Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Este Europa o civilizație în declin, așa cum spune Donald Trump? Și, mai ales, cum poate deveni mai puternică? Sunt întrebări care îi preocupă pe comentatori, după lansarea strategiei de securitate a Statelor Unite.

Pentru Le Monde,

”publicarea acestui document ar putea avea măcar un oarecare merit, dacă va ajuta la scoaterea, în sfârșit, a unui număr considerabil de lideri europeni din negarea în care sunt înrădăcinați în prezent. Ocupantul Casei Albe nu greșește atunci când denunță cu dispreț tergiversările și ezitările lor.

Cu o astfel de administrație americană, autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o obligație. Căci trebuie să înțelegem adevăratele sale intenții atunci când pretinde că vrea să „corecteze” traiectoria europeană.

Obiectivul este în mod clar de a rupe Uniunea Europeană în douăzeci și șapte de bucăți, lipsite de forța pieței unice.

Donald Trump își dorește o Europă redusă la o pradă a intereselor economice americane, începând cu cele ale giganților tehnologici”.

Ziarul italian La Repubblica publică un manifest semnat de numeroase personalități politice:

„Ca și în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unei probleme cruciale: crearea unui sistem european comun de apărare bazat pe o uniune politică consolidată.

Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări și poate asigura respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale - cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică globală într-un parteneriat ambivalent cu Putin și Xi Jinping”. (Sursa: Eurotopics)

Laureat al Premiului Nobel, Philippe Aghion, explică în El País cum ar putea Europa să devină autosuficientă din punct de vedere economic:

„Profund dependentă de tehnologiile avansate fabricate în alte părți și incapabilă să genereze creșterea necesară pentru a-și finanța obiectivele strategice și datoriile viitoare, Europa este un exemplu de manual al importanței distrugerii creative – răsturnarea firmelor mai puțin productive de către noii competitori inovatori. (...)

IA ar putea fi un motor puternic al tipului de distrugere creativă care, în cele din urmă, conduce creșterea în timp. (...) Promovarea distrugerii creative și a inovației revoluționare în Europa va necesita, de asemenea, politici complementare pentru a ajuta lucrătorii să se relocheze din sectoarele mai puțin dezvoltate către cele mai avansate și pentru a compensa pierderile pe termen scurt din cauza reformelor structurale.

În acest scop, am pledat pentru un model de «flexi-securitate» în stil danez, în care statul acoperă salariile lucrătorilor disponibilizați în timp ce aceștia urmăresc recalificarea și reangajarea. O revoluție industrială condusă de IA nu cere nimic mai puțin.”

De partea sa, The Conversation consideră că ”civilizația europeană nu face implozie”, așa cum susține Donald Trump:

”Este adevărat, însă, că o astfel de civilizație necesită resurse financiare, politice și de apărare. Acestea erau odată cumpărate ieftin de un aliat care nu mai vrea să subvenționeze modul de viață al Europei.

Este timpul pentru o strategie de securitate europeană. Și una al cărei mesaj, pe scurt, este că europenii sunt pregătiți să conducă și să prospere în climatul geopolitic schimbat al secolului XXI”.

Ieri, am asistat la un paradox. „Cea mai bună economie” dintre statele OCDE a fost în grevă generală. Pare ciudat, nu-i așa? Este posibil în Portugalia. Ieri, a fost grevă generală, prima după anul 2013, atunci când țara traversa o criză a datoriei suverane și aplica un plan de austeritate în contul unui ajutor financiar internațional.

Astăzi, situația este radical diferită. Economia crește, iar finanțele publice au indicatori sănătoși. În condițiile unei evoluții performante a economiei, guvernul a decis schimbarea Codului Muncii sub deviza „Flexibilitate pentru dezvoltare”. Sunt propuse 100 de modificări ale legislației dintre care cele mai importante sunt simplificarea procedurilor de concediere, posibilitatea prelungirii contractelor pe durată determinată, flexibilitate acordată companiilor în organizarea programului de lucru și extinderea serviciilor minime care trebuie asigurate în caz de grevă.

Sindicatele au explodat. Liderii acuză că măsurile sunt un atac asupra muncii și că vor încuraja concedierile. În schimb, guvernul are argumente solide. Actualul Cod al Muncii este considerat rigid și cantonat într-un model al secolului trecut. Obiectivul declarat al guvernului de dreapta condus de Luis Montenegro este să crească productivitatea companiilor și competitivitatea, în general. Iar pentru a atinge aceste ținte este nevoie de o flexibilizare a relațiilor de muncă sau o legislație favorabilă angajatorului și mai severă cu angajatul. Aceasta este schimbarea pe care o promovează guvernul portughez.

Economia portugheză crește anul acesta cu 2%, mai mult decât media europeană, după ce anul trecut a avut un avans al PIB tot cu 2%. În plus, Portugalia a ajuns la al treilea an consecutiv în care înregistrează excedent bugetar, 1,3%, în 2023, 0,5%, anul trecut și 0,3% din PIB, anul acesta.

Evoluțiile macroeconomice au contribuit la desemnarea Portugaliei de către publicația britanică „The Economist” drept cea mai bună economie din OCDE. Criteriile luate în calcul au fost rata inflației, ritmul creșterii PIB, rata șomajului și performanța bursieră.

Trebuie să ne aducem aminte că în urmă cu 15 ani, mass-media numea un grup PIIGS al statelor care aveau o gestiune defectuoasă a finanțelor publice. Grupul PIIGS era format din Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Spania.

Astăzi, PIIGS este istorie. Toate statele și-au pus ordine în finanțe, au, totuși, o rată înaltă a datoriei publice, dar progresele sunt evidente. Pentru a ajunge aici, Portugalia a trebuit să „traverseze deșertul”, adică să primească un ajutor financiar de la Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și FMI, iar în schimb guvernele au crescut TVA și impozite, au redus salariile personalului bugetar și pensii, au înghețat angajările în sectorul public și au privatizat unele companii de stat. A fost calea spre redresare a economiei, costul social nu a fost de neglijat, dar rezultatele sunt evidente.

La final, morala portugheză pentru România. În primul rând, avem un exemplu de politică economică anticiclică. Adică, într-un moment în care economia performează, un guvern alege să ia o măsură nepopulară, dar importantă pentru a asigura „combustibil” de creștere în continuare și anume flexibilizarea Codului Muncii. Cifrele bugetare ar permite guvernului să facă ceea ce orice politician își dorește și anume să crească salariile și cheltuielile bugetare. Și totuși, guvernul portughez vrea să schimbe legislația muncii pentru a permite companiilor să angajeze, să investească și să se dezvolte. În loc să crească salarii și pensii, guvernul portughez preferă să ia măsuri nepopulare, dar care contribuie la viitoarea creștere economică.

În al doilea rând, cazul Portugaliei arată cât de mult se poate schimba o economie într-un deceniu. Cum se poate transforma dintr-un „bolnav” al Europei într-un performer. Este nevoie de politicieni responsabili și pricepuți. Mai rămâne doar ca România să îi găsească.

Jurnal de știri

Doua momente unice s-au consumat astazi, amandoua avand in centru reprezentanti ai sistemului de justitie. O conferinta de presa, in premiera, a Curții de Apel București, care apreciaza ca dezvăluirile din ultimele zile reprezinta o „instigare publică împotriva ordinii constituționale”. Si imediat, iesirea judecătoarei Raluca Moroșanu care a spus că mărturia colegului său, judecătorul Beșu,  care apare in documentarul Recorder, este autentică. ”Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare”, a spus magistratul. Tabloul acestei zile, cum n-a mai fost alta din 1990 incoace imediat in 40 de minute.

Seful guvernului de la Sofia și-a anunțat plecarea într-o declarație televizată cu câteva minute înainte ca parlamentul să voteze o moțiune de cenzură. Zeci de mii de persoane au manifestat aseară la Sofia și în alte orașe bulgare pentru a cere demisia cabinetului, in contextul nemultumirilor din jurul bugetului pentru anul viitor dar si al trecerii la euro, de la 1 ianuarie 2026.  

De partea sa, directorul executiv Promo-Lex, Ion Manole, consideră că acum Moldova are ”o fereastră de oportunitate” pentru a avansa în procesul de reintegrare. Discuții pe marginea acestui subiect au avut loc la Chișinău, la conferința națională privind drepturile omului din stânga Nistrului.               

Jurnal de știri

Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Eugen Tomac, cu care am discutat la sediul Parlamentului European de la Strasbourg. Eugen Tomac a vorbit despre sprijinul de care beneficiază Republica Moldova din partea UE, dar și despre faptul că autoritățile, dar și societatea Republicii Moldova trebuie să se mobilizeze pentru a face reformele necesare aderării. L-am întrebat pe Eugen Tomac și despre cum a citit el mesajele transmise de Rusia prin incursiunile cu drone în spațiul european din ultima perioadă și ce spun aceste incursiuni despre sinceritatea intențiilor Rusiei atunci când negociază pacea în Ucraina.

- Republica Moldova și România sunt studiu de caz la Bruxelles pe tot ceea ce înseamnă interferențe ruse în alegeri, spune eurodeputatul Dan Barna, dar și vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, cu care a stat de vorbă Larisa Bernaschi.

- Pentru a înțelege mecanismele de capturare a justiției, România se poate uita peste Prut. În urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se întreabă cum de au fost achitate pe bandă rulantă persoane acuzate că au furat milioane de euro? Cum a ajuns justiția din România să fie capturată? Republica Moldova a trecut prin această situație acum 15 ani, când la putere era Vlad Plahotniuc, așa cum explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- În regiunea transnistreană funcționează opt școli cu predare în limba română, instituții care, fiind subordonate Chișinăului, sunt sistematic, de peste 30 de ani, persecutate de administrația separatistă prorusă de la Tiraspol. Școlile românești din Transnistria au avut și un câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar acest lucru nu a schimbat foarte mult atitudinea administrației separate. Corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Ecaterina Tanasiiciuc, au fost în regiunea transnistreană și au vizitat una dintre școlile românești de acolo – liceul Evrika de la Râbnița, pentru a vedea care sunt condițiile și atmosfera în care își fac studiile elevii care învăță în limba română în Transnistria.

- Republica Moldova prelungește mecanismul de protecție temporară pentru ucrainenii afectați de război.

- Fostul premier moldovean, Dorin Recean, a fost numit în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență.

- Opt din zece candidate la alegerile parlamentare s-au confruntat cu diferite forme de violență în timpul campaniei electorale.

Republica Moldova prelungește până în martie 2027 mecanismul de protecție temporară pentru ucraineni, mecanism care oferă refugiaților afectați de războiul declanșat de Rusia un statut special care le permite să rămână legal în țară, să lucreze, să studieze și să acceseze servicii. De asemenea, statutul oferă dreptul de a obține un document de identitate cu titlu gratuit, valabil pe perioada protecției. În Republica Moldova s-au refugiat de război și au obținut protecție temporară peste 130 de mii de ucraineni.

***

Moldova lansează două piețe de energie electrică, care vor permite ca prețul energiei să fie stabilit transparent și corect, anunță Ministerul Energiei. Din 10 decembrie va funcționa piața pentru ziua următoare (PZU), iar din 17 decembrie – cea pentru tranzacții făcute în timpul zilei (PPZ), transmite IPN.

Aceste piețe vor fi administrate de Operatorul pieței de energie din Moldova (OPEM), cu sprijinul partenerului din România, OPCOM. Ambele platforme vor permite companiilor să cumpere și să vândă energie în condiții de concurență reală, spun autoritățile. Deciziile nu se vor mai lua prin contracte închise, ci prin licitații deschise, unde câștigă cel mai bun preț.

Schimbarea pregătește Moldova pentru următoarea etapă, cea de conectare a pieței naționale la piețele de energie din Uniunea Europeană.

Vine și într-un moment extrem de dificil pentru rețelele electrice, care, din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, au fost nevoite să apeleze de două ori la ajutorul de avarie din partea României pentru a-și menține funcționalitatea. Energia electrică de avarie nu este livrată gratuit de România, aceasta costă de 4-5 ori mai mult decât tariful de piață, iar Republica Moldova achită integral facturile. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că în urma bombardamentelor Rusiei asupra sistemului energetic din Ucraina energia se scumpește și s-ar putea să crească și tarifele pentru populația din Republica Moldova.

***

Fostul premier moldovean, Dorin Recean, a fost numit în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta R. Moldova, Maia Sandu.

***

Republica Moldova a fost inclusă în Platforma Coridorului Marea Neagră-Marea Egee, prevăzută în Memorandumul de înțelegere semnat între Guvernele României, Bulgariei și Greciei. Documentul stipulează extinderea Coridoarelor europene de transport către Republica Moldova și Ucraina, catalogând demersul drept un răspuns strategic la realitățile geopolitice în evoluție și o reafirmare a angajamentului Uniunii Europene față de conectivitatea cu statele vecine, potrivit IPN.

***

Opt din zece candidate la alegerile parlamentare din septembrie din Republica Moldova s-au confruntat cu diferite forme de violență în timpul campaniei electorale, arată un raport al oficiului Națiunilor Unite în Moldova, UN Women Moldova. Studiul, intitulat „Prețul participării: experiența candidatelor în alegerile parlamentare din 2025”, scoate în evidență faptul că violența împotriva femeilor în politică este o problemă sistemică care afectează democrația. Cele mai frecvente forme de violență au fost abuzurile psihologice și cele online, inclusiv intimidarea, hărțuirea și amenințările cu caracter sexist. Mediul digital s-a dovedit a fi cel mai periculos spațiu, descurajând implicarea femeilor în politică și subminând procesul electoral.

Humane World for Animals propune un ”Decalog pentru animale”, adică un pachet de măsuri legislative prin care animalele să fie recunoscute ca ființe simțitoare, cu drepturi și libertăți, astfel încât să aibă parte de protecție reală și tratament uman.

Dacă vezi un animal abandonat, maltratat sau în suferință, sună imediat la 112 sau contactează Poliția Română, mai exact structura dedicată, Poliția Animalelor. Depune și plângere scrisă și adaugă orice alte dovezi precum poze sau alte observații. 

Dacă există martori, nu uita să le ceri și lor să dea declarații ca să ajuți la o mai bună investigare a cazului și la protejarea animalului.

”Un vânt rece bate dinspre Justiție. România a devenit o broască fiartă la foc mic”. Iată ce spune la RFI liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie, după dezvăluirile Recorder legate de sistemul politico-judiciar care a dus la prescrierea unor fapte și achitarea unor inculpați. Senatorul vorbește de asemenea despre pensiile magistraților, după ce Curtea Constituțională a amânat decizia pentru 28 decembrie.

Ștefan Pălărie, despre dezvăluirile Recorder: ”Se simte că un vânt rece bate dinspre Justiție, este exact acel vânt rece pe care-l simțeam unii dintre noi în protestele din februarie, cu OUG 13. Problema este că acum e mai rău decât la Ordonanța 13, pentru că răul deja s-a instalat. Marele merit al acestui film documentar este că ne-a arătat cum România a devenit o broască fiartă la foc mic, prin modificări succesive de legislație”.

Despre pensiile magistraților la CCR: ”Eu văd această amânare ca pe un lucru bun, pentru că în primă etapă, cam toate vocile sau majoritatea vocilor considerau că noua contestație depusă pentru noul proiect de lege, cel care vizează cuantumul pensiei cu care magistrații vor ieși după viața activă și vârsta de pensionare, aceste două lucruri vor fi probabil respinse, chiar era cumva intuită o formă de posibilă complicitate (...). Faptul că în ciuda unui verdict rece și sec, dezbătut și decis într-o jumătate de oră, am văzut exact opusul și anume cinci ore de dezbateri și acum prelungiri și amânări, eu cred că asta pentru mine și poate pentru mulți alți oameni este o veste bună”.

El se așteaptă ca în această perioadă, ”judecătorii CCR să continue să analizeze dosarul și argumentele (...) și la noua ședință a CCR să fie considerat acest proiect constituțional, eu, personal, sunt optimist”.

Jurnal de știri