putea oferi perspectivele de dezvoltare ale zonei deminate.

Potrivit ministerului, sistemul este protejat și nu va fi accesibil publicului. Sistemul este în prezent în curs de testare, dar guvernul îl folosește deja pentru a-și dezvolta programul de deminare pentru 2026.

Din cauza invaziei la scară largă a Rusiei, Ucraina a devenit țara cu cele mai multe mine din lume, depășind Siria și Afganistanul. Potrivit guvernului, aproximativ un sfert din teritoriul țării este potențial contaminat de dispozitive explozive - peste 144.000 de kilometri pătrați. Estimările experților variază considerabil în ceea ce privește intervalul de timp necesar pentru deminare. Analiștii internaționali au indicat că, în ritmul actual, deminarea completă ar putea dura până la 757 de ani. Banca Mondială a estimat această perioadă la peste 30 de ani. Între timp, guvernul ucrainean și-a stabilit un obiectiv mai ambițios: restaurarea a 80% din terenurile potențial contaminate pentru uz economic în următorii zece ani. El intenționează să realizeze acest lucru prin tehnologii de ultimă generație, cum ar fi sistemul GRIT, dronele și mașinile mecanizate de deminare.

Dinamo a profitat de înfrângerea Rapidului și a venit la un singur punct de lider. FCSB a obținut o victorie importantă și s-a apropiat de locurile de play-off. Tudor Furdui face analiza etapei a 20-a a Superligii de fotbal.

Cum a câștigat Danileț la CEDO și de ce magistrații au dreptul să vorbească public despre problemele din Justiție (PressOne) - Moțiunea a picat. Opoziția a adus mingi de fotbal, Bolojan a dat un citat despre frumusețe și prostituție, inteligență și lipsa de caracter (SpotMedia) - O demite Bolojan pe Diana Buzoianu? Ce arată votul pentru moțiunea simplă (Cotidianul) - Una dintre cele mai bogate instituții de stat din România, ANRE, a pierdut intenționat un proces de 100 de milioane de lei – spune chiar departamentul juridic al ANRE, care a sesizat DNA (Hotnews)

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și semnată și de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă, luni, pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi. Parlamentarii PSD au stat în bănci și nu au votat.

SpotMedia relatează că și de această dată, cei de la AUR au făcut circ în Parlment. I-au adus premierului Ilie Bolojan mingi de fotbal și au strigat după el, pe hol: ”Primiți cu moțiunea?”

Liderul AUR, George Simion, a venit la microfron cu o fotografie de dimensiunile unui poster a Monicăi Hunyadi, patroana unui mic coafor pusă la conducerea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) SA și al cărei nume apare în scandalul zborurilor Nordis. Simion a stat două minute cu poza la pupitru fără a rosti vreun cuvânt.

Totodată, senatorul Petrişor Peiu (AUR) l-a acuzat pe premier că a minţit la dezbaterea moţiunii de cenzură.

Bolojan i-a răspuns cu un citat din Petre Carp: ”la fel cum frumuseţea nu scuză prostituţia, nici inteligenţa nu scuză lipsa de caracter”. Premierul a mai spus că nu va minţi cetăţenii români, cât timp este pe această funcţie.

El a dat asigurări că acest guvern va face ceea ce trebuie pentru ţară şi că se va lupta pentru ţară în fiecare zi.

Moțiunea simplă „Prahova sub asediu. Peste 100.000 de români condamnaţi la sete şi boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu” a trecut de plenul Senatului. Moțiunea are caracter consultativ, nu înseamnă că se impune o demisie/demitere, dar e un semnal că nici măcar partenerii de guvernare, social-democrații, nu o mai susțin pe ministra Mediului.

Nu doar că PSD a votat cot la cot cu Opoziția. Reprezentanții USR au declarat că moțiunea este scrisă de „mâna senatorului PSD Zamfir”, dar depusă prin „vuvuzelele” de la AUR.

Ilie Bolojan i-a luat apărarea Dianei Buzoianu și a arătat cu degetul spre Apele Române. Ieri, premierul s-a aflat în primul rând, ceea ce dă, în continuare, impresia că o susține în activitatea sa. Totuși, nu a luat cuvântul.

Reprezentanții partidului lui Bolojan, însă, i-au ținut partea.

Cum vor colabora partidele în continuare?

PSD știe că majoritatea Coaliției depinde de ei, iar USR vrea să rămână în joc. Așa că vor trebui să accepte Opoziția din Guvern făcută de social-democrați, care sunt avantajați de ponderea parlamentară. În final, cine e mediatorul care va trebui să găsească o cale de împăcare între cele două formațiuni politice așezate contra naturii pe scaunele de la Palatul Victoria? Premierul Bolojan.

Integral în Cotidianul.

Arbitrul pieței energiei – ANRE, o instituție care reglementează afaceri de miliarde de euro, se află în centrul unor acuzații interne, care au ajuns la DNA. Departamentul Juridic al instituției a sesizat, zilele trecute, organele de anchetă, cu privire la o posibilă strategie procesuală impusă la nivel de conducere, care a avut ca efect pierderea premeditată a litigiului cu furnizorul Nova Power & Gas.

În februarie 2024, ANRE a anunțat aplicarea celei mai mari sancțiuni din istoria pieței de energie din România: amenzi totale de 537 de milioane de lei pentru patru traderi, Nova Power & Gas, Tinmar Energy, EFT Furnizare și Freepoint Commodities, acuzați de manipularea piețeiDintre acestea, Nova Power & Gas a primit o amendă de 100 de milioane de lei, decizie contestată imediat și anulată apoi de instanță.

Continuarea, pe pagina HotNews.

Cauza Danileț v. România va fi citită cu creionul în mână, citată și invocată drept precedent în nenumărate litigii europene privind limitele în care un magistrat se poate exprima pe chestiuni de interes public. Verdictul vine după o serie de alte hotărâri – Baka, Kövesi, Żurek – în care CEDO a analizat limitele libertății de exprimare a magistraților. E singura, până în prezent, care a analizat sancționarea unui magistrat pentru postări pe Facebook.

De ce e important: pentru că, acceptând să reanalizeze cazul în Marea Cameră - după ce autoritățile au făcut recurs la un prim verdict favorabil lui Danileț, pronunțat cu 4:3 în februarie 2024 - judecătorii CEDO au clarificat criteriile-cheie de stabilire a punctului de echilibru între „obligația de rezervă” a magistraților, pe de o parte, și dreptul lor la liberă exprimare pe chestiuni de interes public, de cealaltă parte - inclusiv în social media. 

Reținem și că atunci când spunem Danileț v. România, spunem de fapt Danileț v. CSM&ÎCCJ.

Mai mult pe pagina PressOne.

Condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Danileț nu e o abstracțiune venită din cer. Ea se datorează unor oameni cu nume și prenume, 13 la număr, toți având funcția de judecător în 2019, când au decis sancționarea judecătorului Danileț pentru două postări pe Facebook pe care instanța de la Strasbourg le-a găsit legitime și justificate.

Secția pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii a votat cu o majoritate de 6-3 pentru sancționarea lui Cristi Danileț.

G4Media arată că au votat pentru sancțiune următorii membri CSM:

• Lia Savonea, președina CSM la acel moment, actualmente președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
• Simona Marcu, acum directoare la Institutul Național al Magistraturii.
• Evelina Oprina, acum directoarea Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române.
• Mariana Ghena, acum pensionară și notăriță.
• Nicoleta Țânț, acum pensionară.
• Gabriela Baltag, acum pensionară.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Cristi Danileț și a confirmat sancțiunea dispusă de către CSM. Completul a fost format din:

• Adriana Elena Gherasim, acum pensionară.
• Sorinela Alina Macavei, acum pensionară.
• Mirela Vișan, încă judecător, la secția I civilă.
• Ianina Blandiana Grădinaru, încă judecător, la secția a II-a civilă.
• Mona Magdalena Baciu, acum pensionară.

Consiliul Uniunii Europene a decis luni extinderea regimului de sancțiuni împotriva Belarusului, după incursiunile repetate ale unor baloane meteorologice provenite din această țară în spațiul aerian al Lituaniei. Decizia pare în contrast cu gestul de bunăvoință făcut de Minsk săptămâna trecută, odată cu eliberarea a 123 de prizonieri politici, printre care și un laureat al premiului Nobel pentru Pace. 

Pe de o parte, avem înăsprirea sancțiunilor europene pentru Belarus. De cealaltă parte avem ridicarea sancțiunilor de către Statele Unite în ce privește exportul de potasă, substanță esențială în producția de îngrășăminte chimice.

Pentru a obține această concesie, regimul dictatorial al lui Alexander Lukașenko a eliberat 123 de prizonieri politici, în frunte cu laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliatski, activista pentru drepturile civile Maria Kolesnikova și fostul candidat prezidențial Viktor Babaryko.

Însă gestul de clemență al lui Lukașenko nu i-a impresionat pe europeni. Ei au înăsprit sancțiunile ca urmare a incursiunilor baloanelor de contrabandă din Belarus deasupra Lituaniei.

Alte nemulțumiri sunt legate de introducerea de migranți pe teritoriul european și permisiunea acordată armatelor Moscovei de a desfășura operațiuni militare împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarus.

Cu o economie profund afectată de sancțiuni, Lukașenko vede în apropierea de Donald Trump o cale către ridicarea sancțiunilor și de către europeni. Deocamdată, Minskul trebuie să se mulțumească doar cu facilitățile oferite de americani.

După cum comentează ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, dacă și sancțiunile europene ar fi ridicate, economia Belarusului s-ar redresa iar Lukașenko ar putea conduce fără griji până când îi va preda puterea fiului său cel mic (și favorit), Nikolai.

De la marile proteste din 2020, în urma unor alegeri pe care opoziția și societatea civilă le-au considerat fraudate, regimul de la Minsk și-a întărit represiunea. Au fost închiși numeroși politicieni de opoziție, activiști civici, jurnaliști independenți sau simpli cetățeni care și-au exprimat cu voce tare nemulțumirea față de conducerea lui Lukașenko. Mulți alții au reușit să fugă peste hotare.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului din Belarus, regimul Lukașenko deține în acest moment circa 1.500 de prizonieri politici. Eliberarea celor 123 este, desigur, o veste bună, în primul rând pentru ei și apropiații lor.

Dar aceasta nu înseamnă că regimul de la Minsk se mișcă măcar cu un milimetru către democrație sau că dă măcar o jumătate de pas înapoi de la războiul hibrid pe care îl desfășoară împotriva Europei.

Ceea ce face acum Lukașenko este doar să folosească prizonierii de conștiință drept monedă de schimb pentru a obține avantaje din partea lui Donald Trump.

Un președinte care pur și simplu se înțelege foarte bine cu autocrații.

À-propos: marți, președinta Parlamentului European Roberta Metsola va decerna Premiul Saharov 2025 pentru libertatea de gândire lui Andrzej Poczobut din Belarus și Mziei Amaglobel din Georgia.

Cei doi jurnaliști sunt încarcerați în țările lor și vor fi reprezentați în timpul ceremoniei.

Jurnalistul din Belarus a fost arestat în 2021 și condamnat la opt ani de închisoare într-o colonie penitenciară. Sănătatea sa s-a deteriorat de atunci, dar i se refuză îngrijirile medicale, iar familiei sale nu i se permite să-l viziteze.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iată mărturisirea jurnalistului american Alexander Hurst, editorialist la The Guardian. Acesta este alarmat de alunecarea spre extrema dreaptă în Statele Unite sub Donald Trump. Pe de altă parte, grupurile federaliste – și ideea de Statele Unite ale Europei - câștigă tot mai mult teren printre tinerii europeni. În sfârșit, comentatorii încearcă predicții legate de negocierile de la Berlin privind stoparea războiului din Ucraina.

”Săptămâna trecută, un senator republican din statul meu natal, Ohio, Bernie Moreno, a introdus un proiect de lege privind cetățenia unică. Dacă va fi adoptat, m-ar putea priva de cetățenia americană, deoarece sunt și francez”, scrie editorialistul în The Guardian.

”Și, în timp ce Bernie Moreno vrea să mă forțeze să aleg între cele două pașapoarte, Washingtonul încearcă, de asemenea, să impună o dilemă Europei: supunere totală sau ruptură diplomatică.

Când am ales naționalitatea franceză, am ales și cetățenia europeană. Pentru mine, nu este un spațiu birocratic condus de tehnocrați, ci un spațiu al libertății cognitive.

Renunțarea activă la cetățenia americană pe care am dobândit-o prin naștere ar însemna renunțarea la oamenii, locurile și poveștile care contează pentru mine. Ceea ce refuz să fac.

Renunțarea la cetățenia franceză pe care am ales-o este, de asemenea, exclusă. Dacă Statele Unite îmi vor retrage într-o zi cetățenia americană din cauza cetățeniei mele franceze, așa să fie”.

”Uitați de extrema dreaptă. Copiii vor niște State Unite ale Europei” –

este titlul pe care îl citim în Politico.

”Pe rețelele de socializare, generația viitoare exprimă mai multă solidaritate europeană decât a văzut continentul în ultimele decenii.

Majorități puternice ale europenilor din toate grupele de vârstă favorizează acum o securitate și o apărare mai profund integrate, conform sondajului Eurobarometru din 2025.

Și sunt indicii că, departe de a exista într-un vid online, această explozie de sentimente pro-UE, determinată de tineri, poate contribui și la câștigarea alegerilor.

Rob Jetten, centristul în vârstă de 38 de ani care a câștigat recent în alegerile olandeze, este unul dintre aceștia, în opinia unor tineri federaliști.

Un partid paneuropean numit Volt Europe, și-a extins semnificativ prezența de la lansarea sa în 2017.

Alte grupuri pro-federaliste sau paneuropene raportează creșterea numărului de membri. De exemplu, Ave Europa, un grup federalist fondat în martie a acestui an”.

Vorbind despre negocierile de pace de la Berlin, Frankfurter Rundschau speră ca  „Germania și celelalte state ale UE să convingă SUA să nu folosească activele rusești înghețate pentru propriile interese economice în Ucraina. (...) Ar putea chiar să-i facă pe negociatorii americani să vadă că Putin are ambiții imperialiste. El nu gândește economic, motiv pentru care strategia americană a-l atrage prin acorduri profitabile nu funcționează.” (Sursa: Eurotopics)

Giorgia Meloni trebuie să înceteze să rămână indecisă, cere fostul comisar UE Paolo Gentiloni în La Repubblica:

„Până acum, linia prim-ministrului a fost: lucrăm pentru a promova armonia între Europa și Statele Unite, căutând să reconciliem afinitatea noastră ideologică cu Trump și identitatea noastră europeană. Dar, evident, se pune singură la colț cu această poziție. Situația ar putea forța Italia să ia partea cuiva. Foarte curând.” (Sursa: Eurotopics)

Începând cu prima zi a anului viitor, zona euro va fi formată din 21 de state, din cele 27 ale Uniunii Europene. De la 1 ianuarie 2026 se alătură Bulgaria. Ce a calificat Bulgaria, una dintre cele mai mici și sărace economii europene, să intre în zona euro? Primul atu al Bulgariei a fost o stabilitate macroeconomică de invidiat. Evoluția la nivel macro a Bulgariei a fost în ultimii 20 de ani liniară în sensul bun al cuvântului, adică și-a păstrat toți indicatorii la standardele europene. Desigur, între cifrele macroeconomice și economia reală a existat o diferență vizibilă, în sensul că la mulți indicatori economici și sociali Bulgaria împarte cu România ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene.

Bulgaria a intrat în zona euro pentru că a avut politicieni care și-au asumat pe termen mediu și lung acest obiectiv. Culmea este că zona politică a perseverat cu acest plan de țară în pofida unor momente în care populația afișa, în majoritate, o opinie contrară aderării la zona euro. De exemplu, un Eurobarometru publicat recent arăta că 51% dintre bulgari erau împotriva intrării în zona euro și doar 43% se declarau favorabili. Avem în Bulgaria un exemplu despre cum politicienii pot lua decizii corecte, împotriva opiniei majoritare a populației. În acest caz, clasa politică a reușit să facă bine țării „cu forța”.

De exemplu, comisarul european Valdis Dombrovskis povestea că în anul 2014, atunci când Letonia, țara sa, a intrat în zona euro, populația nu era nicidecum entuziasmată, în timp ce astăzi, 83% dintre cetățeni au o opinie favorabilă referitoare la moneda euro.

Mai este o explicație a reușitei Bulgariei. Economia țării vecine a traversat în anii 1996-1997 o criză profundă, la fel ca România, care a dus inflația la peste 300%. Decizia autorităților de atunci a fost ca începând cu anul 1999 Bulgaria să introducă instituția Consiliului Monetar care a legat leva de marca germană și apoi de moneda euro printr-o rată fixă. Acest mecanism a ajutat la stabilitatea macroeconomică, dar a fost și o oglindă, uneori brutal de sinceră, a veniturilor salariale reduse câștigate de bulgari.

Intrarea Bulgariei în zona euro va fi cât se poate de lină pentru europeni. Indicatorii economiei bulgare sunt perfect compatibili cu zona euro, în sensul că rata inflației va încheia anul acesta cu un nivel de 2,5%, după ce a existat, o dată cu războiul din Ucraina, un puseu de creștere în anul 2022, 13%, și 2023, 9%. Dar, inflația a reușit să coboare destul de repede pentru a ajunge anul acesta la 2,5%, o cifră apropiată de media zonei euro.

Deficitul bugetar a revenit în câțiva ani la standardul european de 3% din PIB, după ce în anii pandemiei urcase la 4% din PIB. De asemenea, datoria publică este la un nivel extrem de scăzut, 24% din PIB, în comparație cu media zonei euro, care este de aproximativ 87% din PIB.

Ca de obicei atunci când vorbim despre o țară care trece la euro marea temere este legată de creșterea nejustificată a prețurilor. Bulgaria are un mare avantaj și anume că are de 25 de ani moneda locală legată de valute. Deci, consumatorii bulgari sunt obișnuiți să convertească leva în moneda europeană. În plus, guvernul a anunțat o campanie de informare și una care să amendeze eventualele creșteri nejustificate de prețuri.

În pofida stabilității macroeconomice, Bulgaria nu a avut, în ultimii ani, liniște politică, respectiv a trecut prin șapte rânduri de alegeri în ultimii patru ani. Săptămâna trecută, sub presiunea străzii, guvernul de coaliție a demisionat. Motivul nemulțumirii populare a fost bugetul de stat trimis în Parlament care conținea o serie de măsuri nepopulare, precum creșterea unor taxe și a contribuției de asigurări sociale. Să fie o ultimă încercare disperată de a bloca accesul în zona euro al Bulgariei? Cert este că țara vecină riscă să intre în zona euro fără să aibă un guvern. Se mai întâmplă și așa.

Zi importanta in Parlament! Motiunea de cenzura a Opozitiei impotriva guvernului Bolojan a picat. Tot astazi Senatul dezbate si motiunea simpla, initiata de AUR impotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. PSD a anuntat ca va vota pentru. 

România pierde definitiv la CEDO procesul intentat de fostul judecator Cristi Danileț, după ce acesta a fost sancționat pentru postări pe Facebook. Ce se intampla mai departe, va spunem in 40 de minute. 

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi trimişii americani negociază astazi la Berlin, pentru a doua zi consecutiv. Kievul spera să convingă Washingtonul că trebuie să fie incheiat un armistiţiu fără concesii teritoriale. Însă, potrivit unui oficial de rang înalt, negociatorii americani cer în continuare Ucrainei să renunţe la partea din regiunea Donbas, din est, care este încă sub controlul Kievului.  

Intervențiile chirurgicale care nu sunt urgențe majore au fost sistate, după ce s-a descoperit că apa din clădire este contaminată cu bacterii periculoase. DSP Iași a recoltat noi probe, în secţiile afectate iar rezultatele vor fi făcute publice maine. Potrivit Apavital, furnizorul de apă din Iași, rețeaua publică nu este afectată.   

Centrul Român OISTAT, filiala națională a Organizației Internaționale a Scenografilor, Tehnicienilor și Arhitecților de Teatru a reprezentat România la World Stage Design (WSD) 2025, participarea înseamnă recunoașterea valorii artiștilor români invitați, pas important către candidatura României pentru găzduirea ediției World Stage Design din 2029. Vorbim astăzi despre acestă realizare dar și despre proiectul Stage Box cu Adrian Damian - scenograf, coordonatorul proiectului Stage Box.

Centrul Român OISTAT a lansat în luna noiembrie proiectul STAGE BOX. Elevii de la Colegiul Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice „I. N. Socolescu”, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” au explorat lumea fascinantă a culiselor teatrului. Sub îndrumarea unor profesioniști din domeniul artelor spectacolului, aceștia au descoperit prin experiență directă, importanța și valoarea unor meserii precum cele de lighting, sound și video designer. La baza proiectului stă un concept inovator: STAGE BOX, un atelier mobil echipat cu o machetă de scenă funcțională. Aceasta reproduce un spațiu teatral complet, cu sisteme de lumini, sunet, video și elemente de scenografie fiind un laborator în miniatură unde elevii pot învăța, experimenta și crea.

Centrul Român OISTAT a reprezentat România la World Stage Design (WSD) 2025, cel mai mare eveniment dedicat designerilor profesioniști și emergenți ce activează în domeniul scenografiei de spectacol, care anul acesta s-a desfășurat în Sharjah, Emiratele Arabe Unite. Această participare înseamnă recunoașterea valorii artiștilor români invitați și, mai ales, un pas important către candidatura României pentru găzduirea ediției World Stage Design din 2029. Acest obiectiv ambițios este cu atât mai aproape de realizare, cu cât propunerea României a fost foarte apreciată în cadrul prezentărilor potențialilor organizatori ai WSD 2029.

Mai mult decât atât, anul acesta România a fost reprezentată la Sharjah în toate cele trei secțiuni importante ale WSD:

•⁠ în secțiunea de expoziții, ⁠cele trei lucrări ale României au fost: „Transcendent Renaissance” (Călin Țopa), în cadrul Professional Sound Exhibition, și „SynergyX” & „Network of Emotions” (Adrian Damian), în cadrul Professional Space & Objet Design Exhibition.

•⁠ în secțiunea de conferințe, Iuliana Gherghescu a susținut flash talk-ul „Scenography in Transition: Evaluating the Relevance of Designers in the Era of Artificial Intelligence”, iar Călin Țopa a prezentat albumul „Seven Minutes After Midnight” în cadrul Sound Kitchen (conferințe destinate designerilor de sunet profesioniști).

• în Scenofest (secțiunea care găzduiește spectacole), a avut loc performance-ul „Transcendent Renaissance”, prezentat în Situl Arheologic Mleiha, creat de Călin Țopa (creator concept și compozitor), alături de Brad Ward (sound designer), Cristian Șimon (lighting designer), Adrian Damian (scenograf), Mădălina Ciotea (actriță și coordonator performeri), documentat de Tudor Cucu (foto / video), Vladimir Amzăr (videograf) și interpretat de patru performeri, tineri artiști internaționali.

De asemenea, Nic Ularu, vicepreședinte OISTAT România, a fost distins cu premiul Honorary Member, unul dintre cele mai importante distincții oferite de OISTAT Internațional, iar Călin Țopa a câștigat premiul II pentru Sound Design.

La începutul anului 2026 va fi făcut și anunțul țării gazdă pentru World Stage Design 2029. Centrul Român OISTAT, felicitat pentru candidatura depusă în cadrul WSD 2025, are o șansă foarte mare să aducă WSD la București în 2029, anul următoarei ediții a celui mai mare eveniment dedicat artiștilor profesioniști și emergenți ce activează în domeniul designului de spațiu, decor, costume, lumini, sunet și video în artele performative.