Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un caz izolat de lepră a fost confirmat în Croația, relatează RTL Danas. Ministerul Sănătății din Zagreb a declarat că este vorba de un lucrător străin din Nepal care locuiește în Croația cu familia sa de doi ani.

Pacientul s-a prezentat la serviciul epidemiologic din Split în urmă cu aproximativ zece zile, având simptome caracteristice leprei. Boala a fost recunoscută în timp util și au fost implementate imediat toate măsurile necesare. Bărbatul este tratat, contactele sale apropiate au primit terapie post-expunere.

Acesta este primul caz de lepră din Croația de după 1993.

Lepra este o boală infecțioasă cronică cauzată de bacterii. Se transmite în principal prin tuse sau strănut după un contact prelungit cu persoana infectată. Aceasta poate fi vindecată chiar dacă procesul durează mult, de la 6 până la 12 luni.

Comisia Europeană atrage atenția Slovaciei asupra deficiențelor politicii sale vamale. Ar putea fi inițiate proceduri judiciare pentru nerespectarea reglementărilor

Slovacia este în urmă cu implementarea unui sistem vamal digital pentru transportul aerian, relatează aktuality.sk.

Conform Comisiei Europene, Grecia și Slovacia nu au implementat pe deplin Sistemul Național de Import (NIS) sau Sistemul de Depozitare Temporară pentru Transportul Aerian (TS Air). Aceste sisteme sunt componente cheie ale cadrului vamal digital. Statele membre au fost obligate să le implementeze pe deplin până la 31 decembrie 2023. În ciuda avertismentelor oficiale anterioare din partea CE, trei state membre încă nu au implementat aceste sisteme și nu au furnizat planuri credibile de implementare pe termen scurt.

Republica Cehă a amânat implementarea NIS până în prima jumătate a anului 2026. Grecia nu a finalizat încă implementarea TS Air, care a fost amânată până în 2027. Slovacia intenționează să implementeze TS Air abia în 2026-2027.

Prin urmare, Comisia a decis, ca următor pas juridic, să emită avize motivate împotriva Republicii Cehe, Greciei și Slovaciei. Aceste state membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde Bruxelles-ului și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia Europeană ar putea decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Împletitul de coșuri din Polonia a fost înscris pe lista UNESCO. O tradiție poloneză recunoscută după 18 ani de eforturi

Împletitul de coșuri din Polonia a fost înscris pe prestigioasa Listă Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO, relatează National Geographic Polska.

Anunțul oficial a fost făcut pe 10 decembrie 2025, în timpul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la New Delhi, India. Acest moment simbolic încununează aproape 18 ani de eforturi ale comunității poloneze de împletit coșuri.

Nowy Tomyśl și Rudnik nad Sanem sunt principalele centre ale acestei tradiții. În Nowy Tomyśl, salcia este cultivată încă din secolul al XVIII-lea, favorizând dezvoltarea acestui meșteșug. În 1878, prima școală de împletit de coșuri din Polonia (Szkoła Koszykarska) a fost fondată în Rudnik nad Sanem.

Împletitul de coșuri este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri din Polonia. Implică împletirea manuală a coșurilor din materiale vegetale naturale, în principal salcie.

Salcia este materia primă utilizată de 90% dintre producătorii de coșuri din Polonia. Munca lor  nu se limitează la împletit, ci include și cultivarea, recoltarea, decojirea și pregătirea materialului.

Astăzi, împletitul de coșuri capătă o dimensiune din ce în ce mai artistică și este adesea practicat mai degrabă ca hobby, decât ca profesie.

Timișoara a fost gazda unui eveniment grandios: Gala Campionilor la automobilism. De mai mult de un deceniu în fruntea Federației Române de Automobilism Sportiv, Norris Măgeanu a reușit să strângă în orașul de pe Bega un număr impresionant de piloți, toți îmbrăcați la patru ace.

Gala Campionilor la Automobilism de la Timișoara a fost un eveniment grandios la care au participat în jur de 1000 de persoane. Norris Măgeanu, șeful Federației Române de Automobilism Sportiv, a ținut să marcheze cei 11 ani din fruntea federației pe care o conduce printr-un eveniment pe măsură: Gala Campionilor.

„Este Gala care marchează 20 de ani ai Federației Române de Automobilism Sportiv în România. Ne-am înființat în 2005, și este Gala care marchează 121 de ani de sport automobilistic în România”, a spus Norris Măgeanu, președintele Federației Române de Automobilism Sportiv.

Evenimentul, unul grandios, a adunat peste 1000 de invitați, iar piloții s-au întrecut în ținute de Oscar. Domnii au venit îmbrăcați în costume și smoking-uri, la care și-au asortat papioane, iar doamnele în rochii elegante de seară.

Îmbracat la 4 ace, unul dintre cei mai apreciați piloți de la viteză în coastă Octavian Ciovică a participat pentru a 19-a oară la o gală a Automobilismului românesc și a spus cum a fost pentru el anul competițional 2025.

„Port smoking, așa cum cere codul la o gală, este o creație a celor de la Label. Mă bucur că sunt pentru al 19-lea an la o gală a Federației Române de Automobilism Sportiv” - Octavian Ciovică, pilot în Campionatul Național de Viteză în Coastă.

 De ani buni, Norris Măgeanu mărturisește că se îmbracă de la același designer:

 „Îmi este simplu pentru că odată ce m-am obișnuit cu modul de lucru al Adinei Buzatu, cu care colaborez și de la care iau, în general, haine, asta mă ajută să le aranjez și să le reașez fără probleme”.

Pentru acest eveniment, Laura Savu, organizatoarea și fondatoarea Women Rally și cea care și-a făcut un club al femeilor iubitoare de motorsport a purtat o rochie neagră lungă extrem de elegantă. Savu a fost încântată de gala auto de la Timișoara:

„Mă simt extraordinar la această gală. Este cel mai frumos eveniment al anului, organizat de Federația Română de Automobilism Sportiv, unde toată familia FRAS se întâlnește să sărbătorească rezultatele și succesele obținute în decursul anului competițional”.

La marele eveniment, Emil Ghinea pilot în Campionatul Național de Viteză în Coastă a făcut furori cu... pantofii săi! Pilotul a dezvăluit cine a fost sursa sa de inspirație:

“În tinerețe eu am fost fan Michael Jackson. El purta pantofi din aceștia alb cu negru. Și acum sunt fanul lui. Pentru mine, Michael Jackson rămâne un fenomen. Pantofii sunt făcuți de prietenul meu, Marian Nedelcu. La fiecare gală el îmi face încălțările”.

Invitatul special al Galei de la Timișoara a fost președintele Agenției Naționale pentru Sport, Bogdan Matei, un mare iubitor al sportului pe patru roți:

„Sunt la șaptea gală a Federației Române de Automobilist Sportiv. Doresc în primul rând să felicit conducerea federației și pe președinte Norris Măgeanu. Face lucruri minunate. De la an la an, Federația Română de Automobilism Sportiv crește tot mai mult”.

Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante.

Germania va trimite soldați Bundeswehr pentru a ajuta Polonia la granița sa estică cu Belarus și cu exclava rusă din Kaliningrad.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania, principala sarcină a soldaților germani din Polonia va consta în „activități de inginerie militară”.

Ei vor ajuta la „construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea gardurilor de sârmă ghimpată sau ridicarea de bariere pentru tancuri”.

Potrivit oficialului de la Berlin, efectivele trimise vor fi de aproximativ 50 de militari.

Se așteaptă ca militarii să participe la proiect din al doilea trimestru al anului 2026 până la sfârșitul anului 2027.

Purtătorul de cuvânt a subliniat că nu este necesară aprobarea parlamentară pentru desfășurare, deoarece „nu există niciun pericol imediat pentru soldați din cauza conflictelor militare”.

Deși numărul militarilor germani care ajută la efortul de apărare al Poloniei este mic, simbolistica este importantă. Gestul este menit să arate Rusiei că europenii iau amenințările în serios și că sunt uniți în fața acestora.

Anunțul de la Berlin vine după ce cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Vladimir Putin va continua războiul, dacă Ucraina va cădea. Într-un discurs ținut sâmbătă, la o conferință a Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, el l-a comparat pe președintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler.

„Așa cum Sudeții nu au fost suficienți în 1938, Putin nu se va opri”,

a spus Merz, referindu-se teritoriul Cehoslovaciei pe care aliații i l-au cedat liderului nazist prin acordul de la Munchen.

De asemenea, într-o conferință desfășurată joi la Berlin, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat statele membre ale alianței în privința amenințării Rusiei și a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, inclusiv ca reacție la noua strategie de securitate a SUA.

„Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Și suntem deja în pericol”, a declarat Rutte la Berlin. Într-un discurs cu accente sumbre, el a spus că trebuie să  ne pregătim ”pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.”

Să mai amintim că, de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, Varșovia a susținut cu fermitate Kievul și a fost o rută de tranzit pentru armele furnizate de aliații occidentali ai Ucrainei.

La rândul ei, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei după Statele Unite. Berlinul a trimis Kievului o cantitate imensă de echipamente, de la sisteme de apărare aeriană la vehicule blindate.

După instalatrea președintelui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană și-a asumat singură susținerea financiară pentru Urcaina, inclusiv prin cumpărarea de echipamente militare din Statele Unite.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa europeană analizează consecințele presiunilor lui Donald Trump la adresa Ucrainei, pentru a accepta un plan de pace dezavantajos. Consecințele ar fi devastatoare – și nu doar pentru Ucraina, cred comentatorii. De asemenea, este analizată și cererea președintelui american, adresată Ucrainei, de organizare a alegerilor pe timp de război.

”Donald Trump a realizat ceea ce Stalin a visat și ceea ce Xi Jinping și Vladimir Putin au plasat în centrul proiectelor lor imperiale: dezintegrarea Occidentului, distrugerea ordinii mondiale din 1945”.

Este concluzia sumbră a unei analize propuse de ziarul francez Le Figaro.

”Planul de pace fals al Statelor Unite și negocierile purtate cu Rusia pentru a forța Ucraina să se predea necondiționat, chiar dacă nu a pierdut războiul, urmate de publicarea de către Administrația Trump, pe 4 decembrie, a „Strategiei de Securitate Națională”, un preludiu al unei redistribuiri semnificative a forțelor americane staționate în Europa, marchează mult mai mult decât un punct de cotitură geopolitic; ele reprezintă o ruptură istorică. Ele semnalează sfârșitul Occidentului, care a dominat lumea de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XXI-lea”, mai scrie Le Figaro.

În ziarul german Süddeutsche Zeitung, citat de Courrier International, filosoful german Jürgen Habermas consideră că doar continuarea integrării europene va permite Bătrânului Continent să se descurce într-un joc geopolitic în care Statele Unite ale lui Trump alunecă spre autoritarism, Occidentul se fracturează și apar noi puteri.

Problema este că această opțiune este mai puțin probabilă ca niciodată, având în vedere renașterea forțelor naționaliste în Europa.

”Statele membre estice ale UE, cele care au aderat mai recent, sunt primele care solicită o consolidare a armamentului european, dar, pe de altă parte, sunt și cele mai puțin dispuse să își limiteze puterile naționale.

Prin urmare, inițiativa ar trebui să vină din partea țărilor occidentale, care constituie nucleul UE – chiar dacă acest lucru ar însemna să se lipsească de sprijinul guvernului naționalist al Giorgiei Meloni. În practică, având în vedere slăbiciunea actuală a Franței, inițiativa ar trebui să vină în principal din partea Germaniei, care s-ar putea baza pe proiectul Apărării Europene Comune”, scrie ziarul german.

Presa europerană comentează și cererea lui Donald Trump adresată Ucrainei privind organizarea de alegeri. Dar sunt posibile alegeri în timp de război?

”Oamenii nu pot vota din pivnițe și ruine”,

crede publicația poloneză Polityka, preluată de Eurotopics.

Citeste siZelenski solicită reforme pentru a permite alegeri sub legea marțială

„În orașe, acest lucru ar putea fi parțial posibil. Dar există sate care au fost izolate de lume, lăsate fără electricitate sau apă, cu oameni care trăiesc în pivnițe și ruine, concentrați doar pe cum să supraviețuiască încă o zi. Orice observator ar pune la îndoială, pe bună dreptate, astfel de alegeri.”

Publicația germană Tagesschau consideră că alegerile pot avea loc doar în timpul unui armistițiu.

”Alegerile nu pot fi democratice sau corecte atâta timp cât  candidații nu pot apărea în public în siguranță, dacă secțiile de votare rămân închise din cauza alertelor de raiduri aeriene. Dacă sute de mii de oameni din tranșee sunt excluși. Un armistițiu - exact asta cere președintele SUA Trump de mult timp. Și Ucraina este dispusă la fel de mult timp, dar Rusia nu. Acum Trump are datoria să convingă Kremlinul.”

Stabilit în România de mai bine de douăzeci de ani, Yann Leblay, inginer de profesie, lucrează pentru grupul francez Richel. Și are mai multe pasiuni... În special „La pétanque”, despre care vorbește în acest interviu.

Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews) - Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul) - cu Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia) - Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul) - Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Ziarul Financiar)

„După ce am văzut documentarul Recorder, în care judecătorul Laurențiu Beșu a apărut cu fața, mi-am zis că este sub demnitatea mea să-l las pe acest om singur”. Acesta a fost unul dintre gândurile Ralucăi Moroșanu înainte de a înfrunta conducerea Curții de Apel București chiar în conferința de presă pe care aceștia au organizat-o.

„Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care bănuiesc că așteaptă mai mult de la mine decât ce-am spus în conferința de presă”, spune judecătoarea Moroșanu.

În acest interviu – prima apariție publică după celebra conferința de presă – Raluca Moroșanu vorbește despre situația dramatică din Justiție și dezvăluie lucruri incredibile din interiorul uneia dintre cele mai importante instanțe din România.

Un procuror DNA oferă publicului, într-o discuție cu HotNews, un exemplu concret despre cum fost slăbită premeditat, susține el, forța investigativă a structurii de elită a Parchetelor din România.

„Toate lucrurile semnalate în investigația Recorder noi le știam, acum le știu și alții. O să descriu și o altă metodă”, a spus procurorul DNA, care a acceptat dialogul sub rezerva protejării identității, avînd în vedere statutul său de magistrat în activitate.

Procurorii investighează cazurile nu singuri, ci coordonând polițiști judiciari.

„De peste un deceniu, cu zeci de milioane de euro și cu instruire sprijinită de țări din UE s-au construit în MAI structuri polițienești de investigație care au cooperat cu DNA. Dintr-o dată, relația s-a întrerupt, prin hotărârea ÎCCJ”, a explicat pentru HotNews un ofițer din MAI, în completarea a ceea ce spune procurorul DNA. 

Dacă tai cooperarea cu forța de elită a poliției române și cauți polițiști la IPJ-uri, atunci automat forța de cercetare a DNA scade, iar asta a fost făcută intenționat, la nivel înalt și coordonat, afirmă și procurorul din DNA.

Reportajul Recorder, în care mai mulți magistrați denunță ceea ce ei consideră încălcări grave ale libertății judecătorilor și în urma căruia se cere schimbarea șefilor din Justiție, i-a împărțit pe magistrați. 

Printre cei 811 de semnatari se află 49 de judecători pensionari și 43 de procurori pensionari. Ceilalți sunt magistrați activi, procurori și judecători.

Adevărul scrie că printre semnatari sunt și magistrați controversați, acuzați de-a lungul anilor că ar fi încălcat la rândul lor principiile Justiției.

Pe listă nu se află fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi, Marius Iacob. De asemenea, de pe listă lipsește numele lui Daniel Morar, fost șef al DNA.

Nici Gabriela Scutea, fost procuror general, nu a aderat la lista magistraților activiști, la fel cum nici Laura Oprean, și ea fost procuror general și fost adjunct al lui Morar nu a găsit necesar să se implice. Un alt nume cunoscut care lipsește este cel al lui Lucian Papici, fost procuror DNA, șef de secție cu dosare importante pe vremea lui Daniel Morar.

Criza apei din județul Prahova a fost folosită de PSD și AUR pentru a-l destabiliza pe ministrul Mediului, numit de USR, cerându-i-se, public, demisia și depunându-se în Parlament o moțiune simplă la adresa sa. 

E avocat, deputat USR, are 31 de ani și a intrat în politică din cauza Ordonanței 13, impusă de Liviu Dragnea în 2017, pentru a scăpa de condamnările pentru corupție. 

În actuala coaliție de guvernare a fost nominalizată de partidul din care face parte pentru poziția de ministru al Mediului. 

La scurt timp după numire, măsurile de reformă inițiate de ea s-au lovit de interesele PSD, care dorea să-și păstreze oamenii și controlul asupra unor regii și companii publice, aflate în subordinea ministerului.

Vedeți interviul pe pagina SpotMedia.

Presiunile sindicale pentru o nouă majorare a salariului minim brut, de la 4.050 lei la 4.350 lei, readuc în discuție fragilitatea echilibrului economic din România. 

Sindicatele solicită o creștere de 300 de lei a salariului brut, o măsură care, la prima vedere, pare să vină în sprijinul puterii de cumpărare. Totuși, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că măsura riscă să se transforme într-un bumerang pentru mediul privat și pentru angajații vulnerabili. El explică mecanismul fiscal prin care statul câștigă practic jumătate din orice majorare.

Pe larg în ziar.

Anul 2025 l-am început cu foarte multe semne de întrebare din punct de vedere politic, economic, financiar şi social, după finalul stupefiant din 2024, cu apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu şi anularea alegerilor prezidenţiale.

Unele întrebări sunt în vigoare şi acum, dar dacă acum tragem linie, poate nu a fost un an chiar aşa de rău.

De bine, de rău, nu  ne-am confruntam cu vreo criză majoră care să dea România peste cap, avem un preşedinte nou, Nicuşor Dan, pro-european, avem un guvern nou Bolojan pro-european, avem o coaliţe politică pro-europeană care merge înainte, în ciuda retoricii de rupere a coaliţiei afişată în fiecare zi.

Deşi a fost confruntată cu multe semne de întrebare, mai ales după creşterea taxelor- TVA-ul a crescut de la 19 la 21%, economia nu a intrat în criză, reuşeşte să se menţină la suprafaţă în ciuda scăderii consumului şi chiar sunt şanse bune de a închide anul cu o creştere economică de peste 1%, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Specialiștii în fiscalitate au așteptat cu nerăbdare să vadă rezultatele pentru România ale raportului Comisiei Europene referitor la gap-ul de TVA, capitol la care România este de mulți ani pe primul loc în Uniunea Europeană sperând într-o îmbunătățire a procentajului. Gap-ul de TVA, se știe deja, reprezintă diferența dintre cât ar trebui să încaseze bugetul de stat din TVA și cât încasează efectiv.

Rezultatul studiului european este dezamăgitor pentru România care nu doar că rămâne pe primul loc, ci chiar înregistrează o creștere în anul 2023 față de 2022, de la 26,7% la 30%. Nivelul redus din anul 2022 este, însă, pus pe seama schimbării metodologiei de calcul.

În termeni nominali, neîncasarea TVA înseamnă aproximativ nouă miliarde de euro, care, însă, să fim realiști, sunt doar teoretici. Degeaba se fac calcule referitoare la cât de multe ar putea realiza România cu nouă miliarde de euro, pentru că realitatea ne arată că suma nu este decât o simplă variantă ipotetică.

Tema gap-ului de TVA se inflamează periodic, atunci când experți sau oameni politici încearcă să explice de unde vine diferența de încasare la buget. Au fost opinii care au susținut că este vorba despre cote prea mici de TVA (fapt puțin probabil), o altă cauză este evaziunea fiscală și, în fine, recent șeful fiscului a adus în discuție autoconsumul sau mai exact metodologia de calcul a TVA potențial de încasat.

Raportul Comisiei Europene trece în revistă factorii care influențează nivelul de încasare a TVA. Creșterea PIB induce o creștere a gradului de conformare, dar în anii 2022-2023 s-a înregistrat o decelerare a economiei europene ceea ce ar fi putut duce la un efect invers, de creștere a gap-ului de TVA. Scăderea consumului de alimente și băuturi nealcoolice poate arăta o orientare spre o piață nefiscalizată și deci o creștere a gradului de neîncasare. Totodată, este importantă ponderea serviciilor în PIB și în special a serviciilor susceptibile de neconformitate. De exemplu, o activitate turistică în creștere poate ridica riscul de neconformitate.

De asemenea, creșterea numărului de falimente duce la riscul de neplată a TVA. În fine, creșterea nivelului de plăți digitale reduce riscul de neconformitate. După cum se poate vedea, sunt factori care acționează diferit de la stat la stat și care sunt activi și în economia locală.

La nivel european, Malta (24%) și Polonia (16%) sunt, după România, statele cu cele mai mari rate ale gap-ului de TVA. Cele mai performante sunt Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%). Interesant este că studiul Comisiei Europene include și statele candidate, iar în aceste cazuri cifrele sunt mici, cu excepția Albaniei care are un gap de 24,6%.

O veste rea nu vine niciodată singură și un alt raport european, referitor la impozitul pe profit, plasează România pe același loc 1 de la gap-ul de TVA și la neîncasarea impozitului pe profit. În 2019, anul analizat în raport, România a încasat cu 35% mai puțin decât suma care trebuia să ajungă la buget. Raportul menționează că în cazul României diferența neîncasată la buget este din cauza evaziunii fiscale, în schimb pentru alte state cauza principală este optimizarea fiscală făcută de companii.

Datele europene ne arată că este ceva în neregulă cu economia românească și cu sistemul de administrare fiscală. Adevărul însă este clar ca lumina zilei: cele nouă miliarde de euro, lipsă la buget din TVA, rămân în economia reală la marii evazioniști și la micii oportuniști. De acești bani beneficiază companii fantomă, care apar și dispar peste noapte, IMM-uri, mici meseriași, persoane fizice autorizate sau neautorizate. Acesta este modul în care funcționează economia românească și care lasă în buzunarele companiilor sau ale cetățenilor nouă miliarde de euro. De aceea, nimeni nu vrea de fapt să schimbe sistemul și să reducă gap-ul de TVA.

La 500 a ajuns numarul judecătorilor și procurorilor care au transmis un mesaj de solidaritate față de magistrații care au făcut dezvăluirile din documentarul Recorder. Si Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European, a semnat apelul magistraților români care s-au solidarizat cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu. Intre timp, președinta Curtii de Apel Bucuresti spune că difuzarea la TVR a documentarului Recorder despre Justiție este "instigare împotriva ordinii constituționale".

Cotidianul francez scrie, citandu-l pe consilierul presedintelui Zelenski, ca Ucraina ar putea accepta o concesie majora pentru incheierea razboiului. Kievul ar putea fi de acord cu crearea unei zone demilitarizate in Donbas. Propunerea a fost deja inaintata presedintelui Donald Trump. 

DSP Cluj  confirma al doilea caz de lepră. Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică şi microbiologică. Ce măsuri au fost luate  ne va spune corespondentul RFI, Bianca Padurean.

Fake-news-urile sunt alimentate și de retorica unor lideri de opinie si chiar lideri politici din zona suveranista. Autoritățile din tara vecina explica: Chisinaul își achita integral nota de plata către România, chiar dacă energia de avarie costa de 4-5 ori mai mult decat cea cumparata în regim comercial.     

Ture cu caiacul, tabere de schi și multe altele: despre proiectele asociației Caiac Smile, discutăm astăzi cu domnul Ionuț Stancovici, președinte fondator al asociației.

Mai multe despre asociație aici și aici